Comisarul european pentru economie, italianul Paolo Gentiloni, a avertizat luni că ”proiectul european riscă se se scufunde” dacă divergențele economice dintre statele membre ale Uniunii Europeane, apărute pe fondul pandemiei de coronavirus, se accentuează anunță AFP, citat de Agerpres.
”Proiectul european riscă să se scufunde. Este clar că dacă divergenţele economice dintre statele europene se accentuează şi criza adânceşte diferenţele dintre diferite ţări europene, în loc să le diminueze (…), proiectul european va fi greu de menţinut”, a declarat Gentiloni pentru postul de radio Capital.
Fostul premier italian a subliniat între altele că trebuie să se găsească o soluţie ”inevitabil prin dialog cu Germania, fără care nu se va ajunge la un compromis”.
Într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, comisarul european a criticat, de asemenea, statele ”cu o viziune învechită, depăşită, o abordare inadecvată pentru această criză”. ”Nu este vorba de o criză economică ce afectează ţările mai puţin disciplinate decât altele, este o criză sanitară care a explodat în domeniul economic şi social. Este o provocare istorică pentru întreaga Europă”, a conchis Gentiloni în El Pais.
Astfel de avertismente au venit și din partea premierului italian, Giuseppe Conte, care a atenționat că
Comentariile comisarului european fac trimitere la lipsa obținerii unui numitor comun, de către șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.
Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.
Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.
Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.
Astfel, miniștrilor de finanțe din zona euro, le revine obligația de a prezenta în mai puțin de două săptămâni un răspuns comun de limitare a impactului economic al pandemiei de coronavirus.
Critici la adresa unuia dintre statele care s-au opus planului economic propus de unele dintre cele mai afectate țări europene, și anume Olanda, au venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli care a atras atenția că nu dorește ca ” țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De ceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică. De exemplu, anumite țări care își exprimă rezerve în acest moment, unde își vor vinde tehnologia sau lalelele dacă piața europeană nu este protejată în aceste momente? De aceea, eu sunt convins că amploarea acestei crize îi va convinge și pe cei ezitanți sau timizi. Sunt convins că avem șanse să reușim în această bătălie cu cetățenii noștri pentru că Europa să iasă puternică din criză”, a spus președintele Parlamentului European, având pe masă un buchet de lalele albe, culoare a sincerității.
De altfel, Sassoli își exprimase dezamăgirea cu privire la lipsa de solidaritate în rândul țărilor europene, mărturisind că se aștepta ”la o asumare mai puternică a responsabilității din partea liderilor naționali. Avem acum două săptămâni de lucru pentru a găsi noi răspunsuri, în acest timp sperăm ca rezervele unora să fie ridicate”, a subliniat Sassoli, după videoconferința șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European.
Amintim că la precedentul summit extraordinar al Consiliului European din 20-21 februarie, convocat de președintele Charles Michel în urma unor discuții bilaterale cu liderii europeni, șefii de stat sau de guvern nu au ajuns la un numitor comun privind viitorul Cadrul Financiar Multianual, aceștia respingând propunerea de buget pentru 2021-2027 a lui Michel, de 1.094 miliarde de euro, adică 1.074% din venitul național brut al UE, care prevedea fonduri reduse pentru domenii precum securitatea, migrația sau piața unică.
La 2 mai 2018, Comisia Europeană, aflată sub conducerea lui Jean-Claude Jucker, a propus un buget multianual pentru 2021-2027 de 1.135 de miliarde de euro, adică 1.11% din venitul național brut al UE27.