COMISIA EUROPEANA
Ziua Internațională a Femeii: UE ia decizii istorice, în timp ce drepturile femeilor fac obiectul unor atacuri la nivel mondial
Published
2 years agoon

Cu ocazia zilei Zilei Internaționale a Femeii, sărbătorită pe 8 martie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, au transmis o declarație privind deciziile istorice adoptate de UE în direcția promovării egalității de gen, precum și promisiunea de a continua să promoveze drepturile femeilor la nivel global, în ciuda opresiunii tot mai mari.
Declarația Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant Josep Borrell:
„Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, ne gândim la reziliența și la forța femeilor, la voința lor de a lupta împotriva nedreptății, la devotamentul lor de a-i proteja pe ceilalți, la eforturile lor neobosite în favoarea schimbării.
Nu doar astăzi, ci în fiecare zi, suntem alături de toate femeile pentru a da un impuls tot mai puternic în favoarea drepturilor lor în întreaga lume. Dorim să le oferim femeilor posibilitatea de a-și urmări în mod neîngrădit obiectivele în viață.
Opresiunea tot mai mare la nivel mondial împotriva lor și atacurile la adresa drepturilor omului ale femeilor și ale fetelor sunt alarmante.
Suntem alături de femeile din Iran, ale căror libertăți sunt restricționate în mod sistematic și de cele din Afganistan, unde talibanii încearcă să elimine prezența femeilor și a fetelor din spațiul public, precum și de cele din orice parte a lumii unde drepturile și libertățile fundamentale ale femeilor sunt amenințate sau le sunt refuzate.
De asemenea, suntem profund îngrijorați de relatările potrivit cărora forțele armate ruse utilizează violența sexuală împotriva femeilor și a copiilor din Ucraina ca armă de război. Aceste acțiuni constituie crime de război, iar făptașii trebuie aduși în fața justiției. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a trage la răspundere Rusia pentru aceste atrocități.
Pentru a consolida responsabilitatea la nivel mondial, UE tocmai a adoptat un pachet de sancțiuni împotriva autorilor actelor de violență sexuală și bazată pe gen.
Sunt și vești bune. UE a luat decizii istorice pentru a se asigura că femeile din UE au aceleași oportunități ca bărbații; de exemplu, prin intermediul noilor sale norme privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor sau transparența salarială. Dorim, de asemenea, să stabilim norme la nivelul UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
Mai sunt încă multe de făcut. Mai avem de străbătut un drum lung către o egalitate reală a drepturilor. Egalitatea de gen va fi realizată numai în ziua în care luăm cu toții parte la promovarea și la apărarea sa, în UE și în întreaga lume.”
UE continuă să fie o forță motrice pentru promovarea egalității de gen dincolo de frontierele sale, în toate dimensiunile activității sale. În plus, în cadrul Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III pentru perioada 2021-2025 (GAP III), Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) depun eforturi pentru a se asigura că, până în 2025, 85 % din noile acțiuni externe ale UE contribuie la egalitatea de gen, precum și la capacitarea femeilor și a fetelor. Pentru a atinge acest obiectiv, integrarea perspectivei de gen în toate politicile și sectoarele externe a fost intensificată, începând cu integrarea obiectivelor GAP III, și este promovată o abordare transformatoare din perspectiva genului, bazată pe drepturi și intersecțională.
În 2022, UE a făcut progrese importante în ceea ce privește legislația care promovează egalitatea de gen. Comisia a propus standarde minime ale UE pentru combaterea violenței de gen în martie 2022. Directiva propusă abordează, pentru prima dată, violența online, cum ar fi partajarea neconsensuală de imagini cu caracter intim, urmărirea cibernetică, hărțuirea pe internet și incitarea cibernetică la violență sau la ură. Începând din august 2022, au început să se aplice noile drepturi la nivelul UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. În septembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat Strategia europeană privind serviciile de îngrijire. În noiembrie 2022, Parlamentul European a adoptat Directiva privind echilibrul de gen în cadrul organelor de conducere ale societăților, care introduce praguri pentru o reprezentare echilibrată a femeilor și a bărbaților în consiliile de administrație ale societăților cotate la bursă. În decembrie, s-a ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind transparența salarială.
În 2023, tema Zilei Internaționale a Femeii este „DigitALL: Inovare și tehnologie pentru egalitatea de gen”. Decalajul digital de gen împiedică femeile să profite pe deplin de beneficiile tranziției digitale. În acest sens, investițiile în educație și în formarea competențelor pentru femei și fete joacă un rol fundamental în consolidarea poziției femeilor în toate domeniile și în eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați. Astfel, prin intermediul Strategiei digitale a UE și al creșterii durabile, UE urmărește să asigure accesul egal al femeilor la potențialul neexploatat al tehnologiilor digitale.
Comisia a publicat marți, 7 martie, Raportul său din 2023 privind egalitatea de gen în UE, oferind informații actualizate cu privire la măsurile luate pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025.
În context, Executivul european va lansa pe 8 martie campania sa de combatere a stereotipurilor de gen, un rezultat important al Strategiei privind egalitatea de gen. Anul acesta, Comisia Europeană lansează, de asemenea, o cerere de propuneri în cadrul programului „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori” pentru a promova egalitatea de gen, inclusiv participarea echilibrată a femeilor la procesul decizional economic și politic.
De asemenea, în semn de recunoaștere a progreselor notabile în direcția egalității de gen realizate de organizațiile academice și de cercetare, Comisia va anunța tot mâine câștigătorii Premiului UE pentru campionii egalității de gen. Numele câștigătorilor vor fi disponibile online.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual
UE adoptă al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva mașinăriei de război a Rusiei, după ridicarea veto-ului Slovaciei. Sunt vizate țițeiul și băncile
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
Comisia Europeană propune statelor din UE să acceadă la Convenția ONU împotriva criminalității informatice
Fostul șef al diplomației europene consideră că UE trebuie să își redefinească rolul în lume, pe fondul tensiunilor în creștere cu SUA
“Miercurea neagră pentru agricultura europeană”: Cum explică UE tăieri de 90 de miliarde de euro din bugetul politicii agricole comune? Fermierii declară că sunt pregătiți de război: “Bine ați venit în Vonderland”
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual
Published
1 day agoon
July 18, 2025
Comisia Europeană a publicat vineri propunerile defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propunând alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
Anvelopa financiară propusă pentru fonduri de coeziune și pentru agricultură alocate României este cu 14 miliarde mai mare decât ceea ce a obținut țara noastră în perioada 2021-2027, respectiv 46-47 de miliarde de euro, însă și bugetul propus de Comisia Europeană este cu peste 50% mai mare decât cel actual.
În actualul buget, fondurile alocate României sunt defalcate în 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune și 15,83 miliarde de euro pentru politica agricolă comună. Cu toate acestea, România a avut alocați în acești ani aproape 80 de miliarde euro, întrucât fondurilor tradiționale li s-au adăugat și cele aproape 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
În propunerea actuală, Comisia Europeană include o finanțare de 60,2 miliarde de euro pentru România, defalcată astfel: 54,6 miliarde de euro alocare generală, 1 miliard de euro pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde euro prin Fondul Social pentru Climă.
Conform tabelului dat publicității de executivul european, România are a șasea cea mai mare alocare după Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 de miliarde) și Germania (68,4 miliarde de euro).
În cea mai mare parte, bugetul Uniunii Europene este conceput din contribuțiile statelor membre. Dintre cele 27 de state membre, 17 sunt beneficiari neți (primesc mai mult decât contribuie), iar 10 sunt contributori neți (primesc mai puțin decât contribuie).
Cele zece state care contribuie cel mai mult la bugetul UE sunt Germania, Franța, Olanda, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Suedia, Danemarca și Finlanda.
Astfel, dintre cele șase state care vor primi cele mai multe fonduri, singurele țări net beneficiare vor fi Polonia și România.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Potrivit comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, țara noastră ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual. De asemenea, Bucureștiul este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne ca urmare a învecinării directe cu Rusia, Belarus sau Ucraina.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească.
COMISIA EUROPEANA
Merz se opune creșterii bugetului UE. Germania, cea mai mare economie din Europa, consideră că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”
Published
1 day agoon
July 18, 2025
Cancelarul german Friedrich Merz, aflat joi la Londra, a respins două dintre propunerile Comisiei Europene privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene în viitorul buget multianual al blocului, subliniind că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”.
În planul prezentat miercuri, Comisia a propus o taxă europeană pe marile companii cu cifră de afaceri ridicată și un fond de criză de 400 de miliarde de euro, care ar putea fi finanțat prin împrumuturi comune. Propunerea a dat startul negocierilor care vor dura doi ani între executivul european, capitalele naționale și Parlamentul European — toate acestea fiind nevoite să ajungă la un acord pentru ca bugetul să poată fi aprobat, amintește Politico Europe.
„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să taxeze companiile, pentru că nu are bază legală pentru asta”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer la Londra, cu care a semnat un tratat istoric de prietenie post-Brexit între Regatul Unit și Germania.
„Pot exclude posibilitatea ca Germania să urmeze această cale. Nu vom face acest lucru”, a insistat el.
Cancelarul a mai spus că Uniunea Europeană devine prea dependentă de datoria comună, explicând că, deși a fost „permisă ca excepție” în timpul pandemiei de Covid-19, turbulențele au devenit „noua normalitate” și nu mai justifică astfel de împrumuturi.
Germania — care s-a opus de mult timp ideii de împrumuturi comune garantate de toate cele 27 de state membre, mai ales pentru că Berlinul ar ajunge să răspundă pentru datoriile asumate de țările mai cheltuitoare — a cedat în timpul crizei pandemice, Angela Merkel acceptând atunci împrumuturi comune ca măsură unică pentru redresarea economică.
Oficialii Comisiei au sugerat în această săptămână că fondul permanent de criză al UE ar putea fi finanțat în același mod. Însă opoziția reînnoită a Germaniei pare din nou de neclintit.
„Uniunea Europeană trebuie, în esență, să se descurce cu banii pe care îi are. De aceea va urma o luptă destul de dură în următorii doi ani“, a declarat Merz.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Pentru a finanța această creștere, executivul european a prezentat trei noi taxe.
Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare, în scopul rambursării datoriei post-Covid, estimată la un cost anual de 25–30 de miliarde de euro.
Liderul celei mai mari economii din Uniunea Europeană a felicitat-o totuși pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un aspect din propunerea de buget.
„Propunerea aflată acum pe masă este bună dintr-un punct de vedere, și anume că proporțiile între diferitele cheltuieli vor fi reechilibrate”, a spus el, referindu-se la creșterea alocărilor pentru apărare.
Deplasarea președintelui francez în Germania se va produce la o săptămână după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034
Guvernul german a anunțat imediat după publicarea acestei propuneri că se va opune creșterii bugetului european pentru ciclul 2028-2034.
“O creștere substanțială a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Acesta este motivul pentru care nu vom putea accepta propunerea Comisiei”, a declarat miercuri seară, într-un scurt comunicat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.
Este cunoscut faptul că Berlinul și Parisul, cei mai mare contributori la bugetul Uniunii, joacă un rol cheie în definirea priorităților și alocărilor bugetare ale Uniunii.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
Published
2 days agoon
July 17, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României și altor state membre pentru neconformarea legislației naționale cu directivele europene în domeniul TVA. Mai exact, țara noastră, alături de alte patru state membre, nu a transpus în legislația națională dispozițiile obligatorii ale Directivei (UE) 2022/542 privind cotele de TVA.
Potrivit comunicatului oficial, Directiva permite utilizarea pe scară mai largă de către statele membre a cotelor reduse, inclusiv utilizarea cotelor zero pentru produse esențiale, cum ar fi alimentele, produsele farmaceutice și produsele de uz medical. Cele cinci state membre menționate mai sus nu au comunicat transpunerea integrală a directivei, care ar fi trebuit să aibă loc până la 31 decembrie 2024.
În consecință, Comisia Europeană a decis să emită avize motivate adresate Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
Totodată, Comisia a transmis avize motivate României și altor trei state membre pentru că nu și-au aliniat legislațiile naționale la modificările introduse de Directiva (UE) 2020/285 privind regimul special pentru întreprinderile mici. Directiva permite întreprinderilor mici să vândă bunuri și servicii fără a percepe TVA și simplifică obligațiile de conformitate în materie de TVA.
În plus, întreprinderile mici stabilite în alt stat membru decât cel în care este datorată TVA pot scuti de TVA livrările de bunuri și/sau prestările de servicii în același mod în care întreprinderile mici stabilite pe plan intern pot fi scutite în statul lor membru.
Astfel, Comisia a decis să emită avize motivate adresate Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, solicitând impunerea de sancțiuni financiare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți

Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani

AFIR depune eforturi pentru a absorbi până la finalul anului cele 800 de milioane de euro din fonduri europene destinate fermierilor, anunță directorul general al instituției

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, trasează obiectivele misiunii parlamentare în SUA: Vom discuta despre crearea unui program „Erasmus transatlantic”, consolidarea bazei industriale, impactul tarifelor

Bugetul multianual al UE pentru 2028-2034: Spania critică majorarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune

Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan

Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE

Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”

România, menționată ca țintă a “atacurilor hibride sofisticate” ale Rusiei în declarații NATO și UE care condamnă acțiunile sponsorizate de GRU

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Deputatul Silviu Vexler va returna distincția primită din partea statului român după ce Nicușor Dan a sesizat CCR pentru legea de combatere și sancționare a extremismului: Mesajul este unul de relativizare a pericolului
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Guvernul R. Moldova a dat undă verde României pentru achiziția Portului Giurgiulești, „un nod logistic de importanță strategică”
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Nicușor Dan, la congresul PNL: “România are șansa să intre în OCDE” și să depășească “perioada necesară de corecție”. România are viitor într-un timp tangibil
- COMISIA EUROPEANA2 days ago
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen