Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală  aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.

După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.

Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.

UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare. 

„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.

De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”

În cadrul reuniunii s-a discutat despre  capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”

Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.

Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.

Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv. 

   Citiți și: Marcel Boloș: România este printre cele cinci state cărora UE le-a acceptat reducerea deficitului bugetar într-o perioadă de șapte ani în loc de patru

În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial. 

Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.

Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani. 

Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).

Etapele următoare

Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.

Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.

Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.

De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.