Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

În debutul discursului său, Merkel a adresat condoleanțe și a cerut empatie pentru cetățenii europeni grav afectați de criza provocată de noul coronavirus, făcând o pledoarie pentru drepturile fundamentale ca “temelie” a Uniunii Europene.

“Pentru a rupe lanțul de infectare, multe drepturi fundamentale au trebuit să fie îngrădite. A fost un preț foarte scump pe care a trebuit să-l plătim pentru că generații de europeni au luptat și s-au trudit pentru aceste drepturi fundamentale. Drepturile oamenilor sunt bunul cel mai de preț pe care îl avem în Europa și doar cu motive foarte întemeiate trebuie îngrădite temporar. O pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice. Fiecare stat membru din Uniunea Europeană își amintește diferit luptele pe care le-a dus pentru statul de drept. Dar, ne unește tocmai această înfăptuire: drepturile fundamentale pe care le avem în Europa”, a spus Merkel, subliniind că decizia de îngrădire a drepturilor a fost dificilă de luat, mai ales că aceasta a crescut în partea răsăriteană a Cortinei de Fier, în timpul Războiului Rece, într-o Germanie de Est cuprinsă de lanțul comunist.

Angela Merkel a spus că în acest moment istoric în care Germania preia președinția Consiliului Uniunii Europene este necesar ca Europa să învețe din această criză așa cum a învățat și din celelalte crize din ultimii 15 ani.

Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european, nu doar ca moștenire istorică, ci ca speranță pentru viitor.  Europa nu este doar un cadou al destinului, ci Europa este un organism viu pe care îl putem influența. (…) Europa va rămâne Europa doar dacă va găsi răspunsuri inovatoare”, a afirmat ea, referindu-se la eșecul Tratatului Constituțional în 2005, la criza datoriilor sau la criza migrației din 2015.

“Niciodată nu a fost ușor, dar  cele mai amare crize ne-au ajutat. (…) Am învățat împreună. Europa a depășit toate aceste crize pentru că pentru noi a fost foarte clar la ce nu putem renunța: la drepturile fundamentale și la coeziune. Demnitatea umană, libertatea, împlinirea politică și economică, egalitate de drepturi. Acestea sunt temelia pe care s-a construit Europa (…) Este promisiunea pe care Europa trebuie să o garanteze. Drepturile fundamentale reprezintă temelia mea, aspectul foarte important pentru această președinția germană”, a completat șefa guvernului de la Berlin.

Cel de-al doilea principiu important susținut de Merkel a fost ideea de coeziune a Uniunii Europene într-un context în care criza a pus la grea încercare unitatea proiectului european.

“Europa va ieși din această criză doar dacă suntem hotărâți să găsim soluții în pofida tuturor diferențelor, dacă suntem dispuși să vedem lumea și prin ochii celuilalt și dacă înțelegem și cealaltă perspectivă. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea. Solidaritatea europeană nu este doar un gest de umanitate, ci este o investiție durabilă. Coeziunea europeană nu reprezintă doar un deziderat politic. Acesta este principiul nostru în Europa – Împreună vom face Europa puternică din nou. Prioritatea numărul unu a președinției germane este ca Europa să iasă mai puternică și mai unită din criză. Dar nu ne dorim să stabilizăm Europa doar pe termen scurt, ar fi prea puțin. Avem nevoie de o Europă care creează speranțe, o Europă care să facă față provocărilor prezentului și viitorului, o Europă îndreptată spre viitor, o Europă inovatoare și durabilă, o Europă care își face locul în lume. Avem nevoie de un nou avânt pentru Europa”, a completat ea, referindu-se la planul comun franco-german prezentat împreună cu Emmanuel Macron și care a fost preluat de Comisia Europeană în propunerea sa de relansare economică.

Angela Merkel și-a încheiat discursul de peste zece minute cu o confesiune personală, generând aplauzele sălii: “Eu sunt o mare melomană și mă bucur că în decembrie 2020 îl vom sărbători pe Ludwig van Beethoven, care a creat Odă Bucuriei. Această simfonie pentru mine este minunată și de fiecare dată când o ascult descopăr o nouă nuanță care mă impresionează și mă atinge. E la fel ca Europa pentru mine. Trebuie mereu redescoperită și asta mă impresionează în continuare. Astăzi aș dori să conchid cu dorința ca mesajul acestei ode care însuflețește frăția dintre noi să ne conducă în Europa. Care ar putea să fie mesajul mai bun pentru Europa decât acesta, respectiv că Europa este capabilă să ne facă să rămânem împreună unii lângă alții”.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Toate statele membre recunosc faptul că România, Bulgaria și Croația doresc să adere la spațiul Schengen și că s-a făcut o “muncă pregătitoare” în acest sens, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Răspunzând unui apel din partea eurodeputatului Rareș Bogdan, care a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen, Macron a răspuns: “România, ca și Bulgaria și acum Croația, doresc să adere la Schengen. S-a făcut o muncă pregătitoare și acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre”.

Procedura merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni, ceea ce va face posibilă încă o dată garantarea protecției tuturor frontierelor externe și ale Schengen“, a continuat liderul francez.

 

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Macron a mai adăugat că: “pe de o parte, avem o propunere a Comisiei din decembrie, prin care putem apăra mai bine frontierele interne, care a fost punctul care a fost ridicat cu ceva timp în urmă”.

“Sperăm să ajungem la o concluzie pe această temă. Și aș dori să reiterez faptul că dorința noastră este de a face progrese în toate aceste puncte, așa cum am spus mai devreme, de a prelua responsabilitatea pentru instrumentele pe care le avem la dispoziție, cum ar fi Frontex și agenția pentru frontiere și de a utiliza cooperarea interguvernamentală pentru a consolida frontierele și de a include, de asemenea, sistemul pe care îl avem pentru cooperarea în materie de frontiere. Ei bine, acest lucru înseamnă că putem introduce mai eficient returnările, de exemplu, în țările de origine și cred că nu suntem suficient de eficienți în acest punct”, a completat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

“Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, apreciază că Europa nu ”mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest”, aflați în ”inima continentului european”.

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron a propus o regândire în profunzime ”a regulilor noastre de funcționare” pentru ca Europa să devină a celor ”31, 32 sau 33” de state.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a subliniat că ”ne-am minți singuri” dacă am crede că ”Europa actuală, cu regulile de funcționare” ar putea deveni o ”Europă a celor 31, 32 sau 33”.

Prin urmare, Emmanuel Macron consideră că Uniunea Europeană trebuie să profite de fereastră de oportunitate dată de Conferința privind viitorul Europei pentru a ”regândi în profunzime regulile noastre pentru a le face mai clare, pentru a putea decide mai rapid și mai puternic, pentru a fi sinceri în ceea ce privește cadrul acestei Europe în care Balcanii de Vest își au locul lor”.

”Trebuie să reinventăm atât regulile de funcționare, cât și geografia Europei noastre. Din acest motiv, Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie urmată de o conferință privind Balcanii de Vest, organizată imediat după aceea, care va fi o oportunitate de a aborda această problemă crucială”, a mai spus președintele francez, care a amintit de modernizarea procedurilor de aderare.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Schimbările politice din Bulgaria și Macedonia de Nord par să alimenteze speranțele. Noii premieri de la Sofia și Skopje au căzut de acord marţi să încerce să depăşească problemele și să coopereze asupra chestiunilor care stavilesc concretizarea aspirațiilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord, informează Agerpres

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri că Parlamentul European va primi drept de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene, o prerogativă care aparține Comisiei Europene, într-un discurs susținut în hemiciclul de la Strasbourg și cu puternice accente cu privire la valorile democratice, protejarea democrației liberale și apărarea statului de drept.

“Aș dori să vă spun că președinția franceză va fi o președinție de promovare a valorilor care ne sunt dragi și care, poate pentru că sunt considerate de la sine înțelese, au sfârșit prin a fi slăbite în ultimii ani. Noi suntem generația care redescoperă precaritatea statului de drept și a valorilor democratice”, a deplâns liderul de la Elysee, în intervenția în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

El a arătat că democrația liberală a demonstrat în această perioadă pandemică contrariul “unei idei preconcepute”, aceea că acest sistem “ar fi obosit și ar fi incapabil să facă față marilor provocări ale secolului”.

“Cu toate acestea, vreau să spun aici cât de mult au arătat aceste ultime luni că gestionarea pandemiei de către democrații, cu dezbateri parlamentare, cu o presă liberă, cu sisteme academice și de cercetare libere și deschise, a condus la decizii care protejează mult mai mult viețile și economiile decât cele ale regimurilor autoritare. Concret, am demonstrat cu toții, împreună, contrariul unei idei preconcepute care se înfiripa. De aceea vom fi acolo pentru a lupta pentru democrația liberală. O luptă pentru a ne apăra procesele electorale de încercările de interferență străină, o luptă pentru a continua să promovăm suveranitatea popoarelor”, a punctat Macron.

În acest sens, vom avea de lucru până în primăvară, în cadrul conferinței privind viitorul Europei. Și dacă va face recomandarea, președinția franceză, împreună cu Germania – acordul de coaliție a fost foarte clar în acești termeni – va acorda Parlamentului dumneavoastră dreptul de inițiativă legislativă“, a spus el, în aplauzele sălii.

O astfel de propunere a fost formulată și de Ursula von der Leyen, în iulie 2019, când a cerut votul Parlamentului European pentru șefia Comisiei Europene. Luna trecută, tot în același loc – plenul de la Strasbourg – președintele francez a pledat pentru liste transnaționale la alegerile europene și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, într-un discurs susținut cu ocazia comemorării unui an de la decesul fostului preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.

Liderul francez a cerut o luptă continuă pentru statul de drept, pentru simpla idee că există drepturi universale ale omului care trebuie protejate de febra istoriei și a conducătorilor ei.

Trebuie să fim cu toții parte a acestui stat de drept care este existențial pentru Europa noastră, ale cărui principii au fost construite de istoria noastră și sunt rodul angajamentelor noastre comune. Sfârșitul statului de drept este domnia arbitrariului. Sfârșitul statului de drept înseamnă o întoarcere la regimurile autoritare, la bâlbâiala istoriei noastre. Da, în spatele tuturor acestor lucruri se află o luptă ideologică. Această luptă este purtată de mai multe puteri autoritare la granițele noastre și se întoarce în mai multe dintre țările noastre”, a insistat Macron.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat și asupra actualizării acestei Carte.

“În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort.

“Haideți să deschidem această dezbatere în mod liber cu concetățenii noștri de mare conștiință europeană pentru a da un nou suflu fundației noastre de drepturi care forjează această Europă puternică în valorile sale, care este singurul viitor al proiectului nostru politic comun”, a adăugat președintele francez.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA14 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE15 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D16 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE16 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE18 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.18 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending