Marea Lojă Națională din România (MLNR) marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne – „Aprinderea Luminilor”, realizată la 8/20 septembrie 1880, sub conducerea colonelului Constantin Moroiu, primul Mare Maestru și veteran al Războiului de Independență.

Cu această ocazie, în perioada 9–10 mai, Bucureștiul devine gazda unui eveniment aniversar de amploare, la care vor participa peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele. Evenimentul confirmă prestigiul și recunoașterea internațională a MLNR, care deține în prezent 212 recunoașteri oficiale la nivel mondial, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

De-a lungul istoriei, frații masoni români au contribuit activ la momente definitorii ale devenirii naționale: Revoluția de la 1848, Unirea din 1859, proclamarea Independenței și semnarea Tratatului de la Trianon. După renașterea Masoneriei în 1993, MLNR s-a reafirmat în spațiul public ca promotoare a valorilor morale, culturale și civice.

Fideli moștenirii lăsate de înaintași, masonii privesc cu luciditate prezentul și construiesc cu încredere viitorul, fără a se lăsa ancorați în trecut.

Marea Lojă Națională din România organizează în mod constant conferințe, gale de excelență și o varietate de activități care susțin valorile academice, realizările în artă și știință, precum și politicile publice în domenii precum Educația, Protecția Mediului și combaterea consumului de droguri.

„Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România: aniversăm 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale. Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România”, a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu.

Evenimentele aniversare vor include vizite oficiale la obiective istorice și culturale, dar și un concert festiv ce va celebra bogăția tradițiilor românești – un omagiu adus spiritului național și unității prin cultură.

Sănătatea femeii în România reprezintă un tablou complex, alcătuit din politici de sănătate care ar trebui să se concentreze pe prevenție, informare și acces echitabil la servicii de sănătate de bază. Inegalitatea între bărbați și femei există și în cazul accesului la asistență medicală. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național. 

Experți în sănătate, medici de specialitate, asociații de pacienți, deputați și senatori, se reunesc într-un eveniment dedicat sănătății femeii – Conferință și Masterclass „Sănătatea femeii. Gender medicine” – Management performant și soluții de finanțare eficiente, în ediția a5-a, la Palatul Parlamentului, în data de 29 aprilie. Evenimentul se desfășoară sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României, Ambasadei Israelului în România și Institutului Național de Sănătate Publică și este organizat de Revista pentru Politici de Sănătate.

În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană. 

Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

La nivel național, cancerul de sân reprezintă forma de cancer care provoacă cele mai multe decese în rândul româncelor. Datele din ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) din 2019 arată că doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din România au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în ultimii doi ani, în timp ce media UE a fost de 65,9 %.

În mod similar, 25,3 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani din România au raportat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin în ultimele 24 de luni – sub media UE de 59,9 %. Mai mult de 90% dintre fetele din Islanda, Portugalia și Norvegia au primit dozele recomandate de vaccin HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin în 2021 – mai mult decât dublu față de ratele din Bulgaria, Franța, Luxemburg, Slovenia și Letonia.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a găzduit în data de 3 aprilie un eveniment la nivel înalt, reunind directori executivi ai companiilor membre, ambasadori și reprezentanți ai ambasadelor, înalți oficiali ai Guvernului României, instituții financiare naționale și internaționale, agenții de rating de credit și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Această întâlnire unică a oferit o platformă pentru dialogul strategic internațional privind perspectivele macroeconomice și climatul investițional din România.

Evenimentul a beneficiat de o listă impresionantă de vorbitori, printre care Daniel Anghel (Președinte FIC), Ramona Jurubiță (Vicepreședinte FIC), Cătălin RADU (Vicepreședinte FIC), Mara Roman (Șef Adjunct al Reprezentanței CE în România), Luca Niculescu (Secretar de Stat și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE), Valentin Lazea (Economist Șef Banca Națională a României), Dietmar Hornung (Managing Director at the Sovereign Analytical Group Moody’s Ratings), Erich Arispe (Senior Director, Head of Emerging Europe Sovereigns Fitch Ratings), Radu Cracan (Economist regional asociat BERD, SE-UE), Patrick D’Souza (Șef de unitate Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană), Laurent Moulin (Economist senior Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană), Katja Schmidt (Șef al departamentului Biroul economic – Canada/Romania, OCDE) și Marius Cara (Șeful al Biroului Grupului BEI în România).

În cadrul Conferinței “România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Ramona Jurubiță, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini, a subliniat importanța aderării României la OCDE. 

Ea a evidențiat că apartenența la această organizație nu este doar un proces birocratic, ci o oportunitate strategică pentru modernizarea economiei și a instituțiilor statului.