Connect with us

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Published

on

© Ioana Constantin

Ziua Unirii Principatelor Române amintește de temelia României Moderne și de momentul în care țara noastră devenea o națiune unită, recunoscută în Europa, a declarat duminică Ioana Constantin, secretarul general adjunct al Partidului Mișcarea Populară.

“La mulți ani, români de pretutindeni, de Ziua Unirii Principatelor! Avem nevoie azi de caractere în politica românească, de valorile care în urmă cu 162 de ani făceau posibilă Unirea Principatelor. Avem nevoie azi de oameni politici curajoși, demni, responsabili și care-și iubesc Țara. La 24 ianuarie 1859 deveneam o națiune unită, recunoscută în Europa. Această zi de sărbătoare ne amintește de temelia României Moderne, de cei cu viziune și pricepere, de loialitatea față de idealuri și că avem responsablitatea să ducem mai departe moștenirea primită. Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte. Națiunile puternice au idealuri înalte. Dumnezeu să Binecuvânteze România!”, a scris ea, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Liderul PSD Marcel Ciolacu acuză Guvernul de “politizarea fondurilor UE” într-o scrisoare către Ursula von der Leyen și Frans Timmermans: România alunecă spre o cale nedemocratică

Published

on

© Marcel Ciolacu - Facebook

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a trimis joi, 4 martie, o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrage atenția asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin politizarea fondurilor publice, a finanțării europene și a funcțiilor publice din România, informează un comunicat PSD remis CaleaEuropeană.ro.


Scrisoarea poate fi consultată aici.


Necesitatea unei poziții publice din partea oficialilor europeni este justificată prin faptul că cetățenii români trebuie să se simtă protejați de Uniunea Europeană atunci când sunt comise abuzuri, iar guvernele încalcă principiile democratice ale statului de drept.

”Țara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziției din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români și pentru a ne apăra valorile democratice europene”, se arată în scrisoarea trimisă de președintele Marcel Ciolacu, care a mai subliniat că PSD este deschis la discuții  constructive despre viitorul României pe calea europeană și democratică.

În sinteză, principalele puncte reclamate prin acest document arată că “pentru prima dată în istoria postdecembristă, partidele din Coaliție au aprobat un buget fără a accepta niciunul dintre amendamentele venite de la parlamentari·.

Potrivit scrisorii PSD, tot pentru prima dată în istorie, Guvernul a adăugat, total netransparent, o anexă la buget care cuprinde sume financiare alocate preferențial, după un algoritm politic, județelor și localităților care sunt conduse de reprezentanții partidelor care formează majoritatea. PNL a primit 52%, USR 35%, în timp ce UDMR 13% – o distribuție care se suprapune aproape perfect pe ponderea fiecărui partid în coaliție.

De asemenea liderul social-democrat atenționează și asupra politizării fondurilor UE, subliniind că în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Guvernul nu s-a angajat într-un dialog deschis cu Parlamentul, cu opoziția sau cu partenerii sociali.

În cadrul scrisorii, Marcel Ciolacu mai precizează că Guvernul se concentrează pe politizarea totală a sectorului public, referindu-se schimbarea a aproape 1000 de directori de școli într-o singură zi, politizarea prin OUG a prefecților și urmează politizarea secretarilor generali ai autorităților locale.

“În ultimele două zile, actualul prim-ministru și ministrul Justiției au criticat în mod deschis și public o decizie definitivă luată de o instanță de judecată. Premierul a amenințat public liderii sindicatelor și reprezentanții HoReCa pentru organizarea grevelor pașnice împotriva unora dintre deciziile luate fără nicio consultare cu aceștia”, conchide sursa citată.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Reglementarea activității justiției trebuie să fie în acord cu standardele unui stat european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată, apreciind că este nevoie de dezbateri ample în Parlament pentru ca reglementarea activității justiției să fie în acord cu standardele unui stat european.

“În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea Legilor Justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că în perioada următoare cadrul care reglementează activitatea Justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului”, a afirmat şeful statului, într-un discurs susținut la evenimentul de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut.

Iohannis şi-a exprimat speranţa că vor fi corectate intervenţiile legislative “controversate” din ultimii ani.

“Îmi exprim speranţa că în urma acestui dialog vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale”, a completat preşedintele.

“Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali”, a mai adăugat el.

Continue Reading

POLITICĂ

Ambasadorii României în SUA și Germania, George Maior și Emil Hurezeanu, rechemați de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele de rechemare a ambasadorului României în SUA, George Cristian Maior, respectiv a ambasadorului României în Germania, Emil Hurezeanu, ca parte a unui proces care implică rechemarea a 23 de șefi de misiuni diplomatice, după ce anul trecut președintele și Ministerul Afacerilor Externe au demarat un proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprindea 31 de posturi la momentul respectiv.

Alături de ambasadorii României în SUA și Germania au mai fost rechemați șefii misiunilor diplomatice ale României din Austria, Elveția, Polonia, Slovacia, Vatican, Norvegia, Luxemburg, Irlanda, Azerbaidjan, Japonia, Algeria, Iordania, Kuweit, Kenya, Cuba, Africa de Sud, Chile, Brazilia, Tunisia, Coreea de Sud și Kazahstan.

Conform unui comunicat remis de Administrația Prezidențială, șeful statului a semnat următoarele decrete:

• Decret privind rechemarea domnului Emilian-Horațiu Hurezeanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania;
• Decret privind rechemarea domnului George-Cristian Maior din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii;
• Decret privind rechemarea domnului Bogdan Mazuru din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria;
• Decret privind rechemarea domnului Vlad Vasiliu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Confederația Elvețiană și în Principatul Liechtenstein, cu reședința la Berna;
• Decret privind rechemarea domnului Ovidiu Dranga din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Polonă;
• Decret privind rechemarea doamnei Steluța Arhire din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Slovacă;
• Decret privind rechemarea domnului Liviu-Petru Zăpîrțan din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun și pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta;
• Decret privind rechemarea domnului Adrian-Gabriel Davidoiu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei;
• Decret privind rechemarea domnului Lilian Zamfiroiu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat al Luxemburgului;
• Decret privind rechemarea doamnei Manuela Breazu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Irlanda;
• Decret privind rechemarea domnului Dan Iancu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Azerbaidjan;
• Decret privind rechemarea doamnei Svetlana-Tatiana Iosiper din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Japonia;
• Decret privind rechemarea domnului Marcel Alexandru din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Algeriană Democratică și Populară și în Republica Niger, cu reședința la Alger;
• Decret privind rechemarea domnului Nicolae Comănescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Hașemit al Iordaniei;
• Decret privind rechemarea domnului Nicușor-Daniel Tănase din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait;
• Decret privind rechemarea doamnei Iulia Pataki din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya, Republica Uganda, Republica Burundi, Republica Unită a Tanzaniei și Republica Rwanda, cu reședința la Nairobi;
• Decret privind rechemarea doamnei Gențiana Șerbu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cuba, Haiti, Jamaica, Commonwealth Dominica, Federația Saint Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda, Comunitatea Bahamas și Barbados, cu reședința la Havana;
• Decret privind rechemarea domnului Marius Constantin Borănescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Africa de Sud, Republica Namibia, Republica Botswana, Regatul Lesotho, Republica Mozambic, Republica Zambia, Regatul Eswatini, Republica Seychelles, Republica Madagascar, Uniunea Comorelor și Republica Mauritius, cu reședința la Pretoria;
• Decret privind rechemarea doamnei Monica-Mihaela Știrbu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Chile;
• Decret privind rechemarea domnului Ștefan Mera din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federativă a Braziliei, Republica Surinam și Republica Cooperatistă Guyana, cu reședința la Brasilia;
• Decret privind rechemarea domnului Dan Stoenescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană;
• Decret privind rechemarea domnului Mihai Ciompec din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Coreea;
• Decret privind rechemarea domnului Cezar-Manole Armeanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, Republica Tadjikistan și în Republica Kârgâză, cu reședința la Nur-Sultan.

Ca parte a acestui proces, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 22 ianuarie, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, între care noi ambasadorii ai țării noastre în Marea Britanie și în Rusia.

Înainte, șeful statului a semnat, la 22 decembrie, decretele privind acreditarea a șapte ambasadori români în străinătate, în Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Australia, Albania, Peru, Senegal și Paraguay.

Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 26 noiembrie 2020, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO.

Pe 11 septembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending