Connect with us

U.E.

Zorii alegerilor europene: Peste 370 de milioane de europeni, așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a decide calea de urmat până în 2029

Published

on

© European Union 2023

“Întâlnirea europenilor cu democrația” sau “sărbătoarea democrației”. Așa sunt cunoscute alegerile pentru Parlamentul European care debutează joi, 6 iunie, și se încheie duminică, 9 iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru a alege 720 de membri ai legislativului european pentru cea de-a 10-a legislatură a UE. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 45 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. În zorii acestui scrutin decisiv pentru viitorul Europei, organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani, dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.

Dacă acum cinci ani, alegerile europene se desfășurau în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, iar temele dominante erau Brexitul și relația europenilor cu America condusă de Donald Trump, alegerile europene din prezent sunt dominate de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prima invazie militară pe scară largă pe continentul european după al Doilea Război Mondial, sprijinul UE pentru Ucraina, migrație și economie, toate în timp ce UE a trecut la începutul acestui deceniu prin efectele cele mai grave sanitare de la înființarea sa, pandemia de COVID-19. Potrivit ultimelor sondaje Eurobarometru publicate înainte de scrutinul continental, lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale, sprijinirea sănătății publice, crearea de noi locuri de muncă, apărarea și securitatea sunt prioritățile principale ale cetățenilor europeni și români. Zgomotul prafului de pușcă și exploziile rachetelor rusești lansate în Ucraina, la granița UE, i-au determinat pe europeni să considere apărarea și securitatea drept principala prioritate globală.

Cum se desfășoară scrutinul?

Votul european va debuta în Olanda joi, 6 iunie, țară urmată de Irlanda vineri, 7 iunie, și de Letonia, Malta și Slovacia sâmbătă, 8 iunie. Este pentru prima dată, din primele alegeri din 1979, când procesul de vot la alegerile europene nu începe în Marea Britanie, țară care a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri și sâmbătă, 6-7 iunie, în timp ce în Italia votul va avea loc sâmbătă și duminică, 8-9 iunie. Celelalte 20 de țări din UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) vor avea alegeri duminică, 9 iunie.

Într-o parte din aceste țări vor avea loc, concomitent cu alegerile europene, și diferite tipuri de scrutinuri interne.

© European Parliament

Astfel, în România alegerile europene vor coincide și cu alegerile locale pentru primari, consilii locale și consilii județene, cele două scrutinuri deschizând un super-an electoral care mai cuprinde alegerile prezidențiale și parlamentare. În Belgia, țară fondatoare a Uniunii Europene și actuală deținătoare a președinției semestriale a Consiliului UE, vor avea loc trei tipuri de scrutin – regional, federal și european.

Alegerile europene sunt organizate în conformitate cu legislația națională a statelor membre, iar cetățenii europeni care locuiesc într-o altă țară din UE pot alege să voteze și să candideze în această țară.

În ceea ce privește listele electorale, există mai multe sisteme naționale, de la liste închise (fără posibilitatea de a schimba ordinea candidaților, cum este cazul României) la liste semideschise (alegătorii pot schimba poziția candidaților pe o singură listă aleasă) și liste deschise (alegătorii pot alege candidați de pe liste diferite).

Vârsta de vot este, de asemenea, stabilită de legislația națională. În majoritatea statelor membre, aceasta este de 18 ani, cu excepția Greciei (17 ani) și a Belgiei, Germaniei, Maltei și Austriei (16 ani).

Potrivit datelor naționale și europene, România este pe locul șase la nivelul UE după numărul cetățenilor cu drept de vot, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. De la alegerile europene din 2019, peste un milion de români au împlinit 18 ani, având acum drept de vot. Cu alte cuvinte, peste un milion de tineri care nu au o cunoscut decât o Românie integrată în NATO și UE au dobândit drept de vot.

Vârsta minimă pentru a candida variază între 18 și 25 de ani în întreaga UE. Din cei 720 de eurodeputați, cei mai mulți revin Germaniei (96), iar cei mai puțini Maltei, Ciprului și Luxemburgului (6), România având alocate de 33 de mandate în hemiciclu.

Șansa de a învinge marele risc: o prezență scăzută la urne. Îndemnul “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine”

După o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic a campaniilor de stimulare a prezenței la vot în 2019, Parlamentul European și-a asumat, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scăzută participare.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009. Cursul a fost schimbat acum cinci, când 50,66% dintre cetățenii europeni au votat la scrutinul european din 23-26 mai 2019, alegeri încheiate cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE și cu cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Ca mai semnificativă creştere a participării la vot în 2019 a fost înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% (2014) dintre cetățeni. În 2019, pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Cele mai recente sondaje comandate de instituțiile UE înainte de alegerile europene sunt promițătoare, cu 71% dintre europeni și 74% dintre români indicând faptul că probabil vor vota la alegerile europene, în timp ce 64% dintre tinerii europeni și 78% dintre tinerii români intenționând să voteze la scrutinul european.

În acest sens, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine”  a înregistrat peste 190 de milioane de vizualizări pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil.

Filmul este un element principal al acțiunilor de informare ale Parlamentului privind alegerile și prezintă mărturii ale unor cetățeni în vârstă din diferite țări ale UE care transmit generațiilor viitoare poveștile lor despre democrație, subliniază faptul că democrația și votul nu pot fi considerate un dat. Videoclipul central al campaniei explorează istoria prețioasă a multor țări europene și importanța protejării valorilor și principiilor democrației.

De ce contează alegerile europene?

De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.

Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.

În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.

© Bundesregierung

În Germania, coaliția semafor a social-democraților cancelarului Scholz, verzilor lui Robert Habeck și Annalenei Baerbock și liberalilor ar putea fi învinsă de creștin-democrații de la CDU, partidul din care provine Ursula von der Leyen, candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

În Franța, partidul președintelui Emmanuel Macron ar urma să fie depășit la mare distanță de Adunarea Națională, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care amenință să devină al doilea cel mai mare partid național din PE, după ce Uniunea Creștin-Democrată.

În alte țări, precum Polonia și republicile baltice, amenințarea reprezentată de Rusia ar putea avea un mare impact asupra rezultatului votului, apărarea și securitatea sunt înțelese printr-o perspectivă locală.

În Slovacia scrutinul are loc pe fondul unei societăți polarizate și tulburate de tentativa de asasinat asupra premierului Robert Fico, iar în Ungaria, țara aflată într-o coliziune permanentă cu instituțiile UE și care va prelua președinția Consiliului UE la 1 iulie, se pune întrebarea dacă partidul premierului suveranist Viktor Orban va rămâne la fel de puternic.

Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”

Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

© European Union 2023

De aceea, “întâlnirea europenilor cu democrația” nu este un capăt de drum, ci vor da startul pentru ”marea vânătoarea de posturi europene”, o adevărată ”urzeală a tronurilor”, cu negocieri de culise, tatonări declarative și summit-urile ale liderilor europeni pentru a stabili viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, în timp ce noul Parlament va trebui să își decidă președintele, cu tradiția spunând cu președinția instituției este împărțită între cele mai mari două familii politice europene (PPE și S&D), fiecare câte doi ani și jumătate.

Pentru toate aceste funcții, regulile nescrise relevă o dependență de trei criterii: apartenența politică, regiunea geografică de proveniență și genul.

Dacă în privința celorlalte trei funcții procedura este mai simplă, șeful Consiliului European și șeful diplomației UE fiind aleși de membrii Consiliului European, iar președintele Parlamentului de către membrii instituției, în cazul președintelui Comisiei Europene este necesară nominalizarea din partea Consiliului European, votul cu majoritate absolută (minim 361 de voturi pentru) din partea plenului Parlamentului European și un vot similar, de regulă în toamnă, al eurodeputaților pentru întreaga Comisie Europeană compusă din președinte și ceilalți 26 de comisari din statele membre.

Ultimele sondaje agregate proiectează componența Parlamentului European în următoarea formulă: 172 de mandate pentru PPE (centru-dreapta), 143 de mandate pentru S&D (centru-stânga), 75 de mandate pentru Renew Europe (liberalii), 75 de mandate pentru ECR (conservatorii), 68 de mandate pentru ID (extrema-dreaptă), 59 de mandate pentru neafiliați, 56 de mandate către noii neafiliați, 41 de mandate pentru Verzi și 31 de mandate pentru Stânga europeană.

Având în vedere că o majoritate absolută minimă va necesita 361 de voturi din totalul celor 720 de europarlamentari, rezultă faptul că marile familiile politice pro-europene – PPE și S&D vor avea, din nou, nevoie de a treia forță politică pro-europeană, Renew Europe, pentru a forma o majoritate. În același timp, dată fiind incompatibilitatea ideologică, social-democrații nu vor putea forma majorități fără popularii europeni, iar PPE ar risca foarte mult dacă ar lua în calcul scenariul unei majorități de dreapta și extremă-dreapta.

Aceste cifre sunt importante deoarece cheia deblocării procesului de negocieri privind cui revin funcțiile de lideri ai instituțiilor UE stă în poziția de președinte al Comisiei Europene și cine va ocupa acest fotoliu.

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.

© European Parliament

Această prevedere a dat naștere, în 2014, procedurii Spitzenkandidaten, în urma căreia candidatul familiei politice europene (Jean-Claude Juncker) care a obținut cele mai multe mandate (PPE) a devenit președinte al Comisiei Europene. Procedura Spitzenkandidaten a fost ignorată în 2019, iar Ursula von der Leyen a fost numele de sub fumul alb al negocierilor pentru șefia Comisiei Europene, promovat de președintele francez Emmanuel Macron în detrimentul candidaților cap de listă prezenți în campania electorală. Acum, Partidul Popular European a ales-o pe Ursula von der Leyen în această poziție de candidat.

Însă, Ursula von der Leyen, care a câștigat aprecierea majorității liderilor europeni pentru modul în care a gestionat răspunsul UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este criticată pentru apetitul pentru putere reliefat prin poziționarea față de războiul Israel – Hamas, sfidând statele membre, pentru declarațiile recente privind luarea în calcul a unei majorități și cu partide suveraniste dacă acestea sunt pro-UE și anti-Putin, dar și pentru acuzațiile care îi pot fi aduse în scandalul vaccinurilor din perioada pandemiei de COVID-19.

Recent, Franța și Germania au dat semnalul ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu extrema-dreaptă, în timp ce premierul maghiar Viktor Orban, “decanul” Consiliului European drept cel mai longeviv lider, și-a statuat ca obiectiv să o schimbe pe von der Leyen din funcție. În acest decor politic, și președintele Consiliului European, liberalul Charles Michel, a atacat-o dur pe von der Leyen pentru că a condus o Comisie care nu a fost imparțială.

Pentru ca Ursula von der Leyen sau orice alt candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene să fie propus de Consiliul European este necesară obținerea unei majorități calificate, adică minim 15 state (55%) care însumează 65% din populația UE, deși, de regulă, liderii votează în unanimitate pentru a da un semnal de unitate și coeziune.

© European Union, 2023

La acest moment, distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată astfel: PPE – 11 lideri; ALDE/ Renew Europe – 5 lideri; PES (Socialiștii Europeni) – 4 lideri; Independenți – 3 lideri; ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 2 lideri; neafiliați – 2 lideri.

Deși PPE constituie cea mai importantă forță și din interiorul Consiliului European, cele mai mari țări conduse de lideri din partea popularilor europeni sunt Polonia și România, cu premierul Donald Tusk și cu președintele Klaus Iohannis, în timp ce liderii celor mai mari state din UE aparțin celorlalte forțe politice: cancelarul german Olaf Scholz la PES, președintele francez Emmanuel Macron la Renew Europe, premierul italian Giorgia Meloni la ECR și premierul spaniol Pedro Sanchez tot la PES. În același timp, partidele lui Scholz, Macron și Sanchez ar putea ieși slăbite din aceste alegeri.

În 2019, șefia Comisiei Europene a revenit PPE, președinția Consiliului European a mers la Renew Europe, social-democrații europene au păstrat funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, iar președinția Parlamentului European a fost deținută, prin alternanță la doi ani și jumătate, de social-democrați și de popularii europeni. Estul Uniunii Europene nu a deținut niciuna dintre funcțiile de conducere, ele fiind asigurate de reprezentanți din cele mari state, respectiv din state fondatoare, respectându-se doar criteriul Nord-Sud.

Pe lângă Ursula von der Leyen, principala favorită, o altă reprezentantă a popularilor europeni, malteza Roberta Metsola, își dorește să continue în funcția de președinte al Parlamentului European, în timp ce ar putea fi luată în considerare în locul lui von der Leyen, dacă aceasta nu întrunește consensul liderilor. De altfel, într-o listă întocmită de presă în baza discuțiilor din culise, o serie de șapte lideri din Europa, între care Metsola, fostul premier italian Mario Draghi, președintele român Klaus Iohannis sau premierul grec Kyriakos Mitsotakis, au potențialul de a fi luați în calcul pentru șefia Comisiei. Pentru șefia Consiliului European, sunt vehiculate numele premierului danez Mette Frederiksen, al fostului premier portughez Antonio Costa, deși ar putea fi luați în considerare și lideri precum Mario Draghi și Klaus Iohannis. Printre liderii care și-ar putea dori poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate se află premierul estonian Kaja Kallas, dar și actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel. Negocierile sunt complicate și de faptul că pentru prima dată, poziția de secretar general NATO, pentru care concurează președintele Iohannis și premierul olandez Mark Rutte face parte, neoficial, din pachetul de tratative pentru funcțiile de top din UE.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă la un acord cu privire la următoarea garnitură de lideri. În culisele politicii de la Bruxelles se desfășoară de luni bune jocuri politice și speculații, cu fiecare stat membru râvnind poziții importante, inclusiv în privința portofoliilor de comisari care revin fiecărui stat membru în Comisia Europeană în timp ce preconizata ascensiune a extremei drepte amenință să schimbe dinamica tradițională a puterii. 

Miza este una uriașă: liderii numiți să conducă instituțiile UE, comisarii desemnați și portofoliile dobândite vor fi însărcinați să ghideze busola politică și să implementeze agenda strategică a Uniunii Europene până în 2029.

Următorul act al acestei bătălii este singurul în care cetățenii au un rol – votul la alegerile din 6-9 iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit miercuri, Paris, la trei zile distanță după alegerile europene, a căror victorie a fost revendicată de Partidul Popular European și de von der Leyen, în calitate de președintă a Comisiei Europene, în timp ce liderul francez se numără printre perdanții acestui scrutin după ce extrema-dreaptă din Franța a câștigat alegerile europarlamentare.

Potrivit unui mesaj difuzat de Ursula von der Leyen pe X (ex-Twitter), șefa Comisiei și liderul de la Elysee au discutat despre Agenda Strategică a Uniunii Europene, pe care liderii celor 27 de state membre o vor adopta la summitul Consiliului European din 27-28 iunie.

Temele de discuție au vizat și summitul G7 din Italia din perioada 13-15 iunie și summitul de pace găzduit de Elveția duminică privind Ucraina.

“Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne o prioritate existențială pentru Europa, la care cooperăm îndeaproape”, a spus von der Leyen.

Întrevederea Macron – von der Leyen vine într-un moment delicat pentru liderul francez și unul important pentru ambiția actualei șefe a Comisiei Europene de a obține un nou mandat.

Înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.

În același timp, președinta Comisiei a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew Europe, în timp ce forțele politice pro-europene social-democrate și liberale își doresc conducerea celorlalte poziții cheie negociate – președintele Consiliului European și șeful diplomației Uniunii Europene.

Citiți și “Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Potrivit celor mai recente proiecții după agregarea majorității rezultatelor votului din 6-9 iunie, Grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar liberalii de la Renew Europe, 79 de locuri. Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură “marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 de membri ai legislativului european

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Published

on

Majoritatea pro-europeană pe care Partidul Popular European (PPE), Socialiștii Europeni (S&D) și liberalii de la Renew Europe o vor putea păstra în următorul Parlament și creșterea influenței extremei drepte ar putea declanșa un consens neobișnuit de timpuriu și rapid asupra funcțiilor de top de la nivelul Uniunii Europene, respectiv poziția de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European, de președinte al Parlamentului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Dacă vă așteptați la luni întregi de dueluri, la acțiuni politice palpitante și la puterea de la Bruxelles care scoate cuțitele ascuțite pentru a-și asigura posturile de conducere din UE în urma alegerilor europene, s-ar putea să fiți dezamăgiți”, scrie Politico Europe, într-un material în care citează diplomați europeni.

Astfel, “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, scrie Politico Europe, numindu-i pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

O explicație succintă: Cum se derulează acest proces?

Numirea liderilor instituțiilor Uniunii Europene este un proces care se desfășoară după reguli stabilite de Tratatul Uniunii Europene și criterii stabilite de liderii statelor membre. Consiliul European, fieful celor 27 de șefi de state sau de guverne, este instituția care decide cine vor fi președintele Consiliului European (doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii), Înaltul Reprezentant (cinci ani) și președintele Comisiei Europene (cinci ani). Deținătorul funcției de președinte al Parlamentului este ales la nivelul eurodeputaților pentru un mandat de doi ani și jumătate, cutuma prevede că poziția este împărțită de către cele două mari forțe politice – PPE și S&D -, fiecare câte o jumătate de mandat, dar ea ilustrează și echilibrul de forțe convenit la nivelul Consiliului European.

Dacă decizia în ceea ce privește președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant este una singulară, candidatul pentru șefia Comisiei Europene are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European, pentru a ajunge la votul din Parlamentul European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE) asupra unui candidat.

Rezultatele alegerilor europene, extinderea succesivă a Uniunii Europene și reforma UE prin înființarea funcțiilor de Înalt Reprezentant (în 1999) și președinte de Consiliu European (în 2009) i-a determinat pe liderii europeni să introducă și criterii politice pentru stabilirea liderilor acestor instituții: apartenența politică, proveniența geografică și echilibrul de gen.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Politico Europe: Nimic nu este scris în piatră, dar schița unui acord este pregătită pentru primul summit din 17 iunie

Opt oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico Europe că deși nimic nu este stabilit în piatră, se așteaptă schița unui acord până prima reuniune a liderilor europeni.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Bateți în lemn, dar, de data aceasta, lucrurile ar putea merge relativ repede”, a declarat un oficial european, deși a avertizat că un acord oficial nu va fi încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou pe 27-28 iunie.

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor 4 contrastează puternic cu așteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron Macron lua în considerare alternative la Ursula von der Leyen pentru șefia executivului Uniunii Europene.

“Cu cât aud mai mult optimism, cu atât devin mai nervos”, a declarat un diplomat european.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forță politică după alegerile europene, dorește să garanteze un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen. În condițiile în care Macron este concentrat asupra alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat ca urmare a eșecului zdrobitor în fața extremei-drepte la alegerile pentru Parlamentul, liderii continentului sunt aproape siguri că o vor împinge pe aceasta să treacă.

Liderii nu o pot ocoli, chiar și cei care ar vrea. Ea este candidatul lor principal, ei sunt cel mai mare partid. Ea va fi prima care va acționa”, a declarat un alt oficial european.

Numirile lui António Costa și Kajei Kallas, cele mai complicate. Pentru Roberta Metsola, un drum facil

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European și o parte esențială a actualei coaliții centriste pro-europene, vizează conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de țări membre ale UE.

António Costa este favorit în cursa pentru a-i succeda actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, însă candidatura lui ar putea fi în continuare complicată de problemele sale juridice.

Cel mai incert post, în acest moment, este cel de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au declarat patru oficiali.

Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post și, în calitate de femeie liberală est-europeană și lider național, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell, mai ales că ei vor fi a treia forță politică, dar care a pierdut multe mandate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, mai mulți lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat deoarece numele său s-ar potrivi acestei numiri din punct de vedere geografic, politic și diplomatic, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Ursula von der Leyen.

Cea mai ușoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani și jumătate actualului președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. Dar Parlamentul însuși, și nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului lor, oferindu-i acesteia susținere la schimb cu portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană.

Aceștia sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, a declarat un al treilea diplomat european.

Chiar dacă Consiliul European ajunge rapid la un acord cu privire la puzzle-ul pozițiilor de conducere, mai există încă obstacolul Parlamentului European, care ar putea vota un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen la data de 18 iulie.

“Întotdeauna există o surpriză în discuțiile privind funcția de conducere”, a declarat un al patrulea diplomat european.

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Fundației Friedrich Ebert, Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European în perioada 2012-2017, cei doi discutând despre noua configurație politică a Uniunii Europene și prioritățile sale după recentele alegerile pentru Parlamentul European, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful statului a transmis felicitări pentru împlinirea a 30 de ani de la înființarea reprezentanței Fundației Friedrich Ebert în România și a exprimat aprecierea față de activitatea susținută a acesteia pentru consolidarea statului de drept, a bunei guvernări și a democrației participative.

În contextul recentelor alegeri pentru Parlamentul European, întrevederea a reprezentat o oportunitate pentru o analiză a noii configurații politice a Uniunii Europene și a priorităților sale pentru următoarea legislatură.

În acest cadru, președintele Iohannis “a subliniat importanța unității și a coeziunii la nivel european, în contextul creșterii influenței forțelor extremiste, dar și necesitatea stabilirii unor măsuri prin care proiectul european să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor și să fie adaptat provocărilor actuale și viitoare”.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate și aspecte privind situația geopolitică din regiune și la nivel global, inclusiv evoluțiile conflictului din Ucraina și modalitățile prin care Uniunea Europeană își va putea consolida influența și competitivitatea la nivel global.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că țara noastră va rămâne un factor de stabilitate și echilibru în regiune și în Europa, iar consolidarea acestui statut reprezintă un angajament al autorităților române.

De asemenea, au fost evocate relațiile foarte bune dintre România și Germania, bazate pe o strânsă cooperare bilaterală, la nivel european, aliat și internațional. În același timp, a fost subliniat rolul important al relațiilor interumane pentru dezvoltarea cooperării româno-germane, fiind evidențiată contribuția importantă a minorității germane din România și a comunității românești din Germania.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.5 hours ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA9 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE11 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.12 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending