Începând cu anul 2018, data de 4 martie marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Infectării cu Virusul HPV, virus prezent în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.
În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.
HPV (Human Papilloma Virus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală. Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în fața unei posibile infecții cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieții lor.
Cancerul de col uterin este cea de-a doua formă de cancer care afectează femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani, după cancerul de sân. Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV). Diferite studii au detectat prezența acestui virus în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.
În cadrul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) din 21- 27 ianuarie 2019, a fost prezentată o analiză de situaţie în România privind cancerul ce col uterin, care a fost denumită după cum urmează: ”Cancerul de col uterin: o amenințare severă pentru femeile din România, reductibilă prin vaccinare și screening”
Această analiză a fost parcursă de editorul CaleaEuropeană.ro și evidențiază următoarele statistici și rezultate:
- România este statul mebru al UE în care s-a înregistrat cea mai mare rată a mortalității prin CCU (Cancerul de Col Uterin)
- România se afla pe locul trei în UE în privința incidenței (noi cazuri)
- Ministerul Sănătății din România a derulat 4 campanii de informare și promavare a vaccinului antiHPV, toate eșuate. Urmează cea de-a cincea
- Unde găsim totuși informații
- Ce face Uniunea Europeană
1.Cancerul de col uterin în România: Mortalitatea cea mai ridicată din UE
În 2018 s-au înregistrat valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 loc, respectiv 4,9 – 7,7/100 000); în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000) înregistrau cele mai ridicate valori. (Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.15)
Estimările procentuale ale mortalității prin CCU arată că România se află pe locul cel mai nefavorabil (225% decese față de 100% în 2017), la mare distanță de următoarele trei țări, Lituania (145%), Bulgaria (140%), Letonia (125%). La polul opus se află Islanda și Finlanda ambele cu – 60%.
2.România se află pe locul trei în UE în privința incidenței
Aceeași statistică arată că România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). (Sursă: Sursă: http://insp.gov.ro/ pag.14).
Cea mai scăzută rată a incidenței se înregistrează în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5–10 cazuri noi/100 000 femei), în timp ce în estul zonei, incidența este foarte ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26-32 cazuri noi/100 000).
În privința mortalității prin CCU, cele mai scăzute valori se înregistrează în vestul și nordul UE (2-4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9–7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6– 13,4/100 000), respectiv România (13,4–16,3/100 000) se găsesc în clasele cu cele mai ridicate valori.
Concluzii:
În 2018, incidența cancerului de col uterin se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. România se află într-o situație nefavorabilă, cu incidență și mortalitate de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea).
La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, în urma programelor de prevenție coerente, consecvente și comprehensive.
”Aplicate împreună, vaccinarea și screening-ul specifice reprezintă strategia optimă de protecție împotriva cancerului de col uterin”, subliniază analaiză realizată de http://insp.gov.ro/.
3.Prevenția. Măsuri luate la nivel național
Se consideră că în România informarea despre riscul cancerului de col uterin nu (mai) este suficientă, iar conștientizarea cauzelor CCU și aplicarea metodelor de prevenție, ce pot diminua cu 80% riscul de CCU, ”trebuie să capete proporții de masă.”
INSP menționează că progresele recente din România depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU ce vizează un segment de populație extins (circa 6 milioane femei) acoperit până în prezent la nivelul 12%, datorită căruia se estimează totuși că 49 % din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite.
Un program de vaccinare ratat de statul român a dus la decesul a peste 17.000 de femei în ultimii 10 ani.
În prezent, ministerul Sănătății din România se află la cea de-a cincea tentativă de a duce la capăt vaccinarea antiHPV.
Ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani în România:
În 2008, autoritățile nu au reușit să le explice mamelor de ce fetele lor trebuie să facă acest vaccin.
Statisticile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor notează că Ministerul Sănătății din România a desfășurat în 2008 o campanie de imunizare în școli, oferind vaccinuri antiHPV, gratuite, pentru fete cu vârsta cuprinsă între 10 și 11 ani. Campania a fost un eșec. Doar 2,57% dintre fete au făcut vaccinul, programul de vaccinare fiind suspendat și sute de doze aruncate.
În 2009 a fost lansată încă o campanie de informare, urmată de un al doilea program de vaccinare, care viza fetele cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani. De asemenea, s-a dorit atunci ca și femeile adulte să fie vaccinate.
În ciuda accesibilității vaccinului, deschiderea către vaccinare a rămas la cote scăzute, iar programul de informare și vaccinare din școli a fost întrerupt la sfârșitul anului 2011.
Programul a fost lansat pentru a treia oară în aprilie 2013. Vaccinarea anti-HPV fiind inclusă în Programul național de vaccinare din categoria „Vaccinarea populației, categoria risc” și a fost adresată fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani.
Aceste date sunt preluate din raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, raport care a fost publicat în 2019, ceea ce înseamnă că autoritățile române nu au mai informat și raportat alte inițiative la nivel național.
Se pare că în 2019 a fost reluată campania de infromare privind vaccinarea antiHPV. În data de 26 decembrie 2019, echipa Ministerului Sănătății anunță că ”și-a îndeplinit obiectivele propuse în primele 2 luni de la preluarea mandatului.”
Astfel, ”s-a trecut la implementarea programelor pentru depistarea precoce (screening) a bolilor cu cea mai mare incidență în rândul populației (cancer de col uterin, cancer de sân, colorectal și hepatite), ce beneficiază de o finanțare europeană importantă, de peste 100 milioane de euro. Împreună cu Organizația Mondială a Sănătății s-a realizat un calendar comun pentru promovarea vaccinării în România”, se arată în comunicat.
15 noiembrie 2019: Începe cea mai recentă tentativă a Ministerului Sănătății de a iniția o nouă campanie a vaccinării antiHPV. Cum? Publicând un comunicat de presă pe site.
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat licitația pentru achiziția dozelor de vaccin antiHPV, iar primele 20 000 de doze au fost distribuite în a treia săptămână din noiembrie la direcțiile de sănătate publică.
Acordul Cadru încheiat de Mnisterul Sănătății cu furnizorul pentru o perioadă de 4 ani prevede ca numărul dozelor de vaccin să poată fi suplimentat până la 2.100.000, în funcție de cerere și derularea campaniei de vaccinare.
De asemenea, Ministerul a declarat în noiembrie că această campanie de vaccinare va fi precedată de o campanie de informare și conștientizare a publicului cu privire la pericolul reprezentat de HPV și protecția oferită de vaccin, precum și de susținere a medicilor și farmaciștilor în transmiterea informațiilor clare și corecte despre vaccinarea împotriva HPV derulată de către furnizorul de vaccin.
”Vaccinarea gratuită se va face începând din luna ianuarie 2020 în cabinetele medicilor de familie la fete cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat in anii 2017 si 2018 vaccinarea la medicii de familie, inclusiv cele care au trecut de această vârstă dacă au solicitat”, se arată în comunicat.
Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) a subliniat în cadrul unei conferințe că pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.
Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
Datele eurostat arată că 17% dintre români au făcut un vaccin în ultimii cinci ani, fiind mult sub media europeană de 47% și doar 13% dețin un card de vaccinare.
Citiți și: Eurostat: Vaccinarea din România, la doar o treime din media europeană
4. Unde găsim totuși informații
Există o campanie inițiată de MSD România cu susținerea Institutului Național pentru Sănătate Publică. Întreaga broșură poate fi citită aici.
Analize privind Cancerul de Col Uterin în România cu ocazia Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) 21-27 ianuarie 2019, le găsiți aici și aici.
Broșura inițiată de MSD România ne informează că există și un site în limba română, are chiar și un nume ”https://protejeaza-tedehpv.ro/”, doar că nu poate fi accesat, acesta fiind în ”construcție”.
Ministerul Sănătății a deschis o platformă care ne informează despre vaccin, aceasta se numește http://desprevaccin.ro/. Pe site suntem informați că există trei tipuri de vaccin antiHPV, doar că atunci când vrem să aflăm și mai multe detalii despre unul dintre ele, site-ul în care suntem redirecționați este în limba engleză și nu în limba română. Cu acestă ocazie, vă reamintim că românii se află pe penultimul loc în UE la cunoașterea unei limbi străine.
Tot pe același site, primele trei linkuri nu pot fi accesate, acestea nu funcționează, iar toate informațiile detaliate oferite de Ministerul Sănătății din România, în site-ul special realizat pentru informarea cetățenilor privind vaccinarea, sunt în limba engleză.
Mai există un site de informare, https://www.askabouthpv.org/, în care mai multe state membre din UE sunt partenere, dar nu și România.
5. Ce face Uniunea Europeană:
Combaterea cancerului este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene în domeniul sănătății.
Planul european de combatere a cancerului va fi asociat cu alte priorități ale noii Comisii și are sprijinul membrilor Parlamentului European, al statelor membre și al părților interesate care colaborează cu Comisia pentru a îmbunătăți prevenirea și tratarea cancerului în Europa.
Pe 4 februarie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică cu privire la acest plan, în cadrul evenimentului „Planul european de luptă împotriva cancerului: să încercăm să facem mai mult”, care a avut loc la Parlamentul European, în Bruxelles.
Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, a inițiat în luna ianuare o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.
EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.
Parlamentul European, la inițiativa grupului PPE, se pregătește să înființeze o nouă comisie de specialitate destintă luptei împotriva cancerului: “În cadrul comisiei speciale putem să punem la dispoziție expertiza din fiecare comisie relevantă a Parlamentului European, să consultăm experți și, mai ales, pacienți. Vrem să arătăm oamenilor o valoare adăugată europeană în prevenirea cancerului”
Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.
