Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD, S&D) avertizează că negocierile privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 au o miză directă pentru economia României, în contextul dezbaterilor din cadrul Consiliului European.
Acesta subliniază că direcția viitorului cadru financiar multianual va influența decisiv investițiile, dezvoltarea comunităților locale și nivelul de trai, în condițiile în care economia României rămâne puternic dependentă de fondurile europene.
„Pentru România, această dezbatere nu este una tehnică. Este despre dezvoltare, investiții și șanse reale pentru oameni”, a transmis Negrescu.
Potrivit acestuia, reducerea sau reconfigurarea finanțărilor europene ar putea genera riscuri semnificative pentru economie.
„Investițiile din România depind de fondurile europene, iar fără ele există un risc acut de blocaj economic”, a explicat el.
În acest context, eurodeputatul român a conturat o serie de priorități pe care Bucureștiul ar trebui să le susțină în negocierile privind viitorul buget al UE.
Acesta pledează pentru menținerea unor politici de coeziune și agricole puternice, bine finanțate și separate, avertizând asupra riscurilor de diluare a acestora în mecanisme centralizate care ar reduce transparența și predictibilitatea. Totodată, el susține creșterea subvențiilor pentru fermieri.
Negrescu solicită, de asemenea, alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri, inclusiv prin creșterea bugetului programului Erasmus+ și stabilirea unui prag de minimum 20% pentru aceste componente în programele relevante.
În domeniul sănătății, vicepreședintele Parlamentului European atrage atenția asupra necesității unei finanțări dedicate și vizibile la nivel european.
„O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget”, a arătat acesta, precizând că, în calitate de raportor al opiniei Comisiei SANT, a solicitat alocarea a 35 de miliarde de euro.
Un alt punct esențial vizează simplificarea accesului la fonduri europene, prin reducerea birocrației și menținerea regulii N+3 pentru utilizarea alocărilor.
În ceea ce privește România, Negrescu insistă asupra menținerii unei alocări de aproximativ 60 de miliarde de euro în viitorul buget, subliniind că acest obiectiv necesită identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, fără a crește presiunea asupra cetățenilor.
Totodată, acesta solicită ca noile instrumente europene, inclusiv Fondul European de Competitivitate, să asigure o distribuție geografică echitabilă și să includă proiecte de interes strategic pentru România.
Eurodeputatul a menționat, în acest sens, o serie de inițiative pe care România le-ar putea coordona la nivel european, printre care Centrul European de Competențe Cibernetice, hubul de securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură energetică și de transport, precum și inițiative în domeniul inteligenței artificiale și cercetării.
În același timp, Negrescu avertizează asupra unor riscuri în configurarea viitorului buget, inclusiv tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului autorităților locale și al societății civile, precum și condiționarea fondurilor de reforme care ar putea afecta prioritățile naționale.
„România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung”, a subliniat eurodeputatul social-democrat.
Acesta a subliniat că România trebuie să își susțină pozițiile în negocieri cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană.
