Connect with us

Cristian Bușoi

”Zoom pe Sănătate”: Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, în dezbatere cu profesioniștii români din Sănătate: Următorii șapte ani, o oportunitate financiară fără precedent pentru țara noastră

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE, EU4Health, și președinte al Comisiei pntru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Legislativul european, a organizat consultarea ”Zoom pe Sănătate. Oportunități de finanțare din fonduri europene pentru România 2021 – 2027”, cu participarea Administrației Prezidențiale, a Ministerului Sănătății, Ministerului Fondurilor Europene și CNAS.

Potrivit unui comunicat de presă, la discuții s-au alăturat și principalii reprezentați ai industriei farmaceutice din România, directori ai unor importante spitale din țară, precum și reprezentanți ai celor mai active asociații de pacienți.

”Următorii șapte ani reprezintă o oportunitate financiară fără precedent pentru țara noastră, în domeniul Sănătății. Programul de Sănătate al UE, EU4Health, va avea un buget de cel puțin patru ori mai mare (cel puțin 1,7 miliarde de euro) decât actualul Program de Sănătate al UE și ne pune la dispoziție atât fondurile, cât și instrumentele necesare pentru dotarea spitalelor, derularea programelor de prevenție și screening, pentru investiții în cercetare, inovare și digitalizare”, a transmis Cristian Bușoi în cadrul evenimentului.

La rândul său, consilierul prezidențial Diana Loreta Păun a apreciat că ”noi orizonturi pentru digitalizare, pentru cercetare, pentru inovație și pentru medicină personalizată vor fi critice în următoarea perioadă, pentru a asigura reziliența sistemului. Creșterea alocărilor de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate, dar este evident că doar bugetul de stat nu va putea susține aceste investiții. (…) Fondurile europene reprezintă o oportunitate extraordinară pentru finanțarea ariilor prioritare”, a menționat aceasta.

De cealaltă parte, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Andrei Baciu, a punctat că este nevoie de un plan mai bun pentru transpunerea în practică a strategiilor pe care le avem: ”Mesajul ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, este de sprijin total pentru accesarea fondurilor europene. Au existat deja discuții pe diverse paliere între Ministerul Sănătății și Ministerul Fondurilor Europene pentru a dezvolta Sistemul de Sănătate, a îmbunății accesul la investigații și tratament, a moderniza infrastructura sanitară, în beneficiul real al pacienților”, a subliniat Baciu.

Tot cu ajutorul fondurilor europene vor fi implementate și trei proiecte cu impact major pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Președintele CNAS, Adela Cojan, a declarat că acestea vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților și instituțiilor sanitare, vor permite pacienților să aibă acces mai bun și mai rapid la tratament și vor crește eficiența cheltuielilor în sistemul sanitar.

”Intenționăm ca în exercițiul 2021 – 2027 să accesăm fonduri pentru redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS. Avem un sistem sistem unic intergrat destul de învechit. Când am preluat această funcție, capacitatea de stocare era aproape de maximum. Am reușit să rezolvăm problema, dar scopul nostru este să avem un sistem cu adevărat performat, care să funcționeze în beneficiul pacienților, să ușureze munca medicilor și a angajaților de la Casele Județene de Asigurări de Sănătate”, a declarat, la rândul său, președintele CNAS.

În premieră, România va avea în perioada 2021 – 2027 și un Program operațional multifond dedicat Sănătății, cu un buget de 4,07 miliarde de euro.

”Plecând de la faptul că infrastructura de sănătate a României și cadrul de furnizare a serviciilor fie nu au fost adaptate la tehnologiile moderne, fie, în unele zone, sunt precare, în cadrul POS se regăsesc atât investiții în infrastructură și dotare cu echipamente, precum și investiții la nivel de servicii și resursă umană. Programul este structurat pe 7 priorități, plecând de la finanțarea construirii celor 3 spitale regionale și a altor infrastructuri spitalicești noi, până la infrastructura medicală specifică, programe de prevenție, programe de screening, cercetare în domeniul Sănătății, digitalizare, E-Sănătate și telemedicină”, a spus secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc.

În cadrul aceleiași dezbateri, conf. dr. Cora Pop, a făcut apel la armonizarea legislației în privința viitoatelor proiecte de screening. ”Începând din 2017 au intrat în implementare proiectele de screening pentru cancerul de col, cancerul de sân și cancerul colo-rectal, pentru hepatitele cronice virale și pentru tuberculoză. În următoarea perioadă, pe lângă continuarea acestor proiecte de screening ar trebui să armonizăm legislația. Avem nevoie de organizare instituțională, care să permită derularea firească a acestor programe, pe tot teritoriul țării, în toate cătunele și orașele. Fără o legătură instituțională cu CNAS pentru pacienții asigurați și cu MS pentru grupurile vulnerabile, nimic nu se va putea derula firesc și natural din fonduri europene sau din fonduri naționale în privința screening-ului”, a subliniat dr. Pop.

Acest eveniment de consultate cu profesioniștii români din Sănătate are loc în contextul în care eurodeputatul Cristian Bușoi a avut marți o întrevedere extrem de importantă cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Cristian Bușoi a precizat că amândoi sunt încrezători că ”odată ce vom finaliza negocierile care vor începe, în mod formal, odată cu adoptarea de către Parlamentul European a Raportului meu pentru EU4Health, prin votul de săptămâna viitoare, UE va dispune de un Program de Sănătate ambițios, cu obiective clare, cu un buget generos, care să garanteze rezultate concrete pentru sănătatea cetățenilor europeni”.

Amintim că la 21 octombriesalută Consiliului Uniunii Europene a anunțat în unanimitate începerea negocierilor cu Parlamentul European pe Programul de Sănătate al UE pentru perioada 2021-2027, EU4Health.

La acel moment, Cristian Bușoi a dat asigurări că va depune toate eforturile necesare pentru a obține majorarea bugetului stabilit de Consiliu pentru acest program. ”Ne trebuie mai mult de 1,7 miliarde de euro în următorii șapte ani pentru a facefață provocărilor actuale și viitoare: epidemii sau pandemii, cancer, boli cardiovasculare, boli rare, pentru a susține inovarea, digitalizarea, pentru a avea cu adevărat sisteme de sănătate puternice și mai rezistente”, a explicat europarlamentarul.

În urma reuniunii Consiliului European din luna iulie, bugetul propus al Programului – pentru 2021 – 2027 – este de 1,7 miliarde de euro, o sumă de 4 ori mai mare decât cea din bugetul actualului Program, dar departe de cea necesară pentru a putea duce la îndeplinire toate obiectivele pe care le are Uniunea Europeană pentru sănătatea cetățenilor europeni, dezvoltarea și consolidarea sistemelor noastre sanitare.

Programul EU4Health își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

În același timp, Programul va finanța misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, susține și promovează vaccinarea și, cel mai important, contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate.

Votul final pentru Programul EU4Health va fi dat de Parlamentul European în luna noiembrie. Urmează apoi negocierile cu statele membre pentru ca Programul să poată fi pus în aplicare începând cu anul 2021.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a salutat Strategia UE pentru reducerea emisiilor de metan, dar a atras atenția asupra faptului că este nevoie ”de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate.”

”Salut Strategia UE de reducere a emisiilor de metan și de sprijinire a unui cadru și a unei căi clare pentru consolidarea capacității de captare a emisiilor de metan. Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului. Regulile propuse de Comisie pentru reducerea emisiilor sunt binevenite, dar este nevoie și de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate”, a menționat Bușoi într-o intervenție în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri strategia mai sus amintită.

Comisia Europeană a prezentat acum un an strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Unindu-și forțele, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat la mijlocul lunii septembrie angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26) și la care s-au alăturat ulterior alte 24 de țări. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Published

on

A venit momentul să arătăm că Pactul verde european nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o Uniune Europeană modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

”UE va prezenta la Conferința Națiunilor Unite, care va începe la finalul acestei luni la Glasgow, obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice. Provocarea era deja enormă când s-a semnat Acordul de la Paris, fără povara pandemiei. Avem nevoie la Glasgow de un Acord și mai ferm pentru a schimba societatea, nu doar în sectorul industrial și energetic. A venit momentul să arătăm că Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile”, a precizat Bușoi într-o intervenție în Legislativul european, reunit pentru a discuta despre summitul COP26, ce va avea loc luna viitoare.

Așadar, Uniunea Europeană va prezenta obiective  și acțiuni ambițioase în cadrul celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul dezabaterii din plenul Parlamentului European privind pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie.

Potrivit raportului Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate”, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a punctat într-o dezbatere a Parlamentului European nevoia de a adopta ”cât mai rapid taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară”, în contextul în care, de la începutul anului, ”prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător.”

” Creșterea prețurilor la energie îngrijorează cetățenii din toate țările. Răspunsul ferm și coordonarea acțiunilor la nivel european sunt încă necesare deoarece există posibilitatea de apariție a unor mutații în viitor și din păcate sunt țări care încă nu au atins obiectivul vaccinării. De la începutul anului, prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător. Comisia a prezentat săptămâna trecută setul de instrumente și acțiuni care mi se par foarte potrivite. Cred că statele membre trebuie să poată folosi nu doar banii rezultați din creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, dar și alte fonduri europene necheltuite din exercițiul financiar 2014-2020 pentru a atenua impactul prin plafonare, compensarea parțială de facturi sau prin schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri și industrie. Trebuie adoptată cât mai repede taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară și trebuie să folosim acele mecanisme în funcționarea ETS care să ne protejeze pe cât posibil de creșteri speculative ale prețurilor de certificate CO2”, a propus Bușoi într-un intervenție în plenul reunit la Strasbourg pentru a dezbate, printre altele, summitul Consiliului European.

Parlamentul European a cerut șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO3 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO3 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

NATO15 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending