Ministrul Apărării: România dezvoltă constant soluții antidronă și analizează reconfigurarea apărării după incidentul de la Galați. Programul SAFE ar fi permis interceptarea

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că Armata Română își ajustează constant capabilitățile de monitorizare și apărare, inclusiv în zona sistemelor antidronă, după ce fragmente ale unei drone rusești au ajuns pe teritoriul României, în urma atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina, în apropierea frontierei.

Incidentul, produs în noaptea de vineri spre sâmbătă în zona Galați, evidențiază dificultățile de detecție și interceptare în cazul dronelor care zboară la altitudine joasă, în condiții de relief care limitează capacitatea radarelor.

„După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul a explicat că astfel de scenarii reprezintă o provocare chiar și pentru armatele moderne.

„Este important ca lucrurile să fie înțelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate în orice condiții de relief, la altitudini mici”, a spus acesta.

În acest context, Ministerul Apărării dezvoltă și integrează în mod constant soluții tehnice pentru a acoperi vulnerabilitățile, inclusiv prin utilizarea de sisteme radar mobile și prin optimizarea modului în care sunt folosite capabilitățile existente.

„În fiecare lună, MApN dezvoltă soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. Astfel, militarii Armatei Române acoperă în permanență riscuri care înainte erau neadresate”, a declarat Radu Miruță.

După incidentul de la Galați, autoritățile militare analizează reconfigurarea și repoziționarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina, pentru a răspunde mai bine tipului de amenințări generate de atacurile recente.

Ministrul a subliniat că investițiile în apărarea antiaeriană sunt esențiale pentru creșterea capacității de reacție în astfel de situații.

„Dacă capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar și în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată și interceptată”, a afirmat acesta.

În acest context, programul SAFE devine unul dintre instrumentele centrale pentru consolidarea capacităților de apărare ale României. Autoritățile române au primit deja contractul-cadru de finanțare din partea Comisiei Europene, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, ceea ce marchează trecerea în faza de implementare. După finalizarea procedurilor interne și semnarea acordului, România va putea accesa un avans de circa 15% din fonduri pentru lansarea investițiilor.

Finanțarea vizează modernizarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii critice și consolidarea securității, dar și sprijinirea industriei naționale de apărare, prin proiecte care includ sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, muniții, vehicule blindate, nave de patrulare și infrastructură de transport cu utilizare duală.

Bucureștiul a dat publicității lista finală a proiectelor ce vor fi finanțate cu 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE la finalul lunii ianuarie, acestea vizând achiziția și producția de vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, muniții, nave de patrulare, elicoptere, infrastructură de transport cu dublă utilizare și consolidarea capacităților MAI și de protecție civilă, fiind structurate pe ministere și domenii-cheie. 

Programul SAFE este un instrument financiar al Uniunii Europene destinat investițiilor în producția industrială de apărare, cu un buget total de 150 miliarde de euro, acordat sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase. Pentru România, finanțarea este disponibilă în perioada 2026–2030 și presupune condiții favorabile de rambursare, cu maturități extinse și dobânzi reduse, ceea ce permite accelerarea investițiilor în capabilități esențiale de apărare.

Concrete & Design Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.