COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană se declară preocupată de cazul uciderii ursului Arthur după interpelarea depusă de eurodeputatul Nicu Ștefănuță: “Cercetăm detaliile cazului”
Published
4 years agoon

Comisia Europeană este preocupată de cazul ursului Arthur, a declarat luni comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, care a spus că analizează acuzațiile care vin din partea unor ONG-uri potrivit cărora un prinț din Liechtenstein a ucis un urs de talie mare în România într-o partidă de vânătoare de trofee care ar fi avut loc într-o arie protejată.
“Serviciile mele cercetează detaliile acestui caz, pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat comisarul european pentru mediu în timpul unei audieri în Comisia pentru mediu din Parlamentul European, conform Politico Europe, informează Digi24.
El a răspuns astfel unei interpelări din partea europarlamentarului român Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe). Acesta a anunțat joia trecută că a trimis o interpelare Comisiei Europene după împușcarea ursului trofeu prin derogare de la legile naționale și europene de către prințul de Liechtenstein.
“Am încredere că autoritățile române investighează acest incident în cele mai mici detalii”, a adăugat comisarul Virginijus Sinkevicius.
Vara trecută, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial România – într-o etapă preliminară a procedurii de infringement – că trebuie să se conformeze directivelor europene în materie de mediu și să prezinte planuri de conservare pentru ariile sale protejate.
Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, a semnalat ONG-ul Agent Green într-un comunicat postat pe site-ul oficial.
Potrivit sursei citate, prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, după izbucnirea scandalului legat de uciderea marelui urs brun, că nu s-ar hazarda să spună că un urs e cel mai mare sau cel mai mic, dar recunoaște că nu este un cunoscător al acestor activități de vânătoare.
Un mesaj similar a fost transmis și de prim-ministrul Florin Cîțu. “Se pare că nu era cel mai mare urs”, a declarat Cîțu.
Între timp, cazul a ajuns în presa internațională, fiind preluat de Le Figaro, France24 sau The Guardian.
“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.
România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE își revizuiește orientările privind fuziunile pentru a stimula competitivitatea și apariția campionilor industriali europeni
Liderii ”coaliției voluntarilor” amenință Rusia cu noi sancțiuni dacă nu respectă un armistițiu de 30 de zile. Von der Leyen: ”Mingea este acum în terenul Moscovei”
UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina
”Europa, cel mai mare proiect politic din istorie, rămâne o ancoră de stabilitate într-o lume în schimbare”, au declarat președinții principalelor instituții europene
Comisia Europeană dă în judecată Ungaria pentru eliberarea din închisoare a mii de traficanți de migranți
România înregistrează mai multe restanțe în aplicarea legislației UE privind comercializarea certificatelor de emisii sau aplicarea integrală a sistemelor electronice vamale
COMISIA EUROPEANA
Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate
Published
1 day agoon
May 12, 2025By
Teodora Ion
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Pentru a-l opri pe Putin, trebuie să producem mai mult, trebuie să inovăm mai mult și trebuie să facem acest lucru împreună în Uniunea Europeană și cu Ucraina”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, conform Deutsche Welle.
El a declarat că un grup de lucru UE-Ucraina se va reuni pentru prima dată luni ”pentru a sprijini integrarea industriilor noastre de apărare, pentru a facilita dezvoltarea de proiecte comune sau procese comune de achiziții publice”.
Comisarul a declarat că inovațiile Ucrainei în domeniul producției de drone și al inteligenței artificiale ar putea fi un stimulent pentru propria industrie de apărare a Europei.
”În viitor, când Europa va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru apărarea (continentului) european, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate”, a spus el.
În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, sublinia că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.
Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
COMISIA EUROPEANA
UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina
Published
4 days agoon
May 9, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich Merz.
Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).
Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.
„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație
Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).
Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.
COMISIA EUROPEANA
Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată
Published
4 days agoon
May 9, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale.
Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.
De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.
Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.
Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ucraina pune presiune pe Rusia: Zelenski nu se va întâlni la Istanbul cu altcineva decât Putin. Refuzul de a negocia, semnal că Moscova nu vrea să încheie războiul

UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, afirmă președintele Consiliului European: „Mingea este acum în terenul dumneavoastră”

Parlamentul European solicită accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE, anunță Siegfried Mureșan

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua o vizită de stat în Marea Britanie în luna iulie la invitație regelui Charles al III-lea

BERD: Economia României va crește cu doar 1,6% în 2025. Relansarea în 2026 depinde de absorbția fondurilor europene

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: ”Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”

Maia Sandu anunță că-l va vota pe Nicușor Dan: Nu-mi doresc ca România iasă din UE sau să devină un stat anti-european

Mircea Abrudean a asigurat-o pe Roberta Metsola că România este „guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”: Angajamentul pentru parcursul european rămâne ferm

UE prelungește măsurile restrictive și regimul de sancțiuni care vizează persoanele sau entitățile răspunzătoare de atacuri cibernetice care amenință statele membre

Donald Trump susține că ”UE este mai rea decât China”, în contextul negocierilor privind tarifele vamale

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- EVENIMENTE6 days ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- ROMÂNIA5 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- POLITICĂ6 days ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)