Instrumentele de inteligență artificială fac parte din activitatea curentă a aproximativ 30% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană, însă utilizarea lor rămâne inegală între profesii și companii. O analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene evidențiază nevoia accelerării formării, în special pentru angajații aflați la mijlocul carierei și pentru întreprinderile mici, potrivit unei informări publicate săptămâna trecută de Executivul european.
Diferențele sunt pronunțate între categoriile profesionale: aproximativ 40% dintre angajații cu ocupații de birou folosesc inteligența artificială la muncă, față de numai 6% dintre lucrătorii din ocupații elementare, care presupun în general sarcini simple și de rutină.
La nivelul companiilor, aproximativ 30% dintre întreprinderile din UE cu cel puțin zece angajați au adoptat tehnologii de inteligență artificială. Utilizarea este mai răspândită în firmele mari, cu un nivel ridicat de digitalizare, și în statele din nordul Uniunii.
Cele mai expuse transformărilor generate de aceste tehnologii sunt ocupațiile de conducere, cele de specialitate, tehnice și administrative. Majoritatea lucrătorilor cu studii universitare se încadrează în categoriile cu expunere ridicată. Femeile sunt puternic reprezentate în categoria imediat inferioară celei cu expunerea maximă, în special prin ponderea lor în activitățile administrative și de secretariat.
Analiza subliniază însă că expunerea la inteligența artificială nu înseamnă automat înlocuirea lucrătorilor. Până în 2025, datele europene nu indicau o legătură clară între această expunere și șomaj, venituri sau timpul de lucru.
Efectele depind inclusiv de importanța competențelor umane pentru exercitarea profesiei. În cazul medicilor, medicilor veterinari sau managerilor din servicii profesionale, unde judecata, responsabilitatea și interacțiunea umană rămân esențiale, inteligența artificială are un potențial mai mare de a sprijini activitatea. Pentru acești lucrători, prioritatea este dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași profesii.
În schimb, ocupațiile cu expunere ridicată, dar care depind într-o măsură mai mică de aceste competențe umane, prezintă un risc mai mare de automatizare a sarcinilor. Printre exemple se numără funcționarii de birou cu atribuții generale, operatorii de introducere a datelor și anumite ocupații financiare, pentru care poate deveni necesară recalificarea.
Totuși, educația și formarea nu țin pasul cu aceste schimbări, arată analiza. Deși competențele privind inteligența artificială sunt incluse în Cadrul european al competențelor digitale, DigComp 3.0, numai aproximativ o treime dintre programele școlare naționale cuprind asemenea competențe.
Totodată, doar aproximativ 30% dintre profesori au participat la formări dedicate inteligenței artificiale, iar majoritatea nu au încă abilitățile necesare pentru utilizarea responsabilă a acestor instrumente la clasă, potrivit informării Comisiei.
Pentru adulți, oferta de cursuri scurte și flexibile rămâne limitată, deși asemenea opțiuni sunt importante pentru persoanele aflate la mijlocul carierei, în profesii puternic expuse schimbării tehnologice.
Inițiative europene precum Pactul pentru competențe și Alianța pentru competențe în inteligența artificială (ARISA) susțin parteneriate de formare, microcertificări și proiecte-pilot adaptate diferitelor sectoare.
Comisia prezintă drept exemplu inițiativa națională a Finlandei pentru dezvoltarea competențelor în inteligența artificială, prin care au fost organizate peste 2.000 de sesiuni practice de formare pentru IMM-uri. Acestea au vizat domenii precum serviciile auto, agricultura, logistica, turismul și curățenia, cu scopul de a reduce decalajul față de companiile mari.
