În bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni într-un comunicat difuzat după ce Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget pentru perioada financiară 2028-2034.
Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM), Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), împreună cu coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López (S&D, Spania) și Danuše Nerudová (PPE, Cehia), au transmis o declarație comună în care critică dur proiectul prezentat de Comisie și dezbătut de eurodeputați cu comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, la scurt timp după publicarea acestuia.
Aceștia subliniază că, având în vedere inflația și includerea în buget a unei cote de 0,11% din VNB pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, Uniunea Europeană riscă să rămână blocată în loc. Cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, proiectul actual nu lasă spațiu pentru finanțarea unor priorități esențiale precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice sau investițiile necesare pentru o economie sustenabilă.
„Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este status-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, afirmă co-raportorii. Ei denunță lipsa de ambiție a propunerii Comisiei și atrag atenția asupra lecțiilor greșit asumate din actualul buget multianual.
„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat Siegfried Mureșan.
„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat Carla Tavares.
Parlamentul European critică, de asemenea, structura generală propusă de Comisie, avertizând că includerea unor programe de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politici deja testate care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit viața cetățenilor. Carla Tavares a subliniat că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.
Eurodeputații sunt îngrijorați și de posibila diminuare a rolului autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene, dar și de riscul unui conflict între fermieri și regiuni, sau între regiuni și guvernele naționale.
„Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.
În același timp, co-raportorii avertizează că propunerea Comisiei amenință și controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Aceștia se declară „foarte alarmați” de prevederile care riscă să marginalizeze rolul Parlamentului, singura instituție aleasă direct de cetățeni, cu autoritate legislativă și bugetară.
Ei insistă că orice nou mecanism de accesare a fondurilor, bazat pe performanță, trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă, fără a eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.
„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând că Parlamentul va apăra controlul său asupra modului în care se cheltuiesc banii europeni.
„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a adăugat Carla Tavares.
În privința veniturilor, raportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, consideră că propunerile Comisiei pentru diversificarea surselor de finanțare reprezintă un pas pozitiv. Printre ideile avansate se numără o acciză pe tutun, o contribuție corporativă pentru Europa (CORE), precum și taxe pe deșeurile electronice și pe comerțul electronic.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 409 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
