Connect with us

U.E.

Ziua Națională a Franței: Sub privirile liderilor UE și NATO, Emmanuel Macron va dedica parada militară de la Paris proiectului ”apărării europene”

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook

După ce în urmă cu doi ani, de Ziua Națională a Franței, președintele francez Emmanuel Macron îl inspira pe omologul său american Donald Trump în organizarea unei parade militare, liderul de la Elysee va marca duminică cea de-a 230-a aniversare de la Căderea Bastiliei prin festivități dedicate cooperării europene în materie de apărare și la care vor participa cei mai importanți lideri naționali din Uniunea Europeană, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO. De altfel, cu două zile înainte de aceste festivități, liderul de la Elysee a inaugurat noul submarin nuclear ”Suffren”, precizând că este încă un pas spre construirea independenței și suveranității Franței.

Duminică, preşedintele Emmanuel Macron îi va găzdui pe mai mulți şefi de stat şi de guvern la tradiţionala paradă militară de pe bulevardul Champs-Elysees. Ziua de 14 iulie marchează căderea Bastiliei în 1789, care este văzută drept începutul simbolic al Revoluţiei franceze.

Printre liderii așteptați să participe se numără cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Theresa May, prim-ministrul olandez Mark Rutte, premierul belgian Charles Michel, preşedintele Finlandei Sauli Niinisto, preşedintele Portugaliei Marcelo Rebelo de Sousa, preşedintele estonian Kersti Kaljulaid, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Agerpres precizează că după parada militară va avea loc un dineu la care vor participa, alături de lideri, şi miniştrii apărării din Spania şi Danemarca, Margarita Robles şi Trine Bramsen.

DPA notează că tema festivităţilor din acest an este cooperarea europeană, Macron invitând la parada de la Paris participanţi din cadrul Iniţiativei europene de intervenţie (IEI) – un proiect convenit anul trecut de Franţa, Germania şi opt alte state UE în scopul de a permite reacţii militare rapide în situaţii de criză.

Potrivit RFI, se va da onorul Iniţiativei Europene de Intervenţie, iar emblemele celor 10 state membre – Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Olanda, Spania, Finlanda şi Portugalia – vor fi purtate de dispozitivul ce va deschide defilarea terestră. 

Citiți și Visul unei forțe europene de intervenție al lui Emmanuel Macron devine realitate: La Paris, zece țări UE au anunțat planul pentru o coaliție europeană de apărare

Visul lui Emmanuel Macron privind o forță europeană de intervenție, anunțat în celebrul discurs de la Sorbona din septembrie 2017, a devenit realitate la 8 noiembrie anul trecut. 

Inițiativa Europeană de Intervenție, proiectul sponsorizat de Franța și de Emmanuel Macron în interiorul cooperării structurate permanente (PeSCo) a Uniunii Europene în materie de apărare europeană și lansat în luna iunie 2018, se va transforma într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize, conform unui plan comun adoptat în noiembrie 2018 la Paris de cele zece state membre ale UE menționate.

Ideea privind o forță europeană de intervenție a fost lansată de Emmanuel Macron în septembrie 2017 într-un discurs la Sorbona, Referindu-se atunci la apărarea europeană, liderul de la Elysee a spus că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending