Connect with us

U.E.

Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar: UE salută curajul și dedicarea lucrătorilor care își riscă viața pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile

Published

on

© European Union, 2021 Copyright/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană îi onorează pe lucrătorii umanitari care și-au pierdut viața în misiunile de asistență a celor vulnerabili, precum și pe cei care își continuă activitatea în întreaga lume, se arată într-o declarație emisă de Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell și comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, în ajunul Zilei mondiale a ajutorului umanitar.

În perioada premergătoare Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar 2021, îi onorăm pe toți lucrătorii umanitari care salvează vieți și îi ajută pe cei mai vulnerabili în crizele globale. Angajamentul și eforturile neobosite ale personalului umanitar și medical, care se străduiește în fiecare zi, adesea în condiții dificile, pentru a ușura suferința a milioane de oameni aflați în dificultate, au fost cu atât mai remarcabile de la începutul pandemiei de coronavirus. Dar virusul nu este cea mai gravă amenințare cu care se confruntă. Din păcate, în 2020, 108 lucrători umanitari și-au pierdut viața și 125 au fost răpiți. În 2021, 105 atacuri majore au fost comise până în prezent împotriva lucrătorilor umanitari. Condamnăm aceste atacuri, iar autorii trebuie să fie trași la răspundere. Salvarea de vieți nu ar trebui să coste niciodată vieți; lucrătorii umanitari nu pot fi o țintă. Le salutăm curajul și dedicarea și ne exprimăm compasiunea față de familiile, prietenii și colegii celor care și-au pierdut viața în timp ce îi ajutau pe alții”, au declarat Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell și comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, în ajunul Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar.

În fiecare an la 19 august, Uniunea Europeană se alătură celor care onorează contribuția inestimabilă a asistenților umanitari care își riscă viața în fiecare zi pentru a salva alte vieți. Ziua mondială a ajutorului umanitar marchează comemorarea unui trist eveniment: bombardamentul din 2003 asupra sediului ONU din Bagdad, Irak, când 22 de lucrători umanitari au fost uciși.

Un lider mondial al asistenței umanitare în vremuri de criză fără precedent

Prin ajutorul umanitar pe care îl acordă și la care se adaugă finanțarea pusă la dispoziție de statele membre ale UE, Uniunea Europeană este cel mai mare donator mondial de ajutor umanitar.

Pandemia de coronavirus a crescut numărul celor care au nevoie de asistență umanitară. În plus, civilii din zonele de conflict sunt în mod obișnuit uciși sau răniți în atacuri țintite sau nediscriminatorii. Organizația Națiunilor Unite (ONU) estimează că aproape 235 de milioane de persoane – 1 din 33 de persoane la nivel mondial – vor avea nevoie de asistență umanitară în 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 40 % față de 2020 (înainte de COVID-19) și o triplare aproape completă față de 2014. Numărul persoanelor strămutate forțat s-a dublat din 2010, ajungând la 82,4 milioane până la sfârșitul anului 2020. Schimbările climatice agravează și mai mult vulnerabilitatea oamenilor la crizele umanitare. Cele mai grave opt crize alimentare sunt toate legate atât de conflicte, cât și de șocuri climatice. UE, în calitate de al doilea mare donator al sistemului ONU, oferă cea mai mare parte a finanțării sale Programului Alimentar Mondial (PAM), urmată de PNUD, UNICEF și UNHCR.

În 2020, ajutorul umanitar al UE a mobilizat aproape 2,1 miliarde de euro pentru operațiuni de ajutor umanitar în peste 80 de țări din întreaga lume, inclusiv pentru populațiile afectate de conflictul din interiorul Siriei și pentru refugiații din țările și regiunile învecinate, pentru persoanele afectate de conflictul din regiunea Tigray din Etiopia și pentru persoanele vulnerabile afectate de dezastrele naturale din întreaga lume.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a cerut joi să se demareze anchete aprofundate în cazul tuturor neregulilor expuse de Pandora Papers care au avut loc în jurisdicțiile Uniunii, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.

Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.

Rezoluția adoptată în data de 21 octombrie îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.

Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.

Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite

Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.

În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.

Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect

Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

Published

on

© European Union, 2021

Ciocnirea dintre guvernul de la Varșovia și instituțiile Uniunii Europene pe fondul deciziilor luate de Tribunalul Constituțional polonez, ce afectează prevalența dreptului european și a tratatelor UE, și-a făcut loc pe agenda încărcată a summitului Consiliului European care a debutat joi la Bruxelles și care se va derula până vineri. 

Principalele teme aflate pe agenda reuniunii vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creşterea recentă a preţurilor la energie, fenomenul migraţiei, politica comercială europeană şi relaţiile externe, cu accent pe pregătirea Summitului UE – Asia (ASEM), a Summitului Parteneriatului Estic, precum şi a reuniunilor COP 26 privind schimbările climatice şi COP 15 cu privire la biodiversitate. Însă, acestui program dens i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.

Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

“Toată lumea are un interes în protejarea statului de drept și a independenței justiției”, a spus ea, la sosirea la summit, după ce, marți, în plenul de la Strasbourg, l-a avertizat pe premierul Polonieiva folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”, nominalizând instrumentul procedurilor de infringement și pe cel al mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

De altfel, în ce privește ultimul instrument menționat, parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept împotriva Poloniei, țară care se află într-o dublă-situație alături de Ungaria: cele două state sunt singurele țări membre ale UE vizate de articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene și singurele state cărora executivul european le-a întârziat aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

La (probabil) ultimul său Consiliu European, Angela Merkel face apel la compromis

Sosind la ceea ce ar putea fi ultimul său summit european, Angela Merkel a făcut apel la compromis în legătură cu disputa dintre Polonia şi Uniunea Europeană privind primatul dreptului european: “Statul de drept este un pilon central al UE. Pe de altă parte, trebuie să găsim căi şi posibilităţi de a ajunge din nou la consens”.

“O cascadă de dispute legale la Curtea Europeană de Justiţie nu reprezintă o soluţie la problema funcţionării în practică a statului de drept”, a declarat presei Angela Merkel, după o discuţie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care s-a declarat deschis la dialog, relatează Agerpres, citând AFP.

Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

 

Emmanuel Macron cere Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană

În cadrul unei întrevederi cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, joi, pe aeroportul din Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron “și-a împărtășit îngrijorarea cu privire la situația creată de decizia Curții Constituționale poloneze”, potrivit unui oficial de la Élysée, citat de Politico Europe.

Macron a cerut, de asemenea, Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană “pentru a găsi o soluție compatibilă cu principiile noastre și cu regulile noastre comune”, a precizat oficialul.

Franța, care va prelua la 1 ianuarie președinția Consiliului UE, a făcut deja apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”. Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune.

Îngrijorări au fost exprimate și de prim-miniștrii Irlandei și al Luxemburgului, cel din urmă afirmând că tăierea fondurilor europene pentru Polonia reprezintă “ultima soluție”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Continue Reading

U.E.

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierul ungar Viktor Orban a respins joi planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice ca fiind o „fantezie utopică”, sugerând că măsurile ecologiste duc la creşterea preţurilor energiei în Europa, relatează Agerpres.

„Majorarea preţurilor, noile reglementări, urcarea preţurilor până la cer, distrugerea clasei mijlocii. Bunul simţ de o parte şi fantezia de cealaltă. Iar fantezia utopică ne omoară, aceeaşi problemă este şi cu preţurile la energie”, a spus Orban la sosirea sa la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, făcând referire la măsurile propuse de UE cu privire la combaterea schimbărilor climatice.

În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Reamintim că premierul ungar, Viktor Orban, și ministrul său al justiției, Judit Varga, și-au declarat săptămâna trecută sprijinul pentru Polonia, care a declanșat un nou conflict cu Bruxelles-ul după ce a contestat printr-o decizie a Trbunalului Constituțional întâietatea dreptului european asupra celui național și a acuzat Curtea de Justiție a UE că își depășește competențele, gest care a dus la inundarea străzilor de către cetățeni care au militat împotriva ”Polexit”.

De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări. 

Citiți și: Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH9 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA10 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.12 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA13 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi20 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi20 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending