Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că pentru o mai bună absorbție a fondurile europene din PNRR, trebuie accelerată implementarea reformelor. Astfel, deputatul european propune cinci măsuri „clare și concrete” pentru ca țara noastră să aibă șasa să valorifice la maximum banii europeni și să nu mai înregistreze întârzieri.

„Până acum, România a absorbit 9,44 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din fonduri. România se află ușor sub media UE din acest punct de vedere. Până acum, în total, au fost absorbite de statele membre peste 300 de miliarde de euro din alocările totale de 722 de miliarde de euro, adică în jur de 40% din sumele totale”, a reamintit europarlamentarul Siegfried Mureșan. 

Potrivit acestuia, există state membre care au întârzieri și mai mari ca România: „Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Olanda, care au primit doar o tranșă, sau Ungaria și Suedia, care nu au primit încă nicio tranșă.”

Țările cu o mai bună implementare: Italia, Croația, Portugalia, Grecia, Cehia, Slovacia sau Spania, care au primit deja până la patru, cinci sau șase tranșe.

„Pentru a crește absorbția fondurilor și a evita pierderea unor sume esențiale pentru dezvoltare, România trebuie să ia măsuri clare și concrete:

1. Utilizarea la maximum a asistenței tehnice oferite de Comisia Europeană – Aceasta poate ajuta la depășirea blocajelor administrative și la optimizarea procesului de implementare.
2. Întărirea rolului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ca principal coordonator – MIPE trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a accelera reformele și investițiile prevăzute în PNRR. O mai bună coordonare între ministere și instituțiile implicate este esențială.
3. Reformarea administrației publice pentru mai multă eficiență și decizii rapide – Implementarea proiectelor din PNRR depinde de capacitatea administrației de a lua decizii clare și de a reduce birocrația. Este necesară o prioritizare a proiectelor și o mai bună monitorizare a implementării.
4. Sprijin pentru restul ministerelor de resort și autorități locale – Pe lângă MIPE, ministerele și autoritățile locale au un rol esențial în derularea proiectelor. O mai bună colaborare între administrația centrală și cea locală poate accelera semnificativ implementarea.
5. Transparență și comunicare mai bună cu mediul privat și societatea civilă – Investițiile PNRR trebuie să fie înțelese și susținute de toți actorii implicați. Parteneriatele cu mediul privat și un dialog constant cu societatea civilă pot contribui la implementare mai eficientă.

„PNRR este șansa României de a moderniza infrastructura, digitaliza administrația și îmbunătăți servicii esențiale precum educația și sănătatea. Avem la dispoziție fonduri semnificative, dar trebuie să ne asigurăm că le folosim eficient. Implementarea reformelor și accelerarea proiectelor sunt esențiale pentru a nu pierde această oportunitate”, a conchis deputatul european în mesajul său.

Europarlamentarul Gabriela Firea prezintă un bilanț de activitate după șase luni de mandat în Parlamentul European. Gabriela Firea s-a implicat activ pentru a proteja patrimoniul cultural, pentru a combate traficul de persoane, pentru a asigurare șanse egale în educație și pentru a susține drepturile femeilor și tinerilor. 

„Toate aceste decizii vor influența viitorul Uniunii Europene și ne vor ajuta să facem schimbări concrete pentru România. Este o reușită importantă pentru România și un pas înainte pentru o mai bună reprezentare a femeilor în politica europeană. Pentru a vă ține aproape de activitatea mea, vă invit să citiți cele mai importante acțiuni, inițiativele, voturi și demersuri pe care le-am avut ca europarlamentar social-democrat și reprezentantul vostru la masa deciziilor europene”, a scris deputatul european într-un mesaj la început de bilanț.

Unul dintre cele mai importante demersuri din acest an a fost redactarea scrisorii adresate comisarului Glenn Micallef, responsabil de Cultură în cadrul Comisiei Europene, ca reacție la furtul tezaurului românesc de la muzeul Drents din Olanda: „Am inițiat acest demers cu certitudinea că patrimoniul nostru nu trebuie doar admirat, ci și protejat activ, pentru ca generațiile viitoare să se poată bucura de el. Astfel, mă bucur că acest demers a primit sprijinul delegației PSD din Parlamentul European, precum și al altor europarlamentari români care împărtășesc o viziune comună pentru viitorul României.”

   Citiți și: Gabriela Firea i-a solicitat comisarului european pentru cultură măsuri ferme pentru recuperarea pieselor de tezaur furate: România și Europa au datoria să acționeze și să protejeze mai bine moștenirea culturală comună

În calitate de membră a Comisiilor FEMM și CULT, eurodeputatul Gabriela Firea a avut responsabilitatea de a participa la audierile comisarilor, un pas esențial în formarea noii Comisii. Printre aceștia s-a numărat și Roxana Mînzatu, prima femeie româncă desemnată în funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, eurodeputatul scocial-democrat a votat pentru crearea unei comisii speciale privind criza locuințelor în Uniunea Europeană; pentru mai multe flexibilitate bugetară în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); pentru noul colegiu al comisarilor europeni în conducerea Ursulei von der Leyen; dar și pentru implementarea certificatului electronic de scutire de taxa pe valoarea adăugată (TVA). 

Întreaga activitate a europarlamentarului social-democrat poate fi urmărită AICI. 

Europa trebuie să își apere suveranitatea și relevanța sa în lume, iar România este un stat care poate contribui activ la conturarea unor ”obiective clare”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

”Europa trebuie să își apere suveranitatea și relevanța sa în lume! Este necesar ca România să își protejeze interesele și să devină o voce puternică în familia europeană. Într-o lume în continuă schimbare, în care se redefinesc abordările la nivel internațional, Uniunea Europeană nu își poate permite să fie vulnerabilă sau dependentă. Nu putem aștepta să fim luați prin surprindere de deciziile altora. Trebuie să ne definim obiective clare și să construim o Europă puternică!”, evidențiază eurodeputatul.

El reliefează că România ”este și trebuie să fie un actor activ în această ecuație”.

”Când se discută despre ordinea mondială, despre războiul din Ucraina, despre securitate sau despre relațiile transatlantice, România nu poate să fie doar un spectator. Avem tot dreptul să avem un rol relevant. Suntem un stat care și-a asumat responsabilități, care contribuie la securitatea europeană și care demonstrează că poate lua decizii strategice în interesul propriu și al partenerilor săi”, mai arată Negrescu.

Citiți și: Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

El propune o serie de acțiuni pentru ca ”suveranitatea europeană” să fie ”exercitată și în practică, nu doar în declarații”:

• protejarea infrastructurii critice: aproape 70% din echipamentele de telecomunicații din UE provin din afara spațiului comunitar, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate strategică.
• reducerea și, ulterior, eliminarea dependenței de tehnologii care pot reprezenta riscuri pentru securitate. Victor Negrescu amintește că România a fost printre primele țări care au luat măsuri în acest sens.
• un cadru european de reglementare clar, un fond european pentru securitatea digitală și investiții masive în tehnologii europene, pentru a construi alternative solide și independente.

”Dacă nu acționăm acum, alții vor decide pentru noi. Dacă Europa rămâne reactivă și divizată, își pierde capacitatea de a fi un lider global. România nu este doar un aliat, ci un stat care poate contribui activ la conturarea acestei viziuni. Trebuie să ne apărăm poziția, valorile și interesele. Europa trebuie să fie suverană, puternică și pregătită”, conchide vicepreședintele Parlamentului European.