Guvernul chinez a anunțat sancțiuni împotriva fostului secretar de stat american Mike Pompeo și a altor 27 de înalți oficiali în funcție în administrația fostului președinte Donald Trump, acuzându-i de „prejudecăți și ură împotriva Chinei”. Această decizie a fost criticată imediat de administrația Biden în prima zi de mandat, informează Reuters, preluat de Agerpres.
Într-o declarație puternic acuzatoare, publicată după ce președintele SUA Joe Biden s-a instalat în funcție în primele ore ale zilei de joi, ministerul chinez de externe a declarat că foștii oficiali ai administrației Trump erau „politicieni anti-China” care subminau relația dintre SUA și Beijing.
„(Ei) au planificat, promovat și executat o serie de mișcări nebunești care au interferat grav în treburile interne ale Chinei, au subminat interesele Chinei, au jignit poporul chinez și au perturbat grav relațiile China-SUA”, se spune în declarație.
Cu toate acestea, Emily Horne, purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională, a transmis miercuri că decizia Chinei de a sancţiona fosta administraţie Trump a fost „neproductivă şi cinică”, cerându-le americanilor din ambele partide să condamne măsura luată de Beijing, potrivit Reuters, preluat de Agerpres.
„Americani din ambele partide (republicani şi democraţi, n.red.) ar trebui să critice această măsură neproductivă şi cinică. Preşedintele Biden aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu lideri din ambele partide în scopul poziţionării Americii pentru a surclasa China”, a spus Horne.
Mulți dintre cei 28 foști oficiali sancționați de Beijing au fost considerați a fi influenți în coordonarea politicii de confruntare a administrației Trump la adresa Chinei, care a determinat ciocniri cu Beijingul pe probleme legate de comerț, tehnologie, securitate regională și drepturile omului.
Mike Pompeo, care a luat o serie de măsuri contra Chinei în ultimele săptămâni ale mandatului său, a declarat marţi că Beijingul a comis „genocid şi crime împotriva umanităţii” în dauna uigurilor musulmani.
Guvernul chinez a aplicat în Xinjiang (nord-vestul Chinei) o politică de securitate maximală ca răspuns la violenţele interetnice care au marcat această regiune în ultimii ani, adesea imputate separatiştilor uiguri de către autorităţile de la Beijing.
