Premierul Florin Cîţu a avut o convorbire telefonică cu secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, în care a subliniat angajamentul României faţă de agenda comună de “prosperitate şi democraţie” dintre țara noastră și Statele Unite

“Am discutat despre oportunităţi strategice în contextul investiţiilor în România şi al agendei de reforme bazate pe piaţă. Am exprimat angajamentul României faţă de agenda noastră comună de prosperitate şi democraţie”, a scris Florin Cîţu, marţi pe Twitter. 

Excellent call w/ US Commerce Sec. @SecRaimondo.Discussed strategic opportunities in the context of RO investments and market-based reforms agenda. Expressed RO commitment to our shared agenda of prosperity&democracy.

— florin citu (@florincitu) July 27, 2021

“Mulțumesc premierului Florin Cîţu pentru oportunitatea de a discuta aspecte bilaterale cheie, cum ar fi de exemplu tehnologia  5G, climă și energie. Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România, partenerul nostru solid și aliat, și îl apreciez pe Florin Cîţu pentru leadershipul său”, a scris și Gina Raimondo, tot pe Twitter, după discuția cu premierul român.

Thank you Prime Minister @florincitu for the opportunity to discuss key bilateral issues, e.g. 5G, climate, and energy.

I look forward to deepening U.S. cooperation with Romania, our stalwart partner, and ally, and commend @florincitu for his leadership. pic.twitter.com/B3MF4aRfkI

— Secretary Gina Raimondo (@SecRaimondo) July 27, 2021

Un proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populaţiei de urs brun din România, dar și menţinerea actualei stări de conservare a acestei populaţii şi a habitatului pe temen lung, a fost lansat miercuri şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, informează Agerpres.

„Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi, în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia era, la acel moment, aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare. Altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau bazate pe cifre foarte solide. La acel moment, prezumţia a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice. Guvernele care au venit ulterior nu au făcut nimic pe acest subiect. Astăzi, abia avem acest proiect, prin care lansăm această numărătoare”, a declarat ministrul. 

Potrivit acestuia, proiectul numit „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” are o valoare totală de 11 milioane de euro, este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa , care se referă la protecţia mediului. 

Cristian Ghinea a subliniat că, pentru managementul populaţiei de urs, există două linii de investiţii, în afară de cea referitoare la recensământ fiind vorba şi despre implementarea de mijloace moderne de limitare a interacţiunii dintre oameni şi urşi.

„Acest POIM va fi continuat pentru bugetul european 2021 – 2027 de Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă la care lucrăm în aceste zile intens şi cu colegii de la Ministerul Mediului. Vom trimite a doua formă a acestui program operaţional la Comisie. Prin POIM-ul curent sunt 300 de milioane de euro şi suntem la o rată de contractare de 90% pentru aceşti bani pentru Mediu. Vor fi două linii de investiţii”, a mai spus el. 

Mai mult, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menționat că numărătoarea populaţiei de urs se va face prin metode digitale. Astfel, se va cunoaște exact cum arată această populaţie, dar şi mijloace de limitare a interacţiunii dintre om şi urs – garduri electrice pentru protejarea oamenilor în zonele cele mai sensibile în care se întâmplă aceste interacţiuni.

„Este o abordare modernă a managementului unei specii şi o încercare de a limita incidentele nefericite până când vom avea o imagine clară a numărului de urşi şi vom trece la o decizie politică definitivă”, a punctat ministrul acesta.

Proiectul „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” este finanţat cu 53,5 milioane de lei, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), şi va fi derulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca lider de proiect, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt din Braşov, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.

Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

„Avem un guvern nou, o coaliţie care a început discuţia pe PNRR mai târziu decât celelalte ţări. (…) Noi aveam un PNRR; în coaliţie s-a decis să fie puţin schimbat (…). Ceea ce pot să vă spun este că va fi aprobat în toamnă, în septembrie (…). În august la Comisia Europeană nu prea se lucrează şi atunci nu are cum să fie aprobat (…). Ţinta mea este să-l avem în jur de 15 septembrie aprobat, poate mai devreme”, a declarat Cîţu, potrivit Agerpres.

De asemenea, vicepremierul Dan Barna a precizat săptămâna trecută că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie, iar la începutul anului viitor vor veni primii bani în țară.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a efectuat în perioada 8-9 iulie o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a agrea reformele incluse în PNRR, având în vedere că ”de facto, cele mai multe investiții propuse sunt agreate”.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.