Connect with us

POLITICĂ

Ziua Marinei Române. Klaus Iohannis: Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit în asigurarea suveranităţii României, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, la manifestațiile ocazionate de Ziua Marinei Române, că toţi cei care gândesc şi simt româneşte trebuie să facă tot posibilul pentru a construi, împreună, o Românie mai bună.

FOTO: Administrația Prezidențială

“Pentru mine, întâlnirea cu dumneavoastră, aici, la Constanţa, are o încărcătură sufletească specială în această zi, în care sărbătorim Marina Română şi Adormirea Maicii Domnului. Evenimente precum cel de astăzi ne dovedesc puterea valorilor şi simbolurilor care ne unesc. Ce mesaj mai potrivit decât acesta în anul în care sărbătorim Centenarul României? Aniversarea a o sută de ani de la realizarea marelui ideal al unităţii naţionale trebuie să reprezinte pentru noi, toţi, un moment de reflecţie, astfel încât cei care gândim şi simţim româneşte să facem tot posibilul pentru a construi împreună o Românie mai bună, aşa cum ne-o dorim cu toţii. Cred că tocmai acesta este spiritul în care trebuie să celebrăm Anul Centenar”, a declarat Iohannis la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române, conform alocuțiunii remisă de Administrația Prezidențială.

România nu poate fi cu adevărat un actor regional relevant şi un stat puternic fără o armată puternică, o armată care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, bine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes oricăror provocări“, a mai completat președintele.

Şeful statului a precizat că, în semn de apreciere pentru activitatea depusă şi rezultatele deosebite obţinute, a decorat drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Navale cu Ordinul “Virtutea Maritimă” în grad de Ofiţer, cu însemn de pace pentru militari.

Totodată, preşedintele a precizat că este fundamental ca România să aibă capacitatea şi înţelepciunea pentru a-şi consolida poziţia de membru al NATO important şi de partener strategic credibil al SUA.

“Trebuie să fim realişti şi să înţelegem contextul global în care ne aflăm astăzi. Asistăm la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cărui evoluţie este greu de prevăzut sau anticipat. România rămâne, însă, o oază de stabilitate în zonă şi un furnizor regional de securitate. Sunt avantaje reale care decurg din acest statut şi este fundamental să avem capacitatea, dar şi înţelepciunea de a ne folosi atuurile pentru a ne consolida poziţia de membru NATO important şi de partener strategic credibil al Statelor Unite ale Americii”, a arătat Iohannis.

În opinia sa, doar cooperarea internaţională, bazată pe respectarea normelor de drept internaţional, constituie soluţia consolidării păcii şi securităţii globale.

“Sunt ferm convins, iar aceasta este poziţia pe care ţara noastră o susţine cu tărie, că doar cooperarea internaţională, bazată pe respectarea normelor de drept internaţional, constituie soluţia consolidării păcii şi securităţii globale. Mai mult, accentul pus pe dimensiunea economică a acestei cooperări poate aduce beneficii ţărilor din sud-estul Europei, precum şi altor state interesate. Nu trebuie să uităm nicio clipă că Marea Neagră continuă să reprezinte o punte importantă de legătură între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, cu posibilitatea valorificării Dunării drept coridor natural de tranzit între Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană”, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit de important în asigurarea suveranităţii României în spaţiul maritim naţional, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre.

Ne aflăm într-o regiune nu doar încărcată de istorie, dar care are şi o importanţă strategică pentru noi, mai ales că actualul context este unul volatil şi cu un potenţial ridicat de conflictualitate. Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit de important în asigurarea suveranităţii României în spaţiul maritim naţional, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre, în spiritul valorilor, principiilor şi misiunilor NATO şi ale Uniunii Europene. De altfel, evoluţiile din această regiune s-au aflat pe agenda Summitului NATO de la Bruxelles, de luna trecută“, a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat, totodată, că la iniţiativa României s-a organizat pentru prima dată o întrunire distinctă, la cel mai înalt nivel, dedicată situaţiei de securitate din zona Mării Negre, cu participarea Georgiei şi a Ucrainei.

“Este un succes al României, pe care l-am obţinut prin perseverenţă şi negocieri susţinute. Atenţia acordată Mării Negre şi menţionarea sa repetată în documentele adoptate la Summitul de la Bruxelles reconfirmă importanţa sa strategică pentru Alianţă şi se corelează cu obiectivele pe care România şi le-a asumat. Deciziile luate în cadrul NATO contribuie la întărirea capacităţii de reacţie a forţelor aliate, astfel încât NATO să fie în măsură să răspundă eficient oricărei potenţiale situaţii sau acţiuni ostile din exteriorul Alianţei. Aceste hotărâri care corespund întocmai intereselor României vor conduce inclusiv la întărirea Flancului Estic al NATO”, a mai afirmat Iohannis. 

Ziua Marinei Române este sărbătorită an de an odată cu sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni, respectiv la data de 15 august. Anul acesta peste 10.000 de oameni sunt așteptați pentru a asista la exercițiile organizate de Forțele Navale Române. Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară – Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.

La manifestațiile din acest de la Comandamentul Flotei din Constanța participă președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Laura Codruța Kövesi a votat în diaspora: Procurorul-șef al Uniunii Europene și-a exprimat dreptul la vot la Ambasada României în Finlanda

Published

on

© Ambasada României în Finlanda/ Facebook

Șefa Parchetului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a votat vineri la Helsinki pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a anunțat, Ambasada României în Finlanda, pe contul de Facebook.

Procurorul european, dna Laura Codruta Kovesi, a votat la sectia 118, la Helsinki”, a scris Ambasada, publicând două fotografii cu șefa EPPO și membrii secției de votare. 

Peste 56.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:46, au votat 57.011 de cetățeni români. 39.508 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 57.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Published

on

Peste 50.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:00, au votat 50.221 de cetățeni români. 32.718 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Potrivit Hotnews.ro, cei mai mulți români au votat în Italia – 4.073, dintre care 4.018 la secțiile de votare și 55 prin corespondență. În Spania au votat 3.797, dintre care 3.751 la secțiile de votare și 46 prin corespondență, în Germania – 3.276, dintre care 2.974 la secțiile de votare organizate pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2019 și 302 prin corespondență. În Marea Britanie, au votat 2.886 de români, dintre care 2.577 la secțiile de votare, iar restul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 50.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 60.000 de cetățeni au votat deja

Published

on

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Acestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.


Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici


UPDATE ora 17:14 – Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, peste 60.000 de români au votat deja (43.366 la secțiile de votare din străinătate și 17.503 prin corespondență).

UPDATE ora 17:00 – Aproape 58.000 de români au votat în străinătate, printre care și procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi.

UPDATE ora 16:06 – Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

UPDATE ora 14:20 – 18.522 de români au mers la urne până la această oră. În total, până la această oră, au votat 36.025 de cetățeni, inclusiv cei 17.503 care sunt volanți prin corespondență

Cei mai mulți votanți sunt în Italia, în Spania, în Republica Moldova și în Germania.

UPDATE ora 13:00 – Prezența începe să crească, odată cu deschiderea secțiilor de votare în majoritatea statelor europene. Până la această oră, au votat la secții peste 5.800 de români.

Prezența este totuși mai mică față de primul tur al algerilor, când la ora 13.10, de exemplu, votaseră deja peste 8.770 de români, informează Hotnews.ro.

UPDATE ora 12:00 – Peste 1.000 de români din străinătate au votat până la această oră la secțiile de votare. Prin corespondență au votat pentru turul al doilea 17.500 de români.

La secţiile de votare din afara României care s-au deschis deja pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat vineri până la 07:00 ora României peste 200 de alegători, informează Digi24 și Agerpres.

În total, până vineri dimineață (n.r  – ora 09:28), au votat 17.790 de români, în condițiile în care 17.503 și-au exprimat dreptul la vot prin corespondență, potrivit Biroului Electoral Central.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Dreptul de vot poate fi exercitat la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării: cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Pot vota la alegerile prezidenţiale cetăţenii români care au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv; nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

În turul al doilea al scrutinului prezidenţial au rămas Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal şi Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat.

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82% (3.485.292 voturi), fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26% (2.051.275 voturi) conform rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central săptămâna trecută. prezența la urne a consemnat un paradox: cu 675.348 de voturi în diaspora a fost înregistrată cea mai mare prezență din istorie peste hotare, în timp ce la nivel național, prezența de 47,66% este cea mai scăzută de până acum la un scrutin prezidențial.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending