Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi, la Bruxelles, să solicite Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova în scopul de a ajuta această țară în fața tentativelor de destabilizare din partea Rusiei și de a susține parcursul de aderare al Moldovei la UE.

“Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări confruntate cu acțiuni destabilizatoare desfășurate de actori externi, precum și pentru a susține parcursul ei de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European invită Comisia să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea sa reuniune”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni la summitul european de primăvară.

Această decizie a fost anunțată în avanpremieră de președintele Klaus Iohannis.

Sosind joi la reuniunea Consiliului European, șeful statului a precizat că, prin implicarea României, Republica Moldova va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene, punctând că este “inadmisibil ca această ţară să fie lăsată pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

“Un punct special pe care l-aş menţiona: în concluzii, noi am reuşit – colegele şi colegii noştri s-au implicat foarte mult – am reuşit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea UE şi acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, dar şi pentru noi şi pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei“, a spus şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară.

Amintim că la reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi o întâlnire cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

În cadrul întrevederii, acesta din urmă a prezentat situația legislativă legată de cele nouă puncte de condiționalitate legate de procesul deschiderii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și a mulțumit pentru sprijinul acordat de comisiile de specialitate din Parlamentul României.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis aprecieri pentru adoptarea legii ce acordă limbii române statutul de limbă oficială în Republica Moldova și pentru repararea consecințelor generate de regimul sovietic în privința Mitropoliei Basarabiei.

”România sprijină deplin parcursul european al Republicii Moldova, stabilitatea statală și securitatea cetățenilor săi. Anul trecut am demonstrat că stând alături putem trece cu bine peste momentele dificile. Ne dorim să facem mai mult decât atât, să consolidăm punțile dintre noi și să ne dezvoltăm economic împreună, asigurând astfel prosperitate cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Acesta a efectuat joi o vizită la Chișinău unde a avut întâlniri cu premierul Dorin Recean și președinta Maia Sandu, înainte de a se opri și la Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel din capitala Republicii Moldova, ce aparține de Mitropolia Basarabiei.

Vizita a permis o discuție extinsă despre situația Mitropoliei după restabilirea statutului său și al IPS Petru de Bălți. Problemele clerului din Basarabia și cele ale funcționării adecvate a Mitropoliei într-un sediu decent au fost evaluate în cadrul vizitei care a vizat lăcașul de cult reprezentativ pentru românii basarabeni.

Premierul României a felicitat clerul și a enoriașii pentru munca de aproape 30 de ani pentru ridicarea catedralei unde păstorește preotul paroh Petru Buburuz.

Prioritatea strategică a Guvernului de la Chișinău este aceea de ”a accelera reformele pentru a aduce Europa acasă, pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030”, a evidențiat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, într-o conferință de presă comună cu omologul român, Nicolae Ciucă, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul ”necondiționat” al Guvernului de la București în materializarea acestui obiectiv.

”Datorită susținerii și ajutorului din partea României, Uniunii Europene și a statelor membre, am reușit să trecem cu bine de iarnă. Reconfirm cetățenilor: nu suntem singuri, suntem parte a unei familii de prieteni pe care putem conta întotdeauna. Mi-am asumat să mă implic personal în dezvoltarea relației apropiate cu România. Așa cum spuneam și la București, România este avocatul nostru în toate instituțiile europene. Astfel, noi putem avansa în parcursul nostru european, în pofida provocărilor de securitate generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a evidențiat oficialul moldovean.

Dovadă a acestui sprijin este anunțul lui Recean conform căruia Bucureștiul va suplimentat ”asistența care deja este oferită” Republicii Moldova pentru alinierea legislației la acquis-ul european.

”Reușim să ne coordonăm rapid și eficient cu Bucureștiul pe dosarele de interes reciproc, în spiritul solidarității și relației speciale, în care împărtășim trecutul, gestionăm prezentul și construim viitorul”, a completat prim-ministrul țării vecine.

Printre temele de interes comun listate de acesta se numără extinderea relațiilor economice, creșterea capacității de interconectare a rețelelor electrice, telecomunicațiile, serviciile financiar-bancare, integrarea piețelor de capital, turismul.

”Extinderea relațiilor economice este un alt subiect important în agendă. Identificăm mai multe oportunități pentru investiții, comerț, dezvoltare de proiecte comune. Sectoarele vizate sunt energia, tehnologiile informaționale, telecomunicațiile, serviciile financiar-bancare, integrarea piețelor de capital, turismul. Schimburile comerciale și sociale vor fi facilitate de extinderea infrastructurii de interconectare. Suntem determinați să dezvoltăm infrastructura podurilor peste Prut, vom îmbunătăți conectivitatea transfrontalieră. Primul jalon concret: în luna mai lansăm circulația pe podul de pontoane Leova-Bumbăta; urmează modernizare a trei poduri existente: Sculeni, Sculeni-Cahul-Oancea, Leușeni-Albiţa, iar pentru aprilie țintim aprobarea și semnarea acordurilor corespunzătoare. Muncim pentru creșterea capacității de interconectare a rețelelor electrice, dar, foarte important, și pentru integrarea infrastructurii de piață energetică prin organizarea platformelor de comercializare”, a detaliat Dorin Recean.

Astfel, cetățenii celor două țări ”vor simți beneficiile colaborării guvernelor de la Chișinău și București și urmare a activării în aprilie a regimului de control comun la Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni-Albița”.

”Numeroasele proiecte și inițiative finanțate de România în domenii importante prin care condițiile de viață ale cetățenilor noștri devin mai bune sunt deja cunoscute. Am să menționez: burse pentru elevi și studenți, serviciile SMURD, modernizarea a sute de grădinițe, donații de microbuze școlare, renovarea clădirilor din patrimoniul nostru cultural, furnizarea resurselor energetice, asigurarea accesului la depozitele de gaze naturale și deschiderea fără precedent pentru asigurarea prosperității, dar și a securității naționale. Sunt bucuros să anunț, împreună cu dl prim-ministru, că deja 58 de proiecte de infrastructură din Programul <<Satul European>> vor fi valorificate imediat. Suplimentar, vor fi dotate laboratoare în școli și vor fi achiziționate autobuze școlare pentru copiii noștri. Aceasta este prima etapă, cu o valoare totală de 25 de milioane de euro, de realizare a acordului privind asistența nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro, oferită generos de România. Proiecte de acest gen țintesc îmbunătățirea calității vieții a fiecărui cetățean”, a mai exemplificat prim-ministrul Republicii Moldova, completând că ”nu există localitate care să nu aibă o prezență românească”.

În intervenția sa, premierul Nicolae Ciucă și-a arătat deschiderea de a sprijini Republica Moldova în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent la nivel european și internațional” pentru a transforma țara ”într-un furnizor de stabilitate în regiune, în interesul cetățenilor săi și, deopotrivă, al Uniunii Europene”.

Citiți și

În discursul istoric de la Varșovia, Joe Biden elogiază hotărârea R. Moldova de a trăi în libertate și de a adera la UE: Să-i aplaudăm pe moldoveni și pe Maia Sandu

Joe Biden s-a întâlnit cu Maia Sandu la Varșovia: SUA sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova

Emmanuel Macron reafirmă într-o discuție telefonică cu Maia Sandu sprijinul pentru R. Moldova în fața ”tentativelor de destabilizare rusești”

Klaus Iohannis anunță că, prin implicarea României, R. Moldova va primi un ajutor consistent din partea UE: Este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor amenințări din partea Rusiei

Nicolae Ciucă, primit de Maia Sandu: Vizita la Chișinău, un loc de suflet pentru români, îmi oferă prilejul să reafirm sprijinul necondiționat pentru R. Moldova

La reuniunea miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu a lansat un apel la adresa omologilor săi europeni de a stabili o misiune civilă pentru securitatea Republicii Moldova și de a crea un regim de sancțiuni împotriva celor care doresc să destabilizeze această țară.

Răspunsul a fost oferit la scurt timp de Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

”În prezent, pregătim o nouă misiune în Republica Moldova pentru a consolida capacitatea țării de a contracara amenințările hibride“, a adăugat Borrell.

Între timp, Uniunea Europeană a decis să cumpere un radar mobil cu rază lungă de acțiune pentru armata Republicii Moldova, alocând încă 40 de milioane de euro pentru apărarea acestei țări.

Cât privește aderarea Republicii Moldova la UE, Chișinăul a depus cererea la 3 martie 2022, în același timp cu Georgia, gest stimulat de unul similar întreprins de Kiev la 28 februarie 2022, la patru zile după ce Rusia a invadat Ucraina.

La 7 martie, anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la aceste cereri.

Georgia și Republica Moldova au primit prima parte din chestionar referitoare la criteriile politice și economice la data de 11 aprilie 2022, iar partea referitoare la acquis-ul UE la data de 19 aprilie. Chișinăul și-a transmis răspunsurile la data de 22 aprilie și, respectiv, 12 mai. Georgia și-a transmis răspunsurile la data de 2 mai și, respectiv, 10 mai.

Parcurgerea acestor etape a deschis Comisiei Europene calea de a recomanda ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate, în vreme ce Georgiei i s-a oferit o perspectivă de a deveni membră a UE, decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European, venind la 23 iunie 2022.