Potrivit eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), procesul de integrare al Republicii Moldova va fi unul de lungă durată, pentru că statele deja membre ale blocului comunitar nu vor accepta accelerarea acestei integrări.

Eugen Tomac a declarat pentru RFI că „Republica Moldova se bucură de un larg succes la ora actuală și de o deschidere fără precedent în UE, dar asta nu-i asigură o intrare rapidă în cadrul Uniunii Europene. Avantajul Republicii Moldova, spre deosebire de celelalte state, precum Ucraina și Georgia, este că are și o soluție de rezervă, pe care la un moment dat va trebui să o discute cu cetățenii ei. Calea integrării în UE mai devreme de 15-20 de ani nu poate fi luată în discuție, sub nici o formă, pentru că nu vor accepta statele membre. UE în schimb poate să-și deschidă porțile, din punct de vedere economic, pentru Republica Moldova, pentru a o putea ajuta. Însă soluția politică de unire a Republicii Moldova cu România rămâne calea cea mai sigură și cea mai rapidă pe care o poate implementa oricând, atunci când va dori Republica Moldova să discute despre securitatea și viitorul cetățenilor săi. Integrarea în UE nu-i garantează și evitarea unei invazii din partea Federației Ruse. În schimb, unirea pașnică și democratică cu România îi asigură Republicii Moldova și stabilitatea din punct de vedere al securității, pentru că suntem un stat membru NATO”.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) susține că Raportul de țară din cadrul semestrului european relevă multe „lucruri pozitive”, dar în același timp a subliniat că țara noastră are multe restanțe la multe capitole. 

Potrivit Raportului de primăvară 2022 al Semestrului European, rata ocupării forței de muncă a continuat să crească în România, de la 65,2 % în 2020 la 67,1 % în 2021.  Cu toate acestea, ratele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, al romilor, al femeilor și al persoanelor slab calificate şi a persoanelor cu handicap rămân cu mult sub mediile UE, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, deputatul european a subliniat că este „alarmant” că sărăcia persoanelor încadrate în muncă rămâne ridicată, acestea prestând muncă ocazională sau nedeclarată (la negru). Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie rămâne ridicată.

„Deși Raportul de țară relevă multe lucruri pozitive, este clar că suntem restanțieri la multe capitole la care trebuie să lucrăm cu responsabilitate. Este o chestiune de competență și voință politică”, a mai adăugat acesta.

Citiți și: Semestrul european: România înregistrează un deficit bugetar excesiv, disparități regionale ridicate, digitalizare scăzută și deficiențe structurale în sectorul afacerilor

Comisia Europeană avertizează că România continuă să înregistreze un deficit bugetar excesiv, disparități regionale ridicate, digitalizare insuficientă în sectorul public și în rândul populației, precum și deficiențe structurale pe termen lung în sectorul afacerilor și provocări accentuate legate de neconformitatea competențelor forței de muncă la cerințele pieței muncii și accesul la servicii de sănătate de calitate, potrivit concluziilor publicate luni, 23 mai, în raportul de țară din cadrul semestrului european.