Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat. 

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 1 iulie, decizia de a acorda autorizații de introducere pe piață a unui vaccin împotriva Ebola companiei Janssen, o companie Johnson & Johnson. Autorizația a fost acordată într-o lună, reducând la jumătate calendarul procesului decizional și demonstrând în continuare angajamentul Comisiei de a plasa protecția sănătății publice printre prioritățile sale, informează un comunicat.

Noul vaccin împotriva Ebola, care este format din două componente, numite Zabdeno și Mvabea, a fost în curs de dezvoltare cu sprijinul Comisiei. Această decizie urmează o recomandare a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), care a evaluat beneficiile și riscurile vaccinului.

„Acesta este cel de-al doilea vaccin împotriva Ebola pe care Comisia îl autorizează în mai puțin de un an și confirmă încă o dată că UE rămâne în fruntea efortului mondial de a salva vieți amenințate de acest virus. Știm foarte bine din criza coronavirusului că virușii nu respectă granițele – protejarea sănătății altora protejează sănătatea tuturor”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul responsabil cu sănătatea și siguranța alimentară.

Așa cum a explicat Agenția Europeană a Medicamentului atunci când a recomandat aprobarea în februarie anul trecut, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la virus după vaccinarea cu Zabdeno și Mvabea a fost studiată pe un total de 3.367 adulți, adolescenți și copii care au participat la cinci studii clinice efectuate în Europa, Africa și SUA.

Dezvoltarea vaccinului este rezultatul unei munci riguroase realizate de mai multe proiecte finanțate cu puțin peste 130 de milioane EUR prin Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care este parțial susținută de programul de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020.