Connect with us

U.E.

Ziua Internațională de Conștientizare a HPV. România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Published

on

Începând cu anul 2018, data de 4 martie marchează  Ziua Internațională de Conștientizare a Infectării cu Virusul HPV, virus prezent în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.

HPV (Human Papilloma Virus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală.  Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în fața unei posibile infecții cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieții lor.

Cancerul de col uterin este cea de-a doua formă de cancer care afectează femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani, după cancerul de sân. Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV). Diferite studii au detectat prezența acestui virus în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

În cadrul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) din 21- 27 ianuarie 2019, a fost prezentată o analiză de situaţie în România privind cancerul ce col uterin, care a fost denumită după cum urmează: ”Cancerul de col uterin: o amenințare severă pentru femeile din România, reductibilă prin vaccinare și screening”

Această analiză a fost parcursă de editorul CaleaEuropeană.ro și evidențiază următoarele statistici și rezultate:

  1. România este statul mebru al UE în care s-a înregistrat cea mai mare rată a mortalității prin CCU (Cancerul de Col Uterin)
  2. România se afla pe locul trei în UE în privința incidenței (noi cazuri)
  3. Ministerul Sănătății din România a derulat 4 campanii de informare și promavare a vaccinului antiHPV, toate eșuate. Urmează cea de-a cincea
  4. Unde găsim totuși informații
  5. Ce face Uniunea Europeană

 

1.Cancerul de col uterin în România: Mortalitatea cea mai ridicată din UE

În 2018 s-au înregistrat valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 loc, respectiv 4,9 – 7,7/100 000); în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000) înregistrau cele mai ridicate valori. (Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.15)

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

 

 

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

Estimările procentuale ale mortalității prin CCU arată că România se află pe locul cel mai nefavorabil (225% decese față de 100% în 2017), la mare distanță de următoarele trei țări, Lituania (145%), Bulgaria (140%), Letonia (125%). La polul opus se află Islanda și Finlanda ambele cu – 60%.

2.România se află pe locul trei în UE în privința incidenței

Aceeași statistică arată că România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). (Sursă: Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.14).

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

Cea mai scăzută rată a incidenței se înregistrează în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5–10 cazuri noi/100 000 femei), în timp ce în estul zonei, incidența este foarte ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26-32 cazuri noi/100 000).

În privința mortalității prin CCU, cele mai scăzute valori se înregistrează în vestul și nordul UE (2-4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9–7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6– 13,4/100 000), respectiv România (13,4–16,3/100 000) se găsesc în clasele cu cele mai ridicate valori.

Concluzii:

În 2018, incidența cancerului de col uterin se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. România se află într-o situație nefavorabilă, cu incidență și mortalitate de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea).

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, în urma programelor de prevenție coerente, consecvente și comprehensive.

”Aplicate împreună, vaccinarea și screening-ul specifice reprezintă strategia optimă de protecție împotriva cancerului de col uterin”, subliniază analaiză realizată de http://insp.gov.ro/.

3.Prevenția. Măsuri luate la nivel național 

Se consideră că în România informarea despre riscul cancerului de col uterin nu (mai) este suficientă, iar conștientizarea cauzelor CCU și aplicarea metodelor de prevenție, ce pot diminua cu 80% riscul de CCU, ”trebuie să capete proporții de masă.”

INSP menționează că progresele recente din România depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU ce vizează un segment de populație extins (circa 6 milioane femei) acoperit până în prezent la nivelul 12%, datorită căruia se estimează totuși că 49 % din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite.

Un program de vaccinare ratat de statul român a dus la decesul a peste 17.000 de femei în ultimii 10 ani. 

În prezent, ministerul Sănătății din România se află la cea de-a cincea tentativă de a duce la capăt vaccinarea antiHPV.

Ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani în România: 

În 2008, autoritățile nu au reușit să le explice mamelor de ce fetele lor trebuie să facă acest vaccin. 

Statisticile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor notează că Ministerul Sănătății din România a desfășurat în 2008 o campanie de imunizare în școli, oferind vaccinuri antiHPV, gratuite, pentru fete cu vârsta cuprinsă între 10 și 11 ani. Campania a fost un eșec.  Doar 2,57% dintre fete au făcut vaccinul, programul de vaccinare fiind suspendat și sute de doze aruncate. 

© Pag.8 din https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/hpv-public-consultation-3-April.pdf

În 2009 a fost lansată încă o campanie de informare, urmată de un al doilea program de vaccinare, care viza fetele cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani. De asemenea, s-a dorit atunci ca și femeile adulte să fie vaccinate.

În ciuda accesibilității vaccinului, deschiderea către vaccinare a rămas la cote scăzute, iar programul de informare și vaccinare din școli a fost întrerupt la sfârșitul anului 2011.

Programul a fost lansat pentru a treia oară în aprilie 2013. Vaccinarea anti-HPV fiind inclusă în Programul național de vaccinare din categoria „Vaccinarea populației, categoria risc” și a fost adresată fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani.

Aceste date sunt preluate din raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, raport care a fost publicat în 2019, ceea ce înseamnă că autoritățile române nu au mai informat și raportat alte inițiative la nivel național.

Se pare că în 2019 a fost reluată campania de infromare privind vaccinarea antiHPV. În data de 26 decembrie 2019, echipa Ministerului Sănătății anunță că ”și-a îndeplinit obiectivele propuse în primele 2 luni de la preluarea mandatului.”

Astfel, ”s-a trecut la implementarea programelor pentru depistarea precoce (screening) a bolilor cu cea mai mare incidență în rândul populației (cancer de col uterin, cancer de sân, colorectal și hepatite), ce beneficiază de o finanțare europeană importantă, de peste 100 milioane de euro. Împreună cu Organizația Mondială a Sănătății s-a realizat un calendar comun pentru promovarea vaccinării în România”, se arată în comunicat

15 noiembrie 2019: Începe cea mai recentă tentativă a Ministerului Sănătății de a iniția o nouă campanie a vaccinării antiHPV. Cum? Publicând un comunicat de presă pe site. 

Ministerul Sănătății anunță că a finalizat licitația pentru achiziția dozelor de vaccin antiHPV, iar primele 20 000 de doze au fost distribuite în a treia săptămână din noiembrie la direcțiile de sănătate publică.

Acordul Cadru încheiat de Mnisterul Sănătății cu furnizorul pentru o perioadă de 4 ani prevede ca numărul dozelor de vaccin să poată fi suplimentat până la 2.100.000, în funcție de cerere și derularea campaniei de vaccinare.

De asemenea, Ministerul a declarat în noiembrie că această campanie de vaccinare va fi precedată de o campanie de informare și conștientizare a publicului cu privire la pericolul reprezentat de HPV și protecția oferită de vaccin, precum și de susținere a medicilor și farmaciștilor în transmiterea informațiilor clare și corecte despre vaccinarea împotriva HPV derulată de către furnizorul de vaccin.

”Vaccinarea gratuită se va face începând din luna ianuarie 2020 în cabinetele medicilor de familie la fete cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat in anii 2017 si 2018 vaccinarea la medicii de familie, inclusiv cele care au trecut de această vârstă dacă au solicitat”, se arată în comunicat.

Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) a subliniat în cadrul unei conferințe că pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Citiți și: Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Datele eurostat arată că 17% dintre români au făcut un vaccin în ultimii cinci ani, fiind mult sub media europeană de 47% și doar 13% dețin un card de vaccinare.

Vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor și una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică.

Citiți și: Eurostat: Vaccinarea din România, la doar o treime din media europeană

4. Unde găsim totuși informații

Există o campanie inițiată de MSD România cu susținerea Institutului Național pentru Sănătate Publică. Întreaga broșură poate fi citită aici.

© https://www.insp.gov.ro/

Analize privind Cancerul de Col Uterin în România cu ocazia Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) 21-27 ianuarie 2019, le găsiți aici și aici.

Broșura inițiată de MSD România ne informează că există și un site în limba română, are chiar și un nume ”https://protejeaza-tedehpv.ro/”,  doar că nu poate fi accesat, acesta fiind în ”construcție”.

Ministerul Sănătății a deschis o platformă care ne informează despre vaccin, aceasta se numește http://desprevaccin.ro/. Pe site suntem informați că există trei tipuri de vaccin antiHPV, doar că atunci când vrem să aflăm și mai multe detalii despre unul dintre ele, site-ul în care suntem redirecționați este în limba engleză și nu în limba română. Cu acestă ocazie, vă reamintim că românii se află pe penultimul loc în UE la cunoașterea unei limbi străine. 

© Captură de ecran de pe site-ul: http://desprevaccin.ro/vaccinul-hpv-adulti/

Tot pe același site, primele trei linkuri nu pot fi accesate, acestea nu funcționează, iar toate informațiile detaliate oferite de Ministerul Sănătății din România, în site-ul special realizat pentru informarea cetățenilor privind vaccinarea, sunt în limba engleză.

Mai există un site de informare, https://www.askabouthpv.org/, în care mai multe state membre din UE sunt partenere, dar nu și România.

© https://www.askabouthpv.org/

5. Ce face Uniunea Europeană:

Combaterea cancerului este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene în domeniul sănătății.

Planul european de combatere a cancerului va fi asociat cu alte priorități ale noii Comisii și are sprijinul membrilor Parlamentului European, al statelor membre și al părților interesate care colaborează cu Comisia pentru a îmbunătăți prevenirea și tratarea cancerului în Europa.

Pe 4 februarie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică cu privire la acest plan, în cadrul evenimentului „Planul european de luptă împotriva cancerului: să încercăm să facem mai mult”, care a avut loc la Parlamentul European, în Bruxelles.

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, a inițiat în luna ianuare o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

© EPP/ Facebook

 

Parlamentul European, la inițiativa grupului PPE, se pregătește să înființeze o nouă comisie de specialitate destintă luptei împotriva cancerului: “În cadrul comisiei speciale putem să punem la dispoziție expertiza din fiecare comisie relevantă a Parlamentului European, să consultăm experți și, mai ales, pacienți. Vrem să arătăm oamenilor o valoare adăugată europeană în prevenirea cancerului”

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

Published

on

© Roberta Metsola - Twitter

Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, candidata favorită în cursa pentru viitorul președinte al Parlamentului European a transmis, într-un mesaj video de campanie, că obiectivul său în viitorii doi ani și jumătate de mandat este să îi facă pe oameni să creadă în Europa. 

„Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a scris Roberta Metsola pe contul său de Twitter.

Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European din partea grupului PPE este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

Published

on

Image edited. © European Union 2021 - Source : EP & @ Zaim Diana-CaleaEuropeană

Deputații europeni se reunesc, începând cu luni, în prima sesiune plenară a Parlamentului European, sesiune marcată de comemorarea președintelui David Sassoli și de la alegerea noului lider al Legislativului European. 

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când aceste două evenimente au loc simultan. Președintele David Sassoli trebuia sa predea marți ștafeta unui nou coleg, însă acesta s-a stins subit din viață în această săptămână din cauza unor probleme grave de sănătate. 

Reamintim că eurodeputata malteză Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Săptămâna viitoare deputații europei vor mai avea dezbateri privind rezultatele reuniunii Consiliului European din luna decembrie 2021, Legea serviciilor digitale: reglementarea platformelor pentru a asigura un spațiu online mai sigur, Uniunea sănătății: un rol mai puternic pentru autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE și o mai bună protecție a animalelor în timpul transportului.

De asemenea, președintele Franței Emmanuel Macron va prezenta în fața eurodeputaților prioritățile președinției franceze la Consiliul UE. 

Continue Reading

U.E.

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. În 2022, EU4Health va continua să investească în construirea unor sisteme de sănătate mai puternice și mai rezistente și va deschide calea către Uniunea Europeană a Sănătății, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Cu un buget de peste 835 de milioane de euro, noul program de lucru va oferi un nivel fără precedent de investiții ale UE în domeniul sănătății și va asigura acțiuni ambițioase și decisive în patru domenii prioritare: pregătirea pentru situații de criză, prevenirea bolilor, sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății și digitalizarea.

Programul EU4Health sprijină construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, inclusiv lupta împotriva pandemiei COVID-19, Planul european de învingere a cancerului și Strategia farmaceutică pentru Europa, precum și Autoritatea europeană pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență în domeniul sănătății (“HERA”).

Programul va oferi finanțare entităților eligibile din statele membre, din țările terțe asociate, din organizațiile internaționale, din ONG-uri și din sectorul privat sub formă de granturi sau de achiziții de servicii specifice. ONG-urile vor putea depune cereri prin intermediul unei cereri deschise pentru subvenții de funcționare, precum și pentru subvenții de acțiune pe diverse teme.

Comisia Europeană și Agenția Executivă pentru Sănătate și Tehnologie Digitală (HaDEA) vor gestiona programul.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.9 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV1 day ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending