Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Cele trei instituții europene, Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au semnat o declarație comună care stabilește de acum înainte data de 23 septembrie ca Ziua europeană a produselor ecologice.

Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunța crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producția ecologică.

”Astăzi sărbătorim producția ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producția alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocțiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopții, un simbol al echilibrului între agricultură și mediu care se potrivește în mod ideal producției ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul și actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică și de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziția către sisteme alimentare durabile”, a transmis comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor, cuprinse în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea. Sectorul ecologic are nevoie de instrumentele adecvate pentru a se dezvolta, așa cum se arată în planul de acțiune. Structurându-le în jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – planul propune 23 de măsuri vizând asigurarea unei creșteri echilibrate a sectorului.

Pentru a stimula consumul, planul de acțiune include acțiuni precum informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, precum și stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice, prin intermediul achizițiilor publice. Pe lângă aceasta, în vederea creșterii producției ecologice, politica agricolă comună (PAC) va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea tranziției către agricultura ecologică. Ea va fi completată, de exemplu, prin evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici și printr-o certificare a grupurilor de fermieri, mai degrabă decât a fiecărui fermier în parte. În fine, pentru a spori durabilitatea agriculturii ecologice, Comisia va dedica cel puțin 30 % din bugetul aferent cercetării și inovării în domeniul agriculturii, silviculturii și al zonelor rurale unor acțiuni cu tematică specifică sau relevantă pentru sectorul ecologic.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și necesită mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită siglei ecologice a UE.