Connect with us

U.E.

Ziua Internațională de Conștientizare a HPV. România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Published

on

Începând cu anul 2018, data de 4 martie marchează  Ziua Internațională de Conștientizare a Infectării cu Virusul HPV, virus prezent în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.

HPV (Human Papilloma Virus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală.  Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în fața unei posibile infecții cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieții lor.

Cancerul de col uterin este cea de-a doua formă de cancer care afectează femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani, după cancerul de sân. Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV). Diferite studii au detectat prezența acestui virus în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

În cadrul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) din 21- 27 ianuarie 2019, a fost prezentată o analiză de situaţie în România privind cancerul ce col uterin, care a fost denumită după cum urmează: ”Cancerul de col uterin: o amenințare severă pentru femeile din România, reductibilă prin vaccinare și screening”

Această analiză a fost parcursă de editorul CaleaEuropeană.ro și evidențiază următoarele statistici și rezultate:

  1. România este statul mebru al UE în care s-a înregistrat cea mai mare rată a mortalității prin CCU (Cancerul de Col Uterin)
  2. România se afla pe locul trei în UE în privința incidenței (noi cazuri)
  3. Ministerul Sănătății din România a derulat 4 campanii de informare și promavare a vaccinului antiHPV, toate eșuate. Urmează cea de-a cincea
  4. Unde găsim totuși informații
  5. Ce face Uniunea Europeană

 

1.Cancerul de col uterin în România: Mortalitatea cea mai ridicată din UE

În 2018 s-au înregistrat valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 loc, respectiv 4,9 – 7,7/100 000); în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000) înregistrau cele mai ridicate valori. (Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.15)

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

 

 

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

Estimările procentuale ale mortalității prin CCU arată că România se află pe locul cel mai nefavorabil (225% decese față de 100% în 2017), la mare distanță de următoarele trei țări, Lituania (145%), Bulgaria (140%), Letonia (125%). La polul opus se află Islanda și Finlanda ambele cu – 60%.

2.România se află pe locul trei în UE în privința incidenței

Aceeași statistică arată că România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). (Sursă: Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.14).

©https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

Cea mai scăzută rată a incidenței se înregistrează în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5–10 cazuri noi/100 000 femei), în timp ce în estul zonei, incidența este foarte ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26-32 cazuri noi/100 000).

În privința mortalității prin CCU, cele mai scăzute valori se înregistrează în vestul și nordul UE (2-4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9–7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6– 13,4/100 000), respectiv România (13,4–16,3/100 000) se găsesc în clasele cu cele mai ridicate valori.

Concluzii:

În 2018, incidența cancerului de col uterin se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. România se află într-o situație nefavorabilă, cu incidență și mortalitate de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea).

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, în urma programelor de prevenție coerente, consecvente și comprehensive.

”Aplicate împreună, vaccinarea și screening-ul specifice reprezintă strategia optimă de protecție împotriva cancerului de col uterin”, subliniază analaiză realizată de http://insp.gov.ro/.

3.Prevenția. Măsuri luate la nivel național 

Se consideră că în România informarea despre riscul cancerului de col uterin nu (mai) este suficientă, iar conștientizarea cauzelor CCU și aplicarea metodelor de prevenție, ce pot diminua cu 80% riscul de CCU, ”trebuie să capete proporții de masă.”

INSP menționează că progresele recente din România depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU ce vizează un segment de populație extins (circa 6 milioane femei) acoperit până în prezent la nivelul 12%, datorită căruia se estimează totuși că 49 % din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite.

Un program de vaccinare ratat de statul român a dus la decesul a peste 17.000 de femei în ultimii 10 ani. 

În prezent, ministerul Sănătății din România se află la cea de-a cincea tentativă de a duce la capăt vaccinarea antiHPV.

Ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani în România: 

În 2008, autoritățile nu au reușit să le explice mamelor de ce fetele lor trebuie să facă acest vaccin. 

Statisticile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor notează că Ministerul Sănătății din România a desfășurat în 2008 o campanie de imunizare în școli, oferind vaccinuri antiHPV, gratuite, pentru fete cu vârsta cuprinsă între 10 și 11 ani. Campania a fost un eșec.  Doar 2,57% dintre fete au făcut vaccinul, programul de vaccinare fiind suspendat și sute de doze aruncate. 

© Pag.8 din https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/hpv-public-consultation-3-April.pdf

În 2009 a fost lansată încă o campanie de informare, urmată de un al doilea program de vaccinare, care viza fetele cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani. De asemenea, s-a dorit atunci ca și femeile adulte să fie vaccinate.

În ciuda accesibilității vaccinului, deschiderea către vaccinare a rămas la cote scăzute, iar programul de informare și vaccinare din școli a fost întrerupt la sfârșitul anului 2011.

Programul a fost lansat pentru a treia oară în aprilie 2013. Vaccinarea anti-HPV fiind inclusă în Programul național de vaccinare din categoria „Vaccinarea populației, categoria risc” și a fost adresată fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani.

Aceste date sunt preluate din raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, raport care a fost publicat în 2019, ceea ce înseamnă că autoritățile române nu au mai informat și raportat alte inițiative la nivel național.

Se pare că în 2019 a fost reluată campania de infromare privind vaccinarea antiHPV. În data de 26 decembrie 2019, echipa Ministerului Sănătății anunță că ”și-a îndeplinit obiectivele propuse în primele 2 luni de la preluarea mandatului.”

Astfel, ”s-a trecut la implementarea programelor pentru depistarea precoce (screening) a bolilor cu cea mai mare incidență în rândul populației (cancer de col uterin, cancer de sân, colorectal și hepatite), ce beneficiază de o finanțare europeană importantă, de peste 100 milioane de euro. Împreună cu Organizația Mondială a Sănătății s-a realizat un calendar comun pentru promovarea vaccinării în România”, se arată în comunicat

15 noiembrie 2019: Începe cea mai recentă tentativă a Ministerului Sănătății de a iniția o nouă campanie a vaccinării antiHPV. Cum? Publicând un comunicat de presă pe site. 

Ministerul Sănătății anunță că a finalizat licitația pentru achiziția dozelor de vaccin antiHPV, iar primele 20 000 de doze au fost distribuite în a treia săptămână din noiembrie la direcțiile de sănătate publică.

Acordul Cadru încheiat de Mnisterul Sănătății cu furnizorul pentru o perioadă de 4 ani prevede ca numărul dozelor de vaccin să poată fi suplimentat până la 2.100.000, în funcție de cerere și derularea campaniei de vaccinare.

De asemenea, Ministerul a declarat în noiembrie că această campanie de vaccinare va fi precedată de o campanie de informare și conștientizare a publicului cu privire la pericolul reprezentat de HPV și protecția oferită de vaccin, precum și de susținere a medicilor și farmaciștilor în transmiterea informațiilor clare și corecte despre vaccinarea împotriva HPV derulată de către furnizorul de vaccin.

”Vaccinarea gratuită se va face începând din luna ianuarie 2020 în cabinetele medicilor de familie la fete cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat in anii 2017 si 2018 vaccinarea la medicii de familie, inclusiv cele care au trecut de această vârstă dacă au solicitat”, se arată în comunicat.

Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) a subliniat în cadrul unei conferințe că pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Citiți și: Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Datele eurostat arată că 17% dintre români au făcut un vaccin în ultimii cinci ani, fiind mult sub media europeană de 47% și doar 13% dețin un card de vaccinare.

Vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor și una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică.

Citiți și: Eurostat: Vaccinarea din România, la doar o treime din media europeană

4. Unde găsim totuși informații

Există o campanie inițiată de MSD România cu susținerea Institutului Național pentru Sănătate Publică. Întreaga broșură poate fi citită aici.

© https://www.insp.gov.ro/

Analize privind Cancerul de Col Uterin în România cu ocazia Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) 21-27 ianuarie 2019, le găsiți aici și aici.

Broșura inițiată de MSD România ne informează că există și un site în limba română, are chiar și un nume ”https://protejeaza-tedehpv.ro/”,  doar că nu poate fi accesat, acesta fiind în ”construcție”.

Ministerul Sănătății a deschis o platformă care ne informează despre vaccin, aceasta se numește http://desprevaccin.ro/. Pe site suntem informați că există trei tipuri de vaccin antiHPV, doar că atunci când vrem să aflăm și mai multe detalii despre unul dintre ele, site-ul în care suntem redirecționați este în limba engleză și nu în limba română. Cu acestă ocazie, vă reamintim că românii se află pe penultimul loc în UE la cunoașterea unei limbi străine. 

© Captură de ecran de pe site-ul: http://desprevaccin.ro/vaccinul-hpv-adulti/

Tot pe același site, primele trei linkuri nu pot fi accesate, acestea nu funcționează, iar toate informațiile detaliate oferite de Ministerul Sănătății din România, în site-ul special realizat pentru informarea cetățenilor privind vaccinarea, sunt în limba engleză.

Mai există un site de informare, https://www.askabouthpv.org/, în care mai multe state membre din UE sunt partenere, dar nu și România.

© https://www.askabouthpv.org/

5. Ce face Uniunea Europeană:

Combaterea cancerului este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene în domeniul sănătății.

Planul european de combatere a cancerului va fi asociat cu alte priorități ale noii Comisii și are sprijinul membrilor Parlamentului European, al statelor membre și al părților interesate care colaborează cu Comisia pentru a îmbunătăți prevenirea și tratarea cancerului în Europa.

Pe 4 februarie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică cu privire la acest plan, în cadrul evenimentului „Planul european de luptă împotriva cancerului: să încercăm să facem mai mult”, care a avut loc la Parlamentul European, în Bruxelles.

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, a inițiat în luna ianuare o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

© EPP/ Facebook

 

Parlamentul European, la inițiativa grupului PPE, se pregătește să înființeze o nouă comisie de specialitate destintă luptei împotriva cancerului: “În cadrul comisiei speciale putem să punem la dispoziție expertiza din fiecare comisie relevantă a Parlamentului European, să consultăm experți și, mai ales, pacienți. Vrem să arătăm oamenilor o valoare adăugată europeană în prevenirea cancerului”

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale, potrivit unor declarații făcute în cadrul evenimentului online “vorbIMM despre PNRR”, organizat joi de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), relatează Agerpres.

Totodată, Pîslaru a apreciat că Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a performat în ultima vreme, precum şi zona de contragarantare, dar „avem nevoie de mai mult de atât”.

“Ceea ce a făcut până acum FNGCIMM este un lucru absolut excelent, dar cred că avem nevoie de mai mult de atât. Eu cred că avem nevoie de o Bancă Naţională de Dezvoltare care să pună cap la cap zona de garanţii de exporturi, să ia zona de garanţii şi instrumente pe care FNGCIMM a performat în ultima vreme şi să ia zona de contragarantare – dacă avem Banca Naţională de Dezvoltare şi relaţia directă cu BEI-ul, nu am mai avea nevoie de această zonă”, a spus Dragoş Pîslaru, în cadrul unei videoconferinţe despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Eurodeputatul este de părere că ar trebui creat „pilonul care ne-a lipsit până acum şi care să ne permită să nu mai fim dependenţi de instituţiile financiare internaţionale, ci în conlucrare cu ele”.

„Ce reuşeşte FNGCIMM să dezvolte în această perioadă este o aliniere între o activitate a Fondului Naţional de a pregăti terenul şi o activitate, în paralel, de a construi eşafodajul şi Banca Naţională de Dezvoltare”, a mai declarat Dragoş Pîslaru.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

U.E.

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Published

on

© https://www.europeancancer.org/

Organizația Europeană de Cancer (ECO) trage un semnal de alarmă în urma celui mai recent raport, care potrivit căruia aproape un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

Studiul precizează că aproximativ 100 de milioane de teste de screening pentru cancer nu au fost efectuate în Europa în timpul pandemiei, ceea ce a dus la diagnosticarea în stadii mai avansate și la scăderea supraviețuirii. Testul de screening fiind primul pas și unul dintre cele mai importante instrumente în prevenirea cancerului.

De asemenea, una din două persoane cu simptome potențiale de cancer nu a fost direcționată de urgență pentru diagnosticare, iar 1 din 5 pacienți cu cancer din Europa nu primește încă tratamentul chirurgical sau chimioterapeutic de care are nevoie.

Constatările, care reamintesc cu claritate provocările cu care se confruntă serviciile de îngrijire a bolnavilor de cancer din Europa în timpul pandemiei, coincid cu lansarea campaniei “Time To Act“, prin care ECO îndeamnă publicul, bolnavii de cancer, factorii de decizie politică și profesioniștii din domeniul sănătății să se asigure că pandemia Covid-19 nu continuă să submineze lupta împotriva cancerului.

Campania ”Time To Act” este disponibilă și în limba română (RO).

După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027. 

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru41 mins ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ52 mins ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.2 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA2 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA3 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA3 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D3 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending