Connect with us

INTERNAȚIONAL

Covid-19: Republica Moldova ar urma să primească din partea UE 100 milioane de euro ajutor pentru gestionarea efectelor economice ale pandemiei

Published

on

© IMF/ Twitter

Republica Moldova ar urma să primească din partea UE 100 milioane de euro ca parte a unui pachet de ajutor pentru pandemie, în valoare de 3 miliarde de euro, destinat pentru zece țări partenere din vecinătatea Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.

Comisia a adoptat o propunere de pachet de asistență macrofinanciară (MFA) de 3 miliarde de euro pentru zece parteneri din vecinătatea estică și sudică pentru a-i ajuta să limiteze consecințele economice ale pandemiei de coronavirus. Propunerea se înscrie în cadrul strategiei „Team Europe”, care reprezintă răspunsul robust și țintit al UE pentru a sprijini eforturile țărilor partenere în combaterea pandemiei. De asemenea, propunerea reprezintă o demonstrație importantă a solidarității UE cu aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.

Propunerea, în urma unei evaluări preliminare a nevoilor de finanțare, prevede ca fondurile MFA să fie distribuite după cum urmează: Republica Albania (180 milioane EUR), Bosnia și Herțegovina (250 milioane EUR), Georgia (150 milioane EUR), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisia (600 milioane de euro) și Ucraina (1,2 miliarde de euro).

Fondurile MFA vor fi puse la dispoziție pentru o perioadă de 12 luni sub formă de împrumuturi în condiții extrem de favorabile pentru a ajuta aceste țări să-și acopere nevoile imediate și de finanțare urgentă. Împreună cu sprijinul Fondului Monetar Internațional, fondurile pot contribui la îmbunătățirea stabilității macroeconomice și la crearea spațiului care să permită alocarea resurselor pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor socio-economice negative ale pandemiei. Acest instrument rămâne disponibil și pentru alte țări eligibile care întâmpină dificultăți în balanța de plăți.

Propunerea Comisiei este supusă adoptării de către Parlamentul European și Consiliul UE. Având în vedere necesitatea urgentă a acestui sprijin, Comisia mizează pe cooperarea co-legislatorilor pentru a asigura adoptarea rapidă a propunerii.

În urma adoptării propunerii, Comisia este pregătită să plătească prima tranșă cât mai rapid posibil după adoptarea deciziei privind MFA și după adoptarea deciziei privind un Memorandum de Înțelegere cu fiecare țară parteneră. Cea de-a doua tranșă ar putea fi achitată în al patrulea trimestru al anului 2020 sau în prima jumătate a anului 2021, cu condiția ca măsurile de politică anexate să fi fost puse în aplicare în timp util.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Liderii Germaniei, Franței, Italiei, Regatului Unit și Statelor Unite și-au exprimat luni sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, având în vedere ”tensiunile dintre Rusia și Ucraina”, potrivit unui comunicat al Palatului Elysee și Casei Albe, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Liderii au discutat despre preocuparea lor comună cu privire la consolidarea militară rusă la granițele Ucrainei și despre retorica tot mai dură a Rusiei. Aceștia au făcut apel la Rusia să detensioneze situația și au convenit că diplomația, în special prin intermediul Formatului Normandia, este singura cale de urmat pentru a rezolva conflictul din Donbas prin punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Liderii au subliniat sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aceștia au convenit că echipele lor vor rămâne în strânsă legătură, inclusiv în consultare cu aliații din NATO și cu partenerii din UE, cu privire la o abordare coordonată și cuprinzătoare”, este menționat în comunicatul Casei Albe.

Coordonarea diplomatică a avut loc în ajunul videoconferinţei dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin pe această temă şi după avertismentul de luni al Casei Albe care a declarat că este gata să reacţioneze împotriva Moscovei în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei. 

Asigurări în acest sens a oferit și Uniunea Europeană prin vocea Înaltului Reprezent pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a declarat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei. 

Pe lângă ameninţarea cu impunerea de sancţiuni economice, SUA sunt pregătite şi să îşi sporească prezenţa militară în Europa de Est în cazul în care Rusia atacă Ucraina. 

Conform mass media americane, serviciile de infomații ale SUA consideră că Rusia are în vedere să-și mărească prezența militară la granția cu Ucraina până la 175.000 de soldați, având drept obiectiv potențial invadarea acestei țări, anul viitor.

Astfel de semnale de alarmă au fost trase și de ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, care a declarat vineri în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94.000 de persoane.

Moscova a negat în repetate rânduri orice intenţie belicoasă şi a acuzat ţările occidentale că înmulţesc provocările.

Continue Reading

CHINA

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

Published

on

© Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat duminică seară că “există elemente care ne fac să credem că este ceva serios” cu referire la mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina.

“Am mai avut în luna iunie, anul acesta, o mobilizare poate similară ca număr de trupe.Dar avem elemente pe care nu le pot comunica public, pentru că sunt mai sensibile, care ne fac să credem că de această dată este vorba de ceva poate și mai serios. Spun poate pentru că nu există astăzi niciun indiciu clar despre intenția reală pe care Federația Rusă, președintele Putin, care ia decizia în ultimă instanță, le-ar avea în vedere. Este posibil să fie o variantă de a pune o presiune masivă asupra Ucrainei și indirect asupra Occidentului, poate să fie o formulă hibridă, poate să fie ceea ce am văzut în 2014, o incursiune militară de o anvergură mai mică sau mai mare pe teritoriul suveran al unui stat. Mesajul NATO pentru Federația Rusă este dezescaladare, transparență și revenire la dialog”, a afirmat Mircea Geoană, la Antena 3, în cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire”.

 

El a precizat că Rusia refuză dialogul, oferind exemplul celor patru invitații pe care el le-a formulat și care nu au fost acceptate de partea rusă pentru a organiza un Consiliu NATO – Rusia.

Secretarul general adjunct al NATO a amintit de discuția telefonică pe care președintele american Joe Bien o va avea marți cu președintele rus Vladimir Putin, cu privire la activitățile militare ruse la granița cu Ucraina. Alte subiecte sunt stabilitatea strategică, problemele cibernetice și regionale. În spațiul cibernetic are loc, spune Geoană, o confruntare permanentă, atacuri dintre care unele sunt girate de unele state, altele sunt efectuate de grupuri tolerate în Rusia.

În context, Mircea Geoană a precizat că scutul aerian de la Deveselu este o structură pur defensivă, și că Rusia, care se declară amenințată de rachetele din România, a desfășurat de la Marea Barents la Marea Neagră sisteme de rachete de ultimă generație.

Se crede că peste 94.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea granițelor Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Moscova ar putea planifica o ofensivă militară pe scară largă la sfârșitul lunii ianuarie, citând rapoarte ale serviciilor de informații. Oficialii americani au ajuns la concluzii similare.

Președintele american a declarat recent că el și consilierii săi pregătesc un set cuprinzător de inițiative menite să îl descurajeze pe Putin de la o invazie. El nu a oferit mai multe detalii, dar administrația a discutat despre parteneriatul cu aliații europeni pentru a impune mai multe sancțiuni Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a avertizat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Stockholm, la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, că Statele Unite și aliații săi europeni vor impune “costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, SUA au evocat în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Riga, “probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească “un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.20 mins ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi24 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Dan Motreanu25 mins ago

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

JUSTIȚIE1 hour ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending