Acordul comercial UE–Mercosur a fost semnat sâmbătă, la Asuncion, în Paraguay, marcând încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global. Înțelegerea comercială dintre cea mai marte a Europei și patru țări importante din America de Sud, care a creat polemici și la București după ce România a votat în favoarea acordului, vine pe fondul debutului unei epoci a jocului de sumă nulă, respectiv competiție reînnoită între marile puteri, surprinsă astfel și de operațiunea Statelor Unite în Venezuela.
Ceremonia de semnare a avut loc în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Antonio Costa, care s-au întâlnit cu președintele Paraguayului, Santiago Peña, țară care deține președinția prin rotație a Mercosur. Tot la Asuncion, capitala Paraguayului, a fost înființată în 1991 Piața Comună a Sudului (Mercado Comun del Sur – Mercosur). Acordul a fost semnat, în numele Uniunii Europene, de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič.
Un acord care creează sfere de prosperitate comună, nu sfere de influență
„Alegem un comerț echitabil în locul tarifelor vamale, un parteneriat productiv pe termen lung în locul izolării. Și mai presus de toate, intenționăm să aducem beneficii concrete și tangibile cetățenilor și companiilor noastre”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ceremonia de semnare.
La rândul său, președintele Paraguayului, Santiago Peña, a cărui țară deține președinția prin rotație a Mercosur, a declarat că acordul „constituie semnal clar în favoarea comerțului internațional într-un context de tensiuni”.
„Prin acest acord, nu creăm sfere de influență, ci sfere de prosperitate comună. (…) Nu este vorba doar de comerț – semnificația sa depășește cu mult beneficiile economice. Într-o lume aflată la o răscruce de drumuri, alegem calea deschiderii, a cooperării multilaterale și a unei ordini internaționale bazate pe norme. Aceasta este calea pe care UE a ales să o urmeze împreună cu partenerii săi din întreaga lume. Pentru că autonomia Europei nu poate fi construită prin izolare”, a declarat și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Today, the EU and Mercosur take a huge leap forward.
With this Agreement, we are not creating spheres of influence, but spheres of shared prosperity.
For more than 700 million citizens. For thousands of companies. For our joint future.
Together, we are stronger.
This is not… pic.twitter.com/iz55NAUsYn
— António Costa (@eucopresident) January 17, 2026
Semnarea acordului a reprezentat punctul culminant al unei vizite oficiale a președintei Comisiei Europene în America de Sud. În ajunul ceremoniei, Ursula von der Leyen s-a aflat la Rio de Janeiro, unde s-a întâlnit cu președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, pentru a celebra acordul. Brazilia a fost descrisă drept un partener strategic al Uniunii Europene, cooperarea bilaterală intensificându-se în ultimii ani în domenii-cheie precum comerțul și combaterea schimbărilor climatice.
„Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”
„Acordul UE-Mercosur transmite un mesaj puternic. Acesta spune: bine ați venit în cea mai mare piață din lume și în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă. Aceasta este puterea parteneriatului și a deschiderii. Aceasta este puterea prieteniei și a înțelegerii între popoare și regiuni de peste oceane. Și astfel creăm prosperitate reală – prosperitate comună. Pentru că suntem de acord că comerțul internațional nu este un joc cu sumă zero”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă comună cu președintele brazilian, cu o zi înainte de parafarea acordului comercial.
Mercosur este piața comună sud-americană, un bloc comercial înființat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, însă calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012 a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur, document aflat în proces de ratificare în parlamentele statelor membre. Împreună, țările Mercosur formează a șasea economie ca mărime din lume, cu o populație totală de aproximativ 270 de milioane de locuitori.
Un semnal al suveranității strategice europene după 25 de ani de tratative. Șefa Comisiei Europene, amenințată cu o nouă moțiune de cenzură
Parafarea acestui acord a fost posibilă după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat săptămâna trecută două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) între UE și Mercosur. Votul formal în Consiliu a venit după ce o majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene a aprobat semnarea acordului de asociere cu Mercosur, punând capăt unor negocieri care au durat vreme de 25 de ani și unor luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.
Acordul a fost adoptat inițial în COREPER II – reuniunea ambasadorilor țărilor UE – cu majoritate calificată, cu Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria exprimându-și opoziția și cu cancelarul german Friedrich Merz salutând decizia, pe care a calificat-o drept “un semnal puternic al suveranității noastre strategice”.
Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite.
Acordul a produs polarizare la nivelul UE, cu grupul de extremă dreapta din Parlamentul European, Patrioți pentru Europa, amenințând-o pe șefa Comisiei Europene cu o nouă moțiune de cenzură în următoarele săptămâni.
Cel mai mare acord de liber schimb de pe planetă a polarizat politic România
Polarizarea nu a ocolit nici România, stat membru care s-a exprimat în favoarea înțelegerii comerciale.
România a votat pentru acest acord, cu președintele Nicușor Dan explicând că țara “câștigă noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată”. Însă, votul pozitiv al României pentru acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și cele patru țări din America Latină a polarizat coaliția de guvernare. Partidul Social Democrat, care conduce Ministerul Agriculturii, a acuzat că decizia Ministerului de Externe, condus de USR, de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a explicat că poziția României de a susține Acordul UE–Mercosur reprezintă „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică”, cu implicații directe inclusiv asupra obiectivelor de politică externă ale țării.
Acordul marchează o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Odată intrate în vigoare, acestea vor stabili un cadru pentru dialogul politic, cooperarea și relațiile comerciale în cadrul unui parteneriat modernizat și cuprinzător.
Deși textul acordului a fost aprobat în cadrul Uniunii Europene cu sprijinul a 21 dintre cele 27 de state membre, acesta nu a intrat automat în vigoare după semnare, fiind necesare etape suplimentare de aprobare și ratificare în cadrul ambelor blocuri.
Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca acesta să intre în vigoare, va fi necesară și ratificarea de către toate statele membre ale UE.
