Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

„În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a solicitat din Parlamentul European o perpectivă europeană clară pentru Republica Moldova. 

„În anul 2000, când Putin a ajuns la Kremlin pentru prima dată, în Republica Moldova doar 5% dintre cetățenii ei își doreau o perspectivă europeană. Rusia era extrem de implicată și avea o influență totală asupra societății moldovenești. Am fost implicat direct în procesul de scoatere a Republicii Moldova de sub influența Rusiei, chiar în prima linie. Drept răspuns, Federația Rusă m-a declarat persoană non grata. Astăzi, însă, avem o altă realitate. Dincolo de Prut, în Republica Moldova, peste 50% dintre cetățenii ei sunt acum cetățeni ai Uniunii Europene și trebuie să le dăm o perspectivă clară europeană pentru că cetățenii din Republica Moldova au demonstrat prin vot, prin mijloace democratice, că locul lor este aici, împreună cu noi”, a precizat președintele PMP în intervenția sa din plenul Parlamentului European. 

Astăzi, 5 mai, deputații europeni, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, au dezbătut Situația actuală a cooperării UE-Moldova. 

De asemenea, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deputații europeni solicită UE să ofere mai mult sprijin strategic Republicii Moldova în urma cererii de aderare la UE. Joi, Comisia pentru afaceri externe a adoptat raportul anual de punere în aplicare a acordului de asociere a UE cu Republica Moldova, cu 65 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, potrivit comunicatului oficial. 

Tot astăzi, Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza o sumă suplimentară de 52 de milioane de eurp pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova, se arată în comunicatul oficial. 

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) salută noile sancțiuni împotriva Moscovei anunțate astăzi de președinta Comisiei Europene, dar le consideră în continuare insuficiente pentru a-l face pe Putin să renunțe la războiul „fără sens” din Ucraina.

„Peste 52 de miliarde de euro au plecat din Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2022 și până la 1 mai 2022. Această cifră spune totul, pentru că noi luăm petrol, gaze și cărbuni din Rusia și în schimbul acestor facilități comerciale susținem o țară care nu mai respectă nicio regulă. Tocmai de accea salut sancțiunile noi anunțate astăzi de președinta Comisiei Europene, însă cred că nu este suficient. Trebuie să facem mai mult pentru a slăbi Rusia și pentru a-l convinge pe Putin să renunțe la acest război, inutil și fără sens. Cred că este important să sistăm importurile de petrol, dar și mai important este să găsim soluții pentru a opri importul de gaz și pentru a susține statele, astfel încât să reziste oricărei provocări pe viitor”, a precizat președintele PMP în intevenția sa din plenul Legislativului European. 

Reamintim că Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi în fața deputaților europeni în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. De această dată, șefa Executivului European a anunțat că UE va exlcude cea mai mare bancă rusească din SWIFT, va interzice complet importurile de petrol din Rusia și va intercize trei mari posturi rusești de radio și televiziune pe frecvențetele și posturile din Europa. 

Citiți și: Nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei: UE interzice complet importurile de petrol din Rusia, iar cea mai mare bancă rusească va fi exclusă din SWIFT

De asemenea, deputatul european a subliniat că cetățenii ucraineni care au plecat din calea războiului, dar și cei care au rămas în Ucraina, așteaptă măsuri concrete din partea Uniunii Europene și consideră că aceștia au nevoie de perspectivă europeană: „Peste 5 milioane de cetățeni ai Ucrainei și-au părăsit casele și sunt astăzi în Uniunea Europeană. Sper ca la viitoare sesiune plenară, Ursula von der Leyen să anunțe că s-a creat un Fond pentru refugiați. Sunt 5 milioane de cetățeni, care așteaptă măsuri concrete din partea Uniunii Europene. Statele membre au făcut tot ceea ce au putut în această situație de criză, dar de acum încolo trebuie să acționăm instituțional și să îi susținem pe oameni, să îi integrăm în societățile noastre, până când vom fi capabil să reconstruim Ucraina după acest război absurd. Au nevoie de perspectivă europeană”, a mai adăugat acesta.