Connect with us

NATO

Ziua NATO în România. Ministrul apărării Nicolae Ciucă: În aceste momente de cumpănă este important să ne gândim la unitatea și solidaritate care izvorăşte din însăşi raţiunea de a fi a Alianţei

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a declarat duminică, în mesajul său transmis cu prilejul Zilei NATO, că Alianţa Nord-Atlantică are un rol important în răspunsul la criza generată de COVID-19.

În aceste momente de cumpănă, este mai important ca oricând să ne gândim la unitate, la spiritul de solidaritate care izvorăşte din însăşi raţiunea de a fi a Alianţei, la cum putem să ajutăm pe cei care au nevoie de noi sau unde putem să cerem chiar noi ajutor. Acest spirit de solidaritate a fost şi este în continuare deja evidenţiat cu rapiditate printr-o serie de acţiuni interaliate. Astfel, Republica Cehă donează echipamente de protecţie Italiei şi Spaniei, Germania primeşte pacienţi din Italia şi Franţa, medici din Albania şi Polonia merg în Italia, cel mai nou membru, Macedonia de Nord, foloseşte sistemul NATO de răspuns la crize în activităţi de informare a cetăţenilor proprii. Chiar în aceste zile, aeronave aliate transportă materiale şi ajutoare, dovedind că NATO are un rol important în răspunsul la criza generată de COVID-19″, a spus Nicolae Ciucă, în mesajul transmis de Ministerul Apărării Naţionale.

Ministrul Apărării Naționale a adăugat că Alianţa susţine eforturile autorităţilor, ale populaţiei civile, inclusiv cu suport logistic, spitale de campanie, transport de pacienţi, dezinfectarea unor zone publice şi protejarea graniţelor şi că aliaţii din NATO îşi demonstrează solidaritatea şi cooperează în lupta cu pandemia COVID-19.

România, la rândul său, a transportat cu aeronave militare proprii echipamente medicale din Turcia şi Germania, iar aeronave din cadrul Unităţii Multinaţionale de Transport Strategic au adus în ţară 90 de tone de echipamente de protecţie din Coreea de Sud. (…) Pandemia COVID-19 este o provocare pentru noi toţi, poate cea mai mare provocare la adresa umanităţii de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. Răspunsul nostru va fi, încă o dată, dat de principiile definitorii ale Alianţei: unitate, cooperare şi sprijin reciproc“, a spus ministrul Ciucă.

El a amintit rolul complex al militarilor români aflaţi în misiuni şi operaţii externe. “Ştiu că pandemia de coronavirus şi ceea ce se întâmplă acasă cu familiile lor este o provocare în plus, care se adaugă stresul inerent al misiunilor, însă sunt convins că aceştia îşi vor duce sarcinile la bun sfârşit, nouă revenindu-ne rolul de a avea grijă de familiile lor, aici, în ţară, rol pe care ni-l asumăm pe deplin de la nivelul echipei de conducere a MApN şi până la nivelul grupurilor de sprijin familial constituite la nivelul unităţilor trimiţătoare din ţară”, a afirmat ministrul Apărării.

De asemenea, el le-a transmis militarilor că este sigur că, prin respectarea procedurilor îndelung exersate şi a noilor măsuri de prevenţie şi limitare a răspândirii COVID-19, îşi vor duce până la capăt misiunile încredinţate, alături de aliaţii şi partenerii din NATO, precum şi în ţară, împreună cu colegii din Ministerul Afacerilor Interne.

Ciucă a afirmat că misiunea de bază a Alianţei, aceea a apărării suveranităţii teritoriului aliat, este astăzi mai actuală ca oricând.

“Mediul de securitate din regiune şi la nivel global rămâne neschimbat, însă după această perioadă critică pot apărea modificări în modul de înţelegere a securităţii naţionale din partea unor state. Şi din acest motiv este important, ca stat membru al celei mai puternice alianţe politico-militare din lume, să înţelegem rapid aceste schimbări, să ne adaptăm permanent, să ne instruim la cele mai înalte standarde şi să continuăm programele de dotare şi modernizare a echipamentului militar din Armata României. În aceste zile, NATO a devenit mai puternică prin acceptarea celui de-al 30-lea stat aliat: Republica Macedonia de Nord. Felicit noul stat aliat şi sunt sigur că împreună cu România va avea o contribuţie importantă la stabilitatea Balcanilor de Vest”, a menţionat ministrul Apărării.

Totodată, el a mai rememorat momentul din urmă cu 16 ani, când România devenea membră cu drepturi depline a NATO, şi a punctat că “apartenenţa la NATO ne-a adus securitate şi prosperitate, ne-a adus experienţă prin misiunile şi exerciţiile aliate la care am participat şi participăm”, dar a condus şi “la modernizarea şi profesionalizarea Armatei României”.

Cu ocazia aniversării Zilei NATO, duminică la sediul ministerului au fost înălţate pe catarg drapelul naţional al României şi drapelul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, activităţi similare dedicate aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord s-au desfăşurat şi în unităţi din municipii reşedinţă de judeţ şi în garnizoane locale.

 


Citiți și Ziua NATO în România. Klaus Iohannis: Nevoia unei Alianțe Nord-Atlantice puternice și unite este astăzi mai mare ca oricând

Citiți și Ziua NATO în România. Ludovic Orban: Țara noastră beneficiază de ajutorul Alianței Nord-Atlantice în lupta cu un inamic invizibil și imprevizibil


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

NATO

O echipă de 15 specialiști din cadrul MApN a plecat în SUA pentru a oferi sprijin în lupta împotriva COVID-19: România și Statele Unite au un parteneriat strategic solid

Published

on

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat luni în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, la ceremonia de plecare ce a avut loc la Baza 90 Transport Aerian participând prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

 

Premierul Ludovic Orban a transmis succes echipei de specialişti MApN care pleacă într-o misiune în statul american Alabama pentru a oferi sprijin autorităţilor locale în lupta contra COVID-19, subliniind că între Statele Unite şi România este un “solid” Parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate.

“O echipă formată din 15 medici, asistente medicale, specialişti CBRN care efectuează o misiune de 14 zile în statul Alabama, evident, în spiritul solidarităţii şi cooperării între Statele Unite ale Americii şi România. O misiune care are, pe de-o parte, obiectivul de a fi alături de medicii din Statele Unite ale Americii, dar, de asemenea, şi de a vedea foarte clar cum acţionează echipele medicale din Statele Unite în lupta împotriva COVID. Urez succes misiunii noastre şi folosesc din nou această ocazie pentru a transmite un mesaj ferm – între Statele Unite şi România este un solid parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate”, a declarat Orban, citat de Agerpres.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a declarat că misiunea echipei de specialişti MApN dovedeşte că, atunci când este nevoie, România şi SUA sunt în măsură să se sprijine reciproc.

“Cred că această acţiune se înscrie în linia de a proba că, indiferent de situaţie, suntem în măsură să ne sprijinim unii pe alţii şi să recunoaştem că, nu cu mult timp în urmă, SUA au alocat, de asemenea, un sprijin ţării noastre, atunci când, printr-un zbor strategic, am reuşit să aducem din Coreea de Sud, de la Seul, materiale de protecţie pentru a sprijini ţara noastră în lupta cu noul coronavirus”, a spus Ciucă.

De altfel, anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending