U.E.
Zorii alegerilor europene: Peste 370 de milioane de europeni, așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a decide calea de urmat până în 2029
Published
8 months agoon

“Întâlnirea europenilor cu democrația” sau “sărbătoarea democrației”. Așa sunt cunoscute alegerile pentru Parlamentul European care debutează joi, 6 iunie, și se încheie duminică, 9 iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru a alege 720 de membri ai legislativului european pentru cea de-a 10-a legislatură a UE. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 45 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. În zorii acestui scrutin decisiv pentru viitorul Europei, organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani, dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.
Dacă acum cinci ani, alegerile europene se desfășurau în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, iar temele dominante erau Brexitul și relația europenilor cu America condusă de Donald Trump, alegerile europene din prezent sunt dominate de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prima invazie militară pe scară largă pe continentul european după al Doilea Război Mondial, sprijinul UE pentru Ucraina, migrație și economie, toate în timp ce UE a trecut la începutul acestui deceniu prin efectele cele mai grave sanitare de la înființarea sa, pandemia de COVID-19. Potrivit ultimelor sondaje Eurobarometru publicate înainte de scrutinul continental, lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale, sprijinirea sănătății publice, crearea de noi locuri de muncă, apărarea și securitatea sunt prioritățile principale ale cetățenilor europeni și români. Zgomotul prafului de pușcă și exploziile rachetelor rusești lansate în Ucraina, la granița UE, i-au determinat pe europeni să considere apărarea și securitatea drept principala prioritate globală.
Cum se desfășoară scrutinul?
Votul european va debuta în Olanda joi, 6 iunie, țară urmată de Irlanda vineri, 7 iunie, și de Letonia, Malta și Slovacia sâmbătă, 8 iunie. Este pentru prima dată, din primele alegeri din 1979, când procesul de vot la alegerile europene nu începe în Marea Britanie, țară care a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020.
În Cehia, urnele vor fi deschise vineri și sâmbătă, 6-7 iunie, în timp ce în Italia votul va avea loc sâmbătă și duminică, 8-9 iunie. Celelalte 20 de țări din UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) vor avea alegeri duminică, 9 iunie.
Într-o parte din aceste țări vor avea loc, concomitent cu alegerile europene, și diferite tipuri de scrutinuri interne.

© European Parliament
Astfel, în România alegerile europene vor coincide și cu alegerile locale pentru primari, consilii locale și consilii județene, cele două scrutinuri deschizând un super-an electoral care mai cuprinde alegerile prezidențiale și parlamentare. În Belgia, țară fondatoare a Uniunii Europene și actuală deținătoare a președinției semestriale a Consiliului UE, vor avea loc trei tipuri de scrutin – regional, federal și european.
Alegerile europene sunt organizate în conformitate cu legislația națională a statelor membre, iar cetățenii europeni care locuiesc într-o altă țară din UE pot alege să voteze și să candideze în această țară.
În ceea ce privește listele electorale, există mai multe sisteme naționale, de la liste închise (fără posibilitatea de a schimba ordinea candidaților, cum este cazul României) la liste semideschise (alegătorii pot schimba poziția candidaților pe o singură listă aleasă) și liste deschise (alegătorii pot alege candidați de pe liste diferite).
Vârsta de vot este, de asemenea, stabilită de legislația națională. În majoritatea statelor membre, aceasta este de 18 ani, cu excepția Greciei (17 ani) și a Belgiei, Germaniei, Maltei și Austriei (16 ani).
Potrivit datelor naționale și europene, România este pe locul șase la nivelul UE după numărul cetățenilor cu drept de vot, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. De la alegerile europene din 2019, peste un milion de români au împlinit 18 ani, având acum drept de vot. Cu alte cuvinte, peste un milion de tineri care nu au o cunoscut decât o Românie integrată în NATO și UE au dobândit drept de vot.
Vârsta minimă pentru a candida variază între 18 și 25 de ani în întreaga UE. Din cei 720 de eurodeputați, cei mai mulți revin Germaniei (96), iar cei mai puțini Maltei, Ciprului și Luxemburgului (6), România având alocate de 33 de mandate în hemiciclu.
Șansa de a învinge marele risc: o prezență scăzută la urne. Îndemnul “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine”
După o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic a campaniilor de stimulare a prezenței la vot în 2019, Parlamentul European și-a asumat, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scăzută participare.
Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009. Cursul a fost schimbat acum cinci, când 50,66% dintre cetățenii europeni au votat la scrutinul european din 23-26 mai 2019, alegeri încheiate cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE și cu cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.
Ca mai semnificativă creştere a participării la vot în 2019 a fost înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% (2014) dintre cetățeni. În 2019, pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.
Cele mai recente sondaje comandate de instituțiile UE înainte de alegerile europene sunt promițătoare, cu 71% dintre europeni și 74% dintre români indicând faptul că probabil vor vota la alegerile europene, în timp ce 64% dintre tinerii europeni și 78% dintre tinerii români intenționând să voteze la scrutinul european.
În acest sens, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine” a înregistrat peste 190 de milioane de vizualizări pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil.
Filmul este un element principal al acțiunilor de informare ale Parlamentului privind alegerile și prezintă mărturii ale unor cetățeni în vârstă din diferite țări ale UE care transmit generațiilor viitoare poveștile lor despre democrație, subliniază faptul că democrația și votul nu pot fi considerate un dat. Videoclipul central al campaniei explorează istoria prețioasă a multor țări europene și importanța protejării valorilor și principiilor democrației.
De ce contează alegerile europene?
De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.
Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.
În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.

© Bundesregierung
În Germania, coaliția semafor a social-democraților cancelarului Scholz, verzilor lui Robert Habeck și Annalenei Baerbock și liberalilor ar putea fi învinsă de creștin-democrații de la CDU, partidul din care provine Ursula von der Leyen, candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
În Franța, partidul președintelui Emmanuel Macron ar urma să fie depășit la mare distanță de Adunarea Națională, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care amenință să devină al doilea cel mai mare partid național din PE, după ce Uniunea Creștin-Democrată.
În alte țări, precum Polonia și republicile baltice, amenințarea reprezentată de Rusia ar putea avea un mare impact asupra rezultatului votului, apărarea și securitatea sunt înțelese printr-o perspectivă locală.
În Slovacia scrutinul are loc pe fondul unei societăți polarizate și tulburate de tentativa de asasinat asupra premierului Robert Fico, iar în Ungaria, țara aflată într-o coliziune permanentă cu instituțiile UE și care va prelua președinția Consiliului UE la 1 iulie, se pune întrebarea dacă partidul premierului suveranist Viktor Orban va rămâne la fel de puternic.
Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

© European Union 2023
De aceea, “întâlnirea europenilor cu democrația” nu este un capăt de drum, ci vor da startul pentru ”marea vânătoarea de posturi europene”, o adevărată ”urzeală a tronurilor”, cu negocieri de culise, tatonări declarative și summit-urile ale liderilor europeni pentru a stabili viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, în timp ce noul Parlament va trebui să își decidă președintele, cu tradiția spunând cu președinția instituției este împărțită între cele mai mari două familii politice europene (PPE și S&D), fiecare câte doi ani și jumătate.
Pentru toate aceste funcții, regulile nescrise relevă o dependență de trei criterii: apartenența politică, regiunea geografică de proveniență și genul.
Dacă în privința celorlalte trei funcții procedura este mai simplă, șeful Consiliului European și șeful diplomației UE fiind aleși de membrii Consiliului European, iar președintele Parlamentului de către membrii instituției, în cazul președintelui Comisiei Europene este necesară nominalizarea din partea Consiliului European, votul cu majoritate absolută (minim 361 de voturi pentru) din partea plenului Parlamentului European și un vot similar, de regulă în toamnă, al eurodeputaților pentru întreaga Comisie Europeană compusă din președinte și ceilalți 26 de comisari din statele membre.
Ultimele sondaje agregate proiectează componența Parlamentului European în următoarea formulă: 172 de mandate pentru PPE (centru-dreapta), 143 de mandate pentru S&D (centru-stânga), 75 de mandate pentru Renew Europe (liberalii), 75 de mandate pentru ECR (conservatorii), 68 de mandate pentru ID (extrema-dreaptă), 59 de mandate pentru neafiliați, 56 de mandate către noii neafiliați, 41 de mandate pentru Verzi și 31 de mandate pentru Stânga europeană.
Având în vedere că o majoritate absolută minimă va necesita 361 de voturi din totalul celor 720 de europarlamentari, rezultă faptul că marile familiile politice pro-europene – PPE și S&D vor avea, din nou, nevoie de a treia forță politică pro-europeană, Renew Europe, pentru a forma o majoritate. În același timp, dată fiind incompatibilitatea ideologică, social-democrații nu vor putea forma majorități fără popularii europeni, iar PPE ar risca foarte mult dacă ar lua în calcul scenariul unei majorități de dreapta și extremă-dreapta.
Aceste cifre sunt importante deoarece cheia deblocării procesului de negocieri privind cui revin funcțiile de lideri ai instituțiilor UE stă în poziția de președinte al Comisiei Europene și cine va ocupa acest fotoliu.
Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.

© European Parliament
Această prevedere a dat naștere, în 2014, procedurii Spitzenkandidaten, în urma căreia candidatul familiei politice europene (Jean-Claude Juncker) care a obținut cele mai multe mandate (PPE) a devenit președinte al Comisiei Europene. Procedura Spitzenkandidaten a fost ignorată în 2019, iar Ursula von der Leyen a fost numele de sub fumul alb al negocierilor pentru șefia Comisiei Europene, promovat de președintele francez Emmanuel Macron în detrimentul candidaților cap de listă prezenți în campania electorală. Acum, Partidul Popular European a ales-o pe Ursula von der Leyen în această poziție de candidat.
Însă, Ursula von der Leyen, care a câștigat aprecierea majorității liderilor europeni pentru modul în care a gestionat răspunsul UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este criticată pentru apetitul pentru putere reliefat prin poziționarea față de războiul Israel – Hamas, sfidând statele membre, pentru declarațiile recente privind luarea în calcul a unei majorități și cu partide suveraniste dacă acestea sunt pro-UE și anti-Putin, dar și pentru acuzațiile care îi pot fi aduse în scandalul vaccinurilor din perioada pandemiei de COVID-19.
Recent, Franța și Germania au dat semnalul ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu extrema-dreaptă, în timp ce premierul maghiar Viktor Orban, “decanul” Consiliului European drept cel mai longeviv lider, și-a statuat ca obiectiv să o schimbe pe von der Leyen din funcție. În acest decor politic, și președintele Consiliului European, liberalul Charles Michel, a atacat-o dur pe von der Leyen pentru că a condus o Comisie care nu a fost imparțială.
Pentru ca Ursula von der Leyen sau orice alt candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene să fie propus de Consiliul European este necesară obținerea unei majorități calificate, adică minim 15 state (55%) care însumează 65% din populația UE, deși, de regulă, liderii votează în unanimitate pentru a da un semnal de unitate și coeziune.

© European Union, 2023
La acest moment, distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată astfel: PPE – 11 lideri; ALDE/ Renew Europe – 5 lideri; PES (Socialiștii Europeni) – 4 lideri; Independenți – 3 lideri; ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 2 lideri; neafiliați – 2 lideri.
Deși PPE constituie cea mai importantă forță și din interiorul Consiliului European, cele mai mari țări conduse de lideri din partea popularilor europeni sunt Polonia și România, cu premierul Donald Tusk și cu președintele Klaus Iohannis, în timp ce liderii celor mai mari state din UE aparțin celorlalte forțe politice: cancelarul german Olaf Scholz la PES, președintele francez Emmanuel Macron la Renew Europe, premierul italian Giorgia Meloni la ECR și premierul spaniol Pedro Sanchez tot la PES. În același timp, partidele lui Scholz, Macron și Sanchez ar putea ieși slăbite din aceste alegeri.
În 2019, șefia Comisiei Europene a revenit PPE, președinția Consiliului European a mers la Renew Europe, social-democrații europene au păstrat funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, iar președinția Parlamentului European a fost deținută, prin alternanță la doi ani și jumătate, de social-democrați și de popularii europeni. Estul Uniunii Europene nu a deținut niciuna dintre funcțiile de conducere, ele fiind asigurate de reprezentanți din cele mari state, respectiv din state fondatoare, respectându-se doar criteriul Nord-Sud.
Pe lângă Ursula von der Leyen, principala favorită, o altă reprezentantă a popularilor europeni, malteza Roberta Metsola, își dorește să continue în funcția de președinte al Parlamentului European, în timp ce ar putea fi luată în considerare în locul lui von der Leyen, dacă aceasta nu întrunește consensul liderilor. De altfel, într-o listă întocmită de presă în baza discuțiilor din culise, o serie de șapte lideri din Europa, între care Metsola, fostul premier italian Mario Draghi, președintele român Klaus Iohannis sau premierul grec Kyriakos Mitsotakis, au potențialul de a fi luați în calcul pentru șefia Comisiei. Pentru șefia Consiliului European, sunt vehiculate numele premierului danez Mette Frederiksen, al fostului premier portughez Antonio Costa, deși ar putea fi luați în considerare și lideri precum Mario Draghi și Klaus Iohannis. Printre liderii care și-ar putea dori poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate se află premierul estonian Kaja Kallas, dar și actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel. Negocierile sunt complicate și de faptul că pentru prima dată, poziția de secretar general NATO, pentru care concurează președintele Iohannis și premierul olandez Mark Rutte face parte, neoficial, din pachetul de tratative pentru funcțiile de top din UE.
Cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă la un acord cu privire la următoarea garnitură de lideri. În culisele politicii de la Bruxelles se desfășoară de luni bune jocuri politice și speculații, cu fiecare stat membru râvnind poziții importante, inclusiv în privința portofoliilor de comisari care revin fiecărui stat membru în Comisia Europeană în timp ce preconizata ascensiune a extremei drepte amenință să schimbe dinamica tradițională a puterii.
Miza este una uriașă: liderii numiți să conducă instituțiile UE, comisarii desemnați și portofoliile dobândite vor fi însărcinați să ghideze busola politică și să implementeze agenda strategică a Uniunii Europene până în 2029.
Următorul act al acestei bătălii este singurul în care cetățenii au un rol – votul la alegerile din 6-9 iunie.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român
UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic
Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană
Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație
Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană
U.E.
UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic
Published
5 hours agoon
February 8, 2025By
Diana Zaim
Uniunea Europeană critică modificările Georgiei din Codul penal și legea privind adunările și manifestările, afirmând că vor avea „efecte profunde asupra societății georgiene”.
„Acestea vor submina în mod semnificativ drepturile la libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și libertatea presei. Aceste evoluții marchează un regres grav pentru dezvoltarea democratică a Georgiei și nu corespund așteptărilor unei țări candidate la UE. Îndemnăm autoritățile să suspende aceste măsuri, să se abțină de la alte tensiuni […]”, a transmis Serviciul European de Acțiune Externă.
Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă, „protestatarii pașnici, jurnaliștii și politicienii din opoziție au fost vizați pentru că și-au exercitat drepturile fundamentale: „Facem apel la autoritățile georgiene să elibereze toți jurnaliștii, activiștii și deținuții politici reținuți pe nedrept. Îndemnăm autoritățile să asigure un dialog cu toate forțele politice și reprezentanții societății civile. Nicio opțiune nu ar trebui să fie exclusă pentru restabilirea încrederii și a dialogului.”
„Uniunea Europeană rămâne pregătită să sprijine toate eforturile în vederea unui viitor democratic, stabil și european pentru Georgia”, se mai arată în comunicat.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație
Published
11 hours agoon
February 8, 2025By
Diana Zaim
Siegfried Mureșan, în calitate de negociator șef privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027, va pleda pentru un buget „mai flexibil, mai transparent, cu mai puțină birocrație pentru beneficiarii de fonduri europene din România și din Uniunea Europeană”, a fost mesajul transmis de eurodeputatul român jurnaliștilor de la București.
Potrivit acestuia, prioritățile Uniunii Europene pentru cadrul financiar multianul, dintre 2028 și 2034, se schimbă în urma evoluțiilor politice din statele membre: „Pe lângă cele clasice, precum economia sau agricultura, se va investi și în cercetarea și dezvoltarea Inteligenței Artificiale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru Europa FM.
„Investitorii vor investi în Europa doar dacă se simt siguri. Ca atare, buna apărare a oamenilor, controlul frontierei, înzestrarea potrivită a armatelor e necesară și pentru a asigura creștere economică locuri de muncă și investiții private”, a mai adăugat acesta.
Bugetul multianual al UE, întins pe 7 ani, are o valoare totală de aproximativ 1,3 trilioane de euro și este instrumentul din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiții și pentru subvențiile agricole. Din actualul exercițiu financiar multianual, 2021 – 2027, România beneficiază de aproximativ 46 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 16,5% din produsul intern brut al țării.
COMISIA EUROPEANA
Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană
Published
11 hours agoon
February 8, 2025By
Diana Zaim
La invitația premierului polonez, Donald Tusk, Colegiul comisarilor europeni, a efectuat o vizită în Gdańsk pentru a discuta cu membrii Guvernului Poloniei despre prioritățile președinției sale la Consiliul UE. Aceștia au vizitat Centrul European de Solidaritate, unde bărbați și femei din Solidarność au condus tranziția pașnică către democrație, s-au ridicat împotriva opresiunii impuse de Moscova pentru ca tinerele generații să poată crește într-o țară liberă.
Președinta Executivului European și premierul poloniei au susținut a conferință de presă comună, prilej cu care Ursula von der Leyen a subliniat importanța priorităților președinției poloneze la Consiliul UE pentru conturarea politicilor europene într-o perioadă provocatoare, în contextul războiului purtat de Rusia la granițele Uniunii Europene.
„De când Rusia a readus războiul pe continentul european, securitatea se află în centrul a tot ceea ce facem. Amenințările cu care ne confruntăm sunt mai complexe și mai diverse. Incidentele recente din Marea Baltică arată că fiecare element de infrastructură este o țintă potențială. De aici nevoia de a integra dimensiunea securității în fiecare politică și acțiune europeană”, a subliniat Ursula von der Leyen în declarația sa de presă.
Referitor la apărare, președinta Comisiei Europene a menționat că acum este momentul ca Europa să facă mai mult, mai repede, toate aceste lucruri cu o birocrație mai simplă: „Trebuie să facem mai mult. Mai mult ca niciodată, trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine și trebuie să cheltuim împreună. […] Vom avea nevoie de mai multă cooperare – pentru o mai bună interoperabilitate și costuri mai mici; de o legislație mai simplă, de exemplu privind achizițiile publice; și de mai multă inovare.”
„Sunt în Gdańsk. Acum 45 de ani, în 1980, muncitorii din șantierele navale ale Gdańskului au început greva care a dus la obținerea unor drepturi absolut imposibil de conceput în acele timpuri, dreptul la grevă și dreptul muncitorilor de a se organiza într-un sindicat independent. […] În 2025, când lucrăm la cel de-al doilea plan de acțiune al Pilonului European al Drepturilor Sociale, să nu uităm că niciun drept nu este câștigat definitiv și că indiferența sau dezinformarea sunt inamici letali”, a transmis vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în timpul vizitei sale în Polonia.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA4 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Prioritățile vicepreședintei CE Roxana Mînzatu pentru Busola competitivității: Uniunea Competențelor, locuri de muncă de calitate și prima strategie UE de combatere a sărăciei
- NATO5 days ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina