Connect with us

ROMÂNIA

Ziua Națională a României/ 101 ani de la Marea Unire: 4.000 de militari români și peste 20 de țări aliate și partenere participă la parada de la Arcul de Triumf

Published

on

© MApN

Aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din care 500 de militari din peste 20 de ţări aliate sau partenere, aproximativ 200 de mijloace tehnice şi peste 50 de aeronave participă, duminică, începând cu ora 11:00, la parada militară organizată de Ziua Naţională a României în Piaţa Arcul de Triumf, informează MApN.

De asemenea, un număr de 21 de detaşamente reprezentând ţări aliate şi partenere vor defila cu această ocazie. Este cel mai mare număr de ţări care participă la parada de Ziua Naţională a României. Detaşamentele de militari străini sunt din Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina şi SUA, precizează MApN.

Această ediţie vine şi cu o serie de noutăţi. Pentru prima dată va defila detaşamentul Comandamentului Forţelor Întrunite. O altă noutate este defilarea radarului mobil 3D TPS 77 – cel mai modern radar din înzestrarea Forţelor Aeriene.

La paradă vor asista preşedintele Klaus Iohannis şi alţi oficiali români.

Pe timpul intonării Imnului Naţional al României, în semn de salut, se vor executa douăzeci şi una de salve de tun de către Bateria “Salve” a Brigăzii 30 Gardă ”Mihai Viteazul”, comandată de locotenentul Mihai Nicolae. Salvele de tun sunt executate de militari ai brigăzii cu tunurile din dotare, tunuri de calibrul 76 mm, model 1942, folosind muniţie de manevră.

Blocul muzicii de paradă care va asigura fondul sonor al defilării este constituit din Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica Militară a Brigăzii 30 Gardă ”Mihai Viteazul”, Muzica Militară a Brigăzii I Mecanizată Argedava şi muzica militară a Centrului de instruire pentru muzici militare.

De asemenea, participă la parada de 1 Decembrie Asociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie-Izvorâtorul de Mir” şi Asociaţia ”Tradiţia Militară”, reprezentanta României la Uniunea Europeană a Asociaţiilor Istorico-Militare.

Tot la paradă, vor lua parte formaţia “Hawks of Romania” a Aeroclubului României, alcătuită din 4 aeronave de înaltă acrobaţie EXTRA 300, şi Iacării Acrobaţi, cu 3 avioane de construcţie românească IAK-52.

Imediat după încheierea defilării militarilor şi a tehnicii, publicul va putea vizita, până la ora 14:00, expoziţiile care vor fi amplasate în zona Pieţei Presei Libere şi a Monumentului Infanterie de pe Bulevardul Kiseleff.

De Ziua Naţională, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani şi veterani de război, defilări şi expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.

Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele pavoaz.

Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest şi Mali, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.

MApN transmite că folosirea dronelor (Remotely Piloted Aircraft Systems – RPAS) în spaţiul aerian unde se desfăşoară manifestările dedicate Zilei Naţionale este interzisă, conform legislaţiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Institutul Cantacuzino a crescut capacitatea de testare pentru coronavirus. Aproape 400 de probe sunt prelucrate zilnic

Published

on

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, prin Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, a reuşit creşterea numărului de teste realizate zilnic pe probe recoltate de la pacienţii suspecţi de infecţie cu virusul SARS CoV-2, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Institutul a reuşit, prin reorganizarea fluxului activităţilor, sporirea eforturilor echipelor de specialişti şi reconfigurarea programului de lucru, să prelucreze în prezent aproape 400 de probe în 24 de zile.

La debutul activităţii de testare la infecţia cu noul coronavirus se puteau prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, arată MApN.

Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale al institutului, acreditat din anul 1969 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centru Naţional de Referinţă pentru gripă în România, a efectuat până în prezent teste de diagnostic molecular pentru aproape 4.500 de probe recoltate de la persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

Citiți și 

MApN: Institutul Național Cantacuzino a efectuat teste de diagnostic pentru 1.000 de cazuri suspecte cu noul coronavirus

Coronavirus: Institutul Cantacuzino, invitat de Organizația Mondială a Sănătății să participe la controlul extern de calitate al testelor efectuate pentru identificarea SARS-CoV-2

Continue Reading

ROMÂNIA

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, despre economia actuală a României: ”Are nevoie rapid de injecții de cash”

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, subliniază că în contextul crizei provocate de pandemie, economia românească are nevoie ”rapid de injecții de cash”.

Potrivit Ioanei Constantin, IMM-urile reprezintă ”coloana vertebrală a economiei” și trebuie repornite cu măsuri concrete.

”Trebuie în continuare să genereze locurile de muncă, să plătească salarii”, a mai adăugat aceasta.

Producția internă în această perioadă are nevoie de investiții consistente, mai notează secretarul adjunct al PMP pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că în data de 25 martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a convenit cu Banca Națională și cu sistemul bancar amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care vor cere o amânare, atât persoane fizice cât și persoane juridice.

“Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată de Banca Națională și de sistemul bancar, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță”a declarat Florin Cîțu, care a precizat că acest act executiv ar urma să fie adoptat joi, în ședință de Guvern.

Citiți și: Ministrul Finanțelor propune amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Măsura se va aplica tuturor românilor. Vor avea acces și persoanele fizice și cele juridice

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending