Discursul instigator la ură, inclusiv cel rasist, anti-LGBTI și alte forme de exprimare ostilă îndreptate împotriva anumitor grupuri, poate alimenta violența bazată pe ură, mai ales atunci când rămâne nesancționat și necontestat. În raportul său anual publicat joi, remis CaleaEuropeană.ro, ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței), organism al Consiliului Europei, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la efectele în lanț ale discursurilor de incitare la ură în societățile democratice din Europa.
Combaterea discursului instigator la ură în sfera politică, consolidarea politicilor publice și a cadrului legislativ, utilizarea inteligenței artificiale (IA) pentru a contracara ura din mediul online, protejarea copiilor și tinerilor, precum și asigurarea unui mediu sigur pentru toți cei implicați în combaterea discursului instigator la ură reprezintă principalele direcții de acțiune analizate de ECRI în raportul său anual.
ECRI a constatat niveluri alarmante ale discursului instigator la ură și o tendință tot mai accentuată de banalizare a acestuia în întreaga Europă. Retorica xenofobă a devenit tot mai răspândită, inclusiv în contextul înăspririi politicilor privind imigrația.
Originea etnică sau națională se numără adesea printre cele mai frecvente motive invocate în discursul instigator la ură, urmate de religie, cetățenie, orientare sexuală și identitate de gen. Comunitățile rome sunt vizate frecvent de astfel de mesaje, fiind adesea prezentate drept o amenințare la adresa siguranței publice sau a sănătății publice.
Discursurile antisemite și anti-musulmane continuă să ocupe un loc important în statisticile oficiale din mai multe țări europene, la niveluri semnificativ mai ridicate decât înaintea atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și a războiului care a urmat în Gaza.
Retorica xenofobă se intersectează uneori cu rasismul îndreptat împotriva persoanelor de culoare, în special în mediul online și în domeniul sportului. În ceea ce privește discriminarea și ostilitatea față de persoanele LGBTI, persoanele transgender continuă să fie printre cele mai frecvent vizate de discursul instigator la ură.
Cetățenii străini, persoanele LGBTI, romii și musulmanii se numără printre principalele ținte ale discursului politic instigator la ură, bazat pe stereotipuri negative și dezinformare, în special în perioadele electorale. Totodată, campaniile de dezinformare provenite din afara granițelor au devenit o sursă tot mai mare de îngrijorare.
„Discursul instigator la ură nu vizează doar persoane individuale, ci societatea în ansamblu. Atunci când oamenii sunt făcuți să se simtă nesiguri din cauza identității lor sau a modului în care sunt percepuți de ceilalți, ei se pot simți excluși și se pot retrage din viața publică. De aceea, discursul instigator la ură afectează nu doar victimele și comunitățile vizate, ci și democrația însăși. Liderii politici, oficialii publici și operatorii platformelor online trebuie să își recunoască pe deplin rolul și responsabilitatea, să respingă discursurile bazate pe ură și să promoveze mesaje și narațiuni incluzive”, a subliniat Bertil Cottier, președintele ECRI.
ECRI a încurajat în mod repetat partidele politice să adopte mecanisme de autoreglementare împotriva discursului instigator la ură, inclusiv prin semnarea Cartei partidelor politice europene pentru o societate incluzivă și lipsită de rasism. De asemenea, organizația subliniază că mesajele și narațiunile care contracarează discursul urii ar trebui recunoscute și încurajate în mod activ.
O altă provocare majoră în statele membre ale Consiliului Europei este combaterea conținutului instigator la ură din mediul online, care se răspândește rapid și pe scară largă prin intermediul rețelelor sociale și al platformelor de mesagerie. Utilizarea profilurilor anonime și a boților îngreunează investigarea și sancționarea eficientă a acestor manifestări.
Moderarea la scară largă a conținutului online bazat pe ură și cooperarea eficientă între autoritățile competente, companiile din domeniul tehnologiei și organizațiile societății civile reprezintă sarcini complexe, mai ales în condițiile în care trebuie menținut un echilibru între măsurile necesare de combatere a urii și respectarea dreptului la libertatea de exprimare.
Potrivit ECRI, utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea și combaterea discursului instigator la ură din mediul online poate produce rezultate pozitive, însă astfel de instrumente au, deocamdată, o aplicabilitate relativ limitată.
„Inteligența artificială oferă perspective reale în ceea ce privește detectarea și gestionarea conținutului care incită la ură în mediul online. Însă utilizarea acesteia trebuie să fie însoțită de o supraveghere strictă din partea oamenilor și de canale clare de raportare a discursurilor de ură online, inclusiv prin intermediul unor raportori de încredere, pentru a se asigura că guvernele și intermediarii din mediul online pot acționa în mod eficient”, a susținut Bertil Cottier.
ECRI subliniază importanța dezvoltării unui cadru legislativ adecvat și a unor politici publice incluzive. Cu toate acestea, anumite grupuri, precum romii sau musulmanii, sunt prea des excluse din măsurile de prevenire și combatere a discursului instigator la ură, deoarece apărarea drepturilor acestora nu este, de regulă, considerată avantajoasă din punct de vedere politic sau electoral, se arată în raport.
Nivelul redus de încredere în poliție în rândul acestor comunități și al altor grupuri expuse riscului conduce, în general, la o subraportare a cazurilor de discurs instigator la ură.
O tendință îngrijorătoare observată de ECRI este faptul că persoane și organizații care se pronunță împotriva discursului rasist și anti-LGBTI — inclusiv parlamentari, reprezentanți ai societății civile sau judecători — au devenit, la rândul lor, ținte ale discursului instigator la ură și ale amenințărilor, inclusiv cu moartea. În unele cazuri, aceste presiuni au avut un efect de intimidare și descurajare a implicării lor publice.
Potrivit ECRI, este esențială crearea unui spațiu civic sigur pentru cei care se exprimă împotriva urii și asigurarea protecției acestora împotriva tentativelor de subminare a acțiunilor de combatere a discursului instigator la ură.
O altă preocupare majoră a ECRI este impactul tot mai mare al discursului instigator la ură asupra copiilor și tinerilor, atât în calitate de potențiale victime, cât și de autori ai unor astfel de manifestări, în special în mediul online, ceea ce le poate afecta grav bunăstarea și dezvoltarea.
Narațiunile care promovează divizarea și ura se pot răspândi cu ușurință în mediul școlar, iar cadrele didactice nu sunt întotdeauna suficient pregătite pentru a gestiona astfel de situații. ECRI reamintește că educația în domeniul drepturilor omului, precum și dezvoltarea competențelor de educație media, pot juca un rol esențial în combaterea discursului instigator la ură, atât online, cât și offline, și în consolidarea rezilienței tinerilor în fața rasismului și intoleranței.
Raportul anual subliniază, de asemenea, că Noul Pact Democratic pentru Europa, o inițiativă lansată de Council of Europe pentru reînnoirea și consolidarea angajamentului democratic la nivel european, va oferi o oportunitate importantă pentru întărirea principiilor de combatere a urii pe întreg continentul. Acest demers se va baza atât pe activitatea de monitorizare desfășurată de ECRI, cât și pe standardele relevante dezvoltate de Consiliul Europei.