Connect with us

ROMÂNIA

Ziua Marinei Române – un secol de istorie. Odată cu instituirea parteneriatului strategic cu NATO, această zi este onorată de prezenţa navelor străine aliate sau partenere

Published

on

© navy.ro

Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Romane şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti. Concepută la început ca serbare naţională, sărbătoarea marinarilor atrage atenţia, prin programul său deosebit de atractiv şi deopotrivă pitoresc.

Ziua Marinei a oferit întotdeauna asistenţei un adevărat regal scenic, alcătuit atât din momente sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz, în acordurile Imnului naţional şi pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare etc., cât şi din momente pitoreşti, specifice vieţii şi tradiţiilor noastre marinăreşti.

Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă, pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este, deopotrivă, a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.

     În urmă cu un secol, prin adresa cu Nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de a fi văzute precum <regale>, alergări, corabia Argonauţilor şi altele.”

     În Marina Militară această zi s-a serbat cu siguranţă şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent – chiar dacă nu s-au descoperit un decret sau o dată de referinţă, oficiale, pentru această sărbătoare. Anul 1902 rămâne, cronologic vorbind, anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a oamenilor mării şi a oraşului Constanţa, fapt care certifică aniversarea a 112 ani de manifestare a acestei datini la nivel naţional şi nu doar ca simplă sărbătoare a breslei marinarilor.

     La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului ,,ELISABETA” printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,PSEZUAPE”, aflat în vizită în portul Constanţa.

     De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”.
În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând societăţii cu acelaşi nume a Marinarilor Civili din Constanţa. 

     Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,MIRCEA”, care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa.      În anul următor, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească şcoala Navală a Maiestăţii Sale ,,MIRCEA” şi a creat ,,Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în ,,Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbărilor primul submarin românesc, ,,DELFINUL”.

     În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.

     Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii de atunci de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

     Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română, Ziua Forţelor Maritime Militare.

Din anii ’60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei susţinute de către ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, organizarea vizitării de către pionieri a navelor-şcoală ,,MIRCEA” şi ,,LIBERTATEA” şi ieşiri pe mare cu acestea. 

     Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat în programele serbărilor atât elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu. Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004 s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august ca sărbătoare comună a marinarilor militari şi civili.

     La Constanţa, manifestările au avut loc iniţial pe terasa falezei din faţa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale, pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ,,Carol I” şi ulterior din nou pe faleză, pe aceeaşi terasă, devenită a Comandamentului Flotei, pentru a da o încărcătură cuvenită acestui regal marinăresc.

     Mai mult, odată cu instituirea parteneriatului strategic cu NATO, cu aderarea la structurile Alianţei Nord-Atlantice, Ziua Marinei Române este onorată de prezenţa navelor străine aliate sau partenere, participante activ la această sărbătoare.
     Anul 2019 marchează odată cu împlinirea a 117 ani de tradiţie marinărească, noi realizări şi noi speranţe de dezvoltare şi modernizare a Marinei Române, de care ţara are, în mod cert, atâta nevoie.

Sursă informații: www.navy.ro

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis transmite un nou îndemn românilor ca să se imunizeze împotriva COVID-19 și să nu mai contribuie la blocarea sistemului de sănătate, care se află în „colaps” datorită zecilor de mii de cazuri de infectări ce se înregistrează zilnic pe teritoriul țării noastre.

„Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Vorbim despre o catastrofă, o situație disperată în care am primit deja sprijin de la opt state europene. Avem ajutor din toate părțile, dar nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi! Nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm acest lucru. Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. În toate statele din vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare”, a scris șeful statului într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Până ieri, 22 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.534.942 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 6.814 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.300.368 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 15.410 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 217 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În același timp s-au imunizat ieri peste 120.000 de persoane.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Published

on

© Dan Vîlceanu - Facebook

Agenția de rating Fitch a reconfirmat ieri, 22 octombrie 2021, ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB- pentru datoria pe termen lung în valută și perspectiva negativă, potrivit comunicatului oficial.

„Decizia agenției reprezintă un semnal pentru România de a continua într-un ritm susținut politicile fiscal-bugetare, planurile de reformă și de investiții asumate pentru următorii ani” , a declarat ministrul finanțelor, Dan Vîlceanu.

Nivelul ratingului recomandat investițiilor este susținut de nivelul datoriei guvernamentale și a serviciului asociat acestuia sub nivelul țărilor din aceeași categorie de rating, precum și de nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare a capitalului uman, precum și de apartenența la Uniunea Europeană.

Totodată, agenția menționează că acești factori de susținere a ratingului sunt contrabalansați de deficitele gemene încă ridicate, de un nivel istoric slab al consolidării fiscale și de nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.

Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch, informează Agerpres.

Citiți și: Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care a reiterat solicitarea României de a deveni cât mai curând stat membru al Spaţiului Schengen, argumentând că acest obiectiv este “unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune”.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19relațiile externecreșterea prețurilor la energiemigrație și agenda digitală a UE, Administrația Prezidențială a precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că șeful statului a adresat mulțumiri statelor UE care au acordat sprijin României în lupta împotriva COVID-19 și a solicitat, între altele, includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în actul delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă pentru o economie prietenoasă cu mediul înconjurător.

Administraţia Prezidenţială arată că, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate ca urmare a campaniilor de vaccinare, menţionând că în unele state membre situaţia rămâne preocupantă. Se evidenţiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenţei faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază şi importanţa continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulaţii în interiorul şi din afara UE. În vederea consolidării rezilienţei Uniunii în faţa crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătăţii şi asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanţa Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Citiți și Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

“Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce priveşte incidenţa crescută a cazurilor de COVID-19 şi a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene”, indică Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, şeful statului a pledat pentru intensificarea eforturilor privind combaterea reticenţei legate de vaccinare şi a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare anti-COVID.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune, din decembrie.

Citiți și Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Preşedintele Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Administraţia Prezidenţială menţionează că măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preţurilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii.

Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. El a pledat şi pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

“Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei”, arată sursa citată.

În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural.

Citiți și UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Discuţiile din Consiliul European au vizat şi obiectivul transformării digitale a Europei şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problematica conectivităţii digitale, fiind evocată dezvoltarea şi promovarea unui model european, bazat pe valorile UE, încredere, transparenţă şi responsabilitate, precum şi faptul că parteneriatele cu statele care împărtăşesc aceeaşi viziune au un rol central în avansarea intereselor şi valorilor Uniunii în plan global.

Discuţiile privind migraţia au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obţinute în linie cu concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgenţă soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice şi condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că se va răspunde pe măsură. Se evidenţiază, totodată, că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. Consiliul European arată şi că trebuie consolidate eforturile de reducere a mişcărilor secundare, precum şi să se asigure un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate între statele membre.

Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Pe palierul relaţiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce priveşte Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul concluziilor Consiliului European menţionează că relaţiile cu această regiune rămân de importanţă strategică majoră.

Preşedintele Iohannis a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale UE în vecinătatea sa imediată, fiind de importanţă “majoră” definirea unei viziuni strategice pe termen lung.

“Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declaraţii comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiţie ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanţelor acestora. Preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei ţări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, a indicat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a arătat că România susţine o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor ţărilor din Parteneriatul Estic pentru a face faţă conflictelor prelungite şi pentru a combate ameninţările hibride în vederea consolidării rezilienţei acestora. El s-a pronunţat pentru dezvoltarea cooperării şi a dialogului pe probleme de securitate cu ţările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

NATO12 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending