Connect with us

U.E.

Coronavirus: Comisarul european Paolo Gentiloni avertizează că ”proiectul european riscă să se scufunde” dacă ”divergenţele economice dintre statele europene se accentuează: Este o provocare istorică pentru întreaga Europă

Published

on

Comisarul european pentru economie, italianul Paolo Gentiloni, a avertizat luni că ”proiectul european riscă se se scufunde” dacă divergențele economice dintre statele membre ale Uniunii Europeane, apărute pe fondul pandemiei de coronavirus, se accentuează anunță AFP, citat de Agerpres.

Proiectul european riscă să se scufunde. Este clar că dacă divergenţele economice dintre statele europene se accentuează şi criza adânceşte diferenţele dintre diferite ţări europene, în loc să le diminueze (…), proiectul european va fi greu de menţinut”, a declarat Gentiloni pentru postul de radio Capital.

Fostul premier italian a subliniat între altele că trebuie să se găsească o soluţie ”inevitabil prin dialog cu Germania, fără care nu se va ajunge la un compromis”.

Într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, comisarul european a criticat, de asemenea, statele ”cu o viziune învechită, depăşită, o abordare inadecvată pentru această criză”. ”Nu este vorba de o criză economică ce afectează ţările mai puţin disciplinate decât altele, este o criză sanitară care a explodat în domeniul economic şi social. Este o provocare istorică pentru întreaga Europă”, a conchis Gentiloni în El Pais.

Astfel de avertismente au venit și din partea premierului italian, Giuseppe Conte, care a atenționat că

Comentariile comisarului european fac trimitere la lipsa obținerii unui numitor comun, de către șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Astfel, miniștrilor de finanțe din zona euro, le revine obligația de a prezenta în mai puțin de două săptămâni un răspuns comun de limitare a impactului economic al pandemiei de coronavirus.

Critici la adresa unuia dintre statele care s-au opus planului economic propus de unele dintre cele mai afectate țări europene, și anume Olanda, au venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli care a atras atenția că nu dorește ca ” țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De ceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică. De exemplu, anumite țări care își exprimă rezerve în acest moment, unde își vor vinde tehnologia sau lalelele dacă piața europeană nu este protejată în aceste momente? De aceea, eu sunt convins că amploarea acestei crize îi va convinge și pe cei ezitanți sau timizi. Sunt convins că avem șanse să reușim în această bătălie cu cetățenii noștri pentru că Europa să iasă puternică din criză”, a spus președintele Parlamentului European, având pe masă un buchet de lalele albe, culoare a sincerității.

De altfel, Sassoli își exprimase dezamăgirea cu privire la lipsa de solidaritate în rândul țărilor europene, mărturisind că se aștepta ”la o asumare mai puternică a responsabilității din partea liderilor naționali. Avem acum două săptămâni de lucru pentru a găsi noi răspunsuri, în acest timp sperăm ca rezervele unora să fie ridicate”, a subliniat Sassoli, după videoconferința șefilor de stat sau de guvern, reuniți într-un summit al Consiliului European.

Între timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va propune modificarea bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru ca blocul comunitar să facă față urmărilor economice ale pandemiei de coroanvirus.

Amintim că la precedentul summit extraordinar al Consiliului European din 20-21 februarie, convocat de președintele Charles Michel în urma unor discuții bilaterale cu liderii europeni, șefii de stat sau de guvern nu au ajuns la un numitor comun privind viitorul Cadrul Financiar Multianual, aceștia respingând propunerea de buget pentru 2021-2027 a lui Michel, de 1.094 miliarde de euro, adică 1.074% din venitul național brut al UE, care prevedea fonduri reduse pentru domenii precum securitatea, migrația sau piața unică.

La 2 mai 2018, Comisia Europeană, aflată sub conducerea lui Jean-Claude Jucker, a propus un buget multianual pentru 2021-2027 de 1.135 de miliarde de euro, adică 1.11% din venitul național brut al UE27.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Continue Reading

U.E.

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Papa Francisc a criticat luni propunerea de ghid intern a Comisiei Europene care a stârnit controverse cu privire la utilizarea cuvântului Crăciun, denunţând un “act dictatorial”.

“Documentul despre Crăciun este un anacronism”, a declarat Papa Francisc în avionul care îl aducea luni de la Atena la Roma, unde a efectuat o vizită,

Referindu-se la documentul Uniunii Europene cu privire la Crăciun, pontiful l-a definit “un anacronism”, spunând că – de-a lungul istoriei – multe dictaturi au încercat să facă acest lucru, relatează Vatican News.

“Este o modă a unui secularism diluat, apă distilată… Dar este ceva care nu a funcţionat în istorie” – a mai spus Suveranul Pontif, subliniind totodată că “Uniunea Europeană trebuie să-şi însuşească idealurile părinţilor fondatori, care au fost idealuri de unitate, de măreţie, având grijă să nu facă loc colonizării ideologice”, deoarece “acest lucru ar putea sfârşi prin a diviza ţările, putând duce la eşecul Uniunii Europene”.

“Uniunea Europeană trebuie să respecte fiecare ţară aşa cum este structurată în interiorul său. O varietate de ţări, fără a dori o uniformizare. Nu cred că va face acest lucru, nu aceasta a fost intenţia însă, atenţie, pentru că uneori se vine cu astfel de proiecte şi apoi nu ştiu cum să facă… nu ştiu, îmi vine în minte… . Nu, fiecare ţară are specificul său, însă fiecare ţară este deschisă către celelalte. Uniunea Europeană: suveranitatea sa, suveranitatea fraţilor într-o unitate care respectă specificul fiecărei ţări. Şi, atenţie, să nu se devină vehicul de colonizare ideologică. Din acest motiv, acea chestiune legată de Crăciun este un anacronism” – a mai adăugat Papa Francisc.

Papa Francisc a făcut o paralelă între aceste recomandări şi practicile aplicate de dictaturi, precum cea nazistă şi cea sovietică, în îndepărtarea de creştinism, relateaz[ Adevărul.

“În istorie, multe dictaturi au încercat să facă aşa ceva, gândiţi-vă la Napoleon, gândiţi-vă la dictatura nazistă, la dictatura comunistă, este un mod de laicitate edulcorată”, a spus Suveranul Pontif.

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

U.E.

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a semnat marți Acordul privind participarea partenerilor din Balcanii de Vest (Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia), Georgiei și Israelului la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare ”Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027, în valore de 95,5 miliarde de euro. 

”Asocierea la Orizont Europa este reciproc avantajoasă, atât pentru UE, cât și pentru partenerii noștri, permițând o cooperare mai strânsă pentru a stimula agendele noastre ecologice și digitale, precum și pentru a atrage investiții în cercetare și inovare și pentru a crea locuri de muncă și creștere economică”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Asocierea la Orizont Europa sprijină ”Abordarea globală a cercetării și inovării” și reconfirmă angajamentul Europei față de un nivel de deschidere globală necesar pentru a stimula excelența, a pune în comun resursele pentru un progres științific mai rapid și a dezvolta ecosisteme de inovare dinamice.

Citiți și:
Natalia Gavrilița a semnat, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE
Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro
Comisia Europeană a încheiat negocierile cu partenerii din Balcanii de Vest și Turcia pentru asocierea la Orizont Europa

Cu excepția Kosovo, care este nou în program, partenerii din Balcanii de Vest au mai avut acorduri de asociere la Orizont 2020, precedentul program de cercetare și inovare al UE (2014-2020).

Din 2016, Georgia a fost asociată la Orizont 2020 și din această cooperare au rezultat multiple povești de succes în domenii precum sănătatea și infrastructurile de cercetare.

Israelul a fost asociat la programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare din 1996, cu rate de participare foarte ridicate și multiple povești de succes.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați.

Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării.

Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale.

Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ENGLISH13 mins ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA17 mins ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA25 mins ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.32 mins ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.40 mins ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg va fi laureat al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru ambasadorii UE: Democrația, cel mai puternic instrument diplomatic al Europei

EVENIMENTE1 hour ago

Bucharest Forum 2021 marchează o dublă aniversare avându-l ca invitat special pe secretarul general al NATO: 10 ani de la organizarea primei ediții și 15 ani de la fondarea Institutului Aspen România

U.E.2 hours ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending