Președintele Klaus Iohannis a lansat un apel către ”instituțiile publice relevante, actori economici și societate civilă să susțină creșterea nivelului de ambiție în materie de împăduriri, restaurare a terenurilor, combatere a deșertificării și gestionare a secetei”.
Acesta a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului în care a evidențiat că ”măsurile bune luate în România în ultimii ani trebuie extinse, iar implementarea lor, accelerată”.
”Marcarea pe 5 iunie a Zilei Mondiale a Mediului aduce în atenția publică importanța acestei tematici vitale și are menirea de a mobiliza milioane de oameni din întreaga lume, instituții publice, actori non-guvernamentali și economici pentru a acționa în vederea protejării mediului. Ziua Mediului 2024 se centrează pe readucerea în stare bună a terenurilor, pe combaterea deșertificării și pe creșterea rezilienței la secetă. Amplificate de schimbările climatice, deșertificarea și seceta sunt provocări pentru întreaga lume, afectând inclusiv România”, a precizat președintele.
Klaus Iohannis a amintit de statisticile ONU, care relevă că, ”la nivel global, numărul și durata secetelor au crescut cu 29% față de anul 2000, iar, dacă nu se iau măsuri urgente, seceta ar putea afecta peste trei sferturi din populația lumii până în 2050” deoarece ”degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor și a sănătății oamenilor”.
”O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare. Deșertificarea influențează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole și nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol deopotrivă securitatea alimentară, economia și mediul înconjurător”, a mai semnalat președintele.
În fața provocărilor generate de schimbările climatice, țara noastră încearcă să fie parte din soluție, reliefează Klaus Iohannis.
”România este parte a eforturilor internaționale de îmbunătățire a situației terenurilor, precum și de combatere a deșertificării și a secetei. În 2021, la COP26, am susținut din partea României <<Declarația Liderilor de la Glasgow privind Pădurile și Utilizarea Terenurilor>>. În 2024, când sărbătorim 30 de ani de la adoptarea Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării, la care România este parte, este esențial să continuăm măsurile necesare pentru a aborda cauzele deșertificării și a răspunde eficient la secetă”, a mai spus președintele.
Pentru că la nivel național creșterea temperaturilor medii anuale și scăderea cantităților medii anuale de precipitații au devenit două tendințe predominante, ”România investește cu prioritate în creșterea capacității de a înțelege și a gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp va deveni operațional în România Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizației Meteorologice Mondiale, care va sprijini dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice”, mai precizează Klaus Iohannis.
Pentru că la nivel național creșterea temperaturilor medii anuale și scăderea cantităților medii anuale de precipitații au devenit două tendințe predominante, ”România investește cu prioritate în creșterea capacității de a înțelege și a gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp va deveni operațional în România Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizației Meteorologice Mondiale, care va sprijini dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice”, mai precizează Klaus Iohannis.
De altfel, în ultimii ani, ”au fost implementate în țara noastră cu ajutorul fondurilor europene măsuri legate de protejarea pădurilor, de extinderea suprafețelor de pădure și de practicile agricole sustenabile”, mai amintește președintele.
”Prin Programul Național de Redresare și Reziliență au loc activități de împădurire a terenurilor degradate și nisipoase și de reconstrucție a habitatelor forestiere. Atenția în procesul de împădurire trebuie acordată în special județelor cu deficit de pădure, terenurilor degradate și zonelor expuse unui risc suplimentar de deșertificare în contextul schimbărilor climatice. Sunt foarte importante dezvoltarea pădurilor urbane și refacerea inelelor verzi din jurul marilor orașe, care se confruntă cu un grad sporit de poluare a aerului”, continuă acesta.
În încheiere, Klaus Iohannis subliniază că ”bunăstarea și calitatea vieții noastre sunt strâns legate de mediul în care trăim” și că doar ”lucrând împreună, cu hotărâre, putem reduce degradarea mediului și putem contribui la dezvoltarea durabilă prezentă și viitoare”.
