Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională Anticorupție. Președintele GRECO, Marin Mrčela: Politicienii, indiferent de afilierea politică, trebuie să conducă prin puterea exemplului, fără ”dar” sau ”dacă”

Published

on

Politicienii, indiferent de afilierea lor politică, trebuie să conducă prin puterea exemplului deoarece se așteaptă de la cei care dețin funcții publice să fie un exemplu, fără ”dar” sau ”dacă”, a declarat Marin Mrčela, președintele Grupul de State Împotriva Corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”În prea multe țări vedem corupție sau un comportament lipsit de etică ale persoanelor care se află la conducerea instituțiilor noastre publice. Acest lucru diminuează încrederea și respectul pentru astfel de istituții care, la rândul lor, erodează democrația și statul de drept”, mai semnalează oficialul GRECO.

Astfel, Marin Mrčela consideră că nu ar trebui să fim surprinși dacă observăm o distanță crescută între oameni și instituțiile publice.

”Acest lucru este accentuat de faptul că așteptările oamenilor cu privire la un comportament exemplar al celor aflați în funcții publice au crescut în ultima perioadă. Numeroasele manifestații de masă care au loc în întreaga lume prin care aceștia sunt trași la răspundere reprezintă o mărturie în acest sens”, mai spune președintele GRECO.

În încheiere, acesta a subliniat că ”voința politică este răspunsul pentru combaterea corupției în mod eficient. Cele 49 de state membre ar trebui să implementeze recomandările noaste la timp, în integralitate, pentru a crea condițiile necesare pentru a preveni corupția la nivel politic înainte de a fi prea târziu și înainte ca practicile politice să aibă loc”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru relațiile interinstituționale și prospectivă, a avut vineri, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul britanic pentru Brexit, David Frost.

” Vicepreședintele Sefcovic salută faptul că ambele părți au convenit să se implice intens și constructiv atât la nivel de experți, cât și la nivel politic, cu o serie de întâlniri programate săptămâna aceasta la Bruxelles cu echipa britanică. UE încearcă să se concentreze asupra domeniilor care contează cel mai mult pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord și în care putem găsi un teren comun. Soluțiile comune rapide ar aduce stabilitatea, certitudinea și predictibilitatea pe care Irlanda de Nord le merită, protejând în cele din urmă Acordul din Vinerea Mare (Belfast) în toate dimensiunile sale”, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Published

on

©Nord Stream 2 Corp/ Twitter

Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a anunţat luni că prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul „gaz tehnic”, în timp ce firma aşteaptă în continuare aprobările necesare pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei, informează Agerpres.

Analiştii estimează că gazoductul Nord Stream 2, un proiect gestionat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, ar urma să obţină autorizaţia necesară din partea Autorităţii de reglementare din Germania pentru a putea să înceapă vânzările comerciale de gaze naturale, chiar dacă întregul proces de aprobare ar putea să se întindă pe mai multe luni.

O cantitate de aproximativ 177 milioane de metri cubi de gaz tehnic, necesar pentru a menţine presiunea în conductă pentru viitoarele vânzări de gaze naturale, a fost pompată în prima linie a conductei Nord Stream 2, care a ajuns la o presiune de 103 bari, a precizat operatorul.

„Această presiune este suficientă pentru a începe transportul de gaze în viitor”, precizează firma elveţiană Nord Stream 2 AG, adăugând că acum se derulează măsurile de pregătire pentru cea de-a doua linie a conductei.

Grupul Gazprom a anunțat că lucrările de construcție a gazoductului Nord Stream 2 s-au finalizat în dimineața zilei de  10 septembrie. Conducta este compusă din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi.

Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Nord Stream 2 a stârnit de-a lungul timpului numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, alimentate de acordul la care Statele Unite și Germania au ajuns la  22 iulie, Berlinul asumându-și prin acesta obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acest fapt a fost reiterat de Angela Merkel cu prilejul ultimei sale vizite în Ucraina în calitate de cancelar federal, dându-i asigurări președintelui Volodimir Zelenski că țara sa va apela la sancțiuni dacă Moscova folosește gazoductul ca ”armă geopolitică”. 

În cadrul aceleiași conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, Merkel a amintit că Uniunea Europeană are drept obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, astfel că gazul nu va mai fi necesar.

Afirmațiile sale vin să dea și mai mare amplitudine declarațiilor susținute de președintele Agenției germane de Mediu de la începutul lunii august. Dirk Messner semnala că Nord Strean 2 riscă să devină ”rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice”.


Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA16 mins ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN33 mins ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ1 hour ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE2 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.3 hours ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.3 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

U.E.3 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending