Comisia Europeană a publicat miercuri, 3 iunie, raportul de țară al României și recomandările de politică economică și bugetară formulate în cadrul Semestrului European 2026, concluzionând că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în pofida progreselor înregistrate în reducerea deficitului bugetar.
Potrivit evaluării Executivului european, vulnerabilitățile legate de deficitul fiscal și deficitul de cont curent s-au redus într-o anumită măsură în ultimul an, însă rămân „foarte semnificative”, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în trecut.
„România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive”, arată Comisia Europeană, care avertizează că, în lipsa unei consolidări fiscale suplimentare, completată de politici prudente privind veniturile și reforme structurale eficiente, țara rămâne expusă creșterii costurilor de finanțare și schimbărilor de încredere din partea investitorilor.
Comisia notează că deficitul guvernamental a scăzut în 2025 ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorități, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitului pe dividende, introducerea taxei pe construcții speciale („taxa pe stâlp”), precum și creșterea unor accize și taxe aplicate unor sectoare economice. Potrivit prognozei de primăvară a Executivului european, deficitul bugetar ar urma să se reducă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Cu toate acestea, Bruxelles-ul subliniază că situația fiscală a României rămâne fragilă, iar contextul politic actual generează riscuri importante pentru implementarea ajustării bugetare necesare în anii următori.
În același timp, Comisia estimează că economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, înainte de o accelerare la 2,3% în 2027, în timp ce inflația este prognozată la 7% în acest an și 3,7% anul viitor. Datoria publică este estimată să urce de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025 la 63,4% din PIB până la sfârșitul lui 2027.
În recomandările adresate României pentru perioada 2026-2027, Comisia solicită continuarea respectării traiectoriei de reducere a deficitului excesiv și adoptarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea finanțelor publice. Executivul european cere implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, adoptarea în cursul verii a reformei salarizării în sectorul public, conform angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și întărirea procedurilor bugetare pentru un control mai eficient al investițiilor publice.
Comisia arată că aproximativ 30% din veniturile care ar trebui încasate din TVA nu ajung la bugetul statului, în timp ce decalajul privind impozitul pe profit este estimat la 44%, România înregistrând cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană la ambele categorii. În acest context, Executivul european recomandă continuarea reformelor administrației fiscale și intensificarea măsurilor de combatere a evaziunii și de creștere a conformării fiscale.
Raportul evidențiază că implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență este, în ansamblu, pe drumul cel bun, însă unele măsuri necesită accelerare. Printre acestea se numără reforma administrației fiscale, reforma impozitării proprietății, operaționalizarea mecanismelor de monitorizare a cheltuielilor publice și măsurile privind finanțarea mediului de afaceri. Comisia apreciază totuși că România și-a respectat „în mod satisfăcător” angajamentele asumate în cadrul planului fiscal-structural pe termen mediu.
Executivul european atrage atenția și asupra unor probleme structurale persistente care afectează competitivitatea economiei. Printre acestea se numără calitatea și eficiența administrației publice, lipsa de predictibilitate a procesului decizional, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență, întârzierile în implementarea proiectelor europene și nivelul redus de digitalizare a serviciilor publice. Potrivit raportului, disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru companii și cetățeni rămâne semnificativ sub media europeană.
În domeniul energiei, Comisia recomandă accelerarea tranziției către surse regenerabile, modernizarea rețelelor electrice și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili. Bruxelles-ul apreciază că dependența de combustibilii fosili continuă să afecteze competitivitatea economiei și securitatea energetică, în timp ce investițiile în eficiență energetică și infrastructură avansează prea lent.
Raportul identifică provocări importante și pe piața muncii. Participarea femeilor la piața muncii rămâne printre cele mai reduse din UE, șomajul în rândul tinerilor este peste media europeană, iar deficitul de competențe, în special în domeniile digitale și STEM, continuă să afecteze competitivitatea economiei. Comisia recomandă reducerea abandonului școlar, dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții și o mai bună corelare a sistemului educațional cu cerințele pieței muncii.
În plan social, Executivul european avertizează că România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor și al grupurilor vulnerabile. Comisia recomandă extinderea și îmbunătățirea eficienței sistemului de protecție socială, precum și creșterea accesului la servicii medicale, sociale și educaționale de calitate.
Semestrul European reprezintă cadrul anual prin care Uniunea Europeană coordonează politicile economice, bugetare, sociale și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. În fiecare an, Comisia Europeană analizează situația economică și socială din fiecare țară și formulează recomandări specifice, care sunt ulterior discutate și adoptate de Consiliul UE. În cazul României, recomandările din cadrul Semestrului European sunt strâns legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, de respectarea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar și de reformele asumate în cadrul planului fiscal-structural pe termen mediu.
