Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor, a transmis luni Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la finalul ședinței care a avut loc la Palatul Cotroceni și în care a fost analizată Strategia Națională de Apărare a Țării și aprobată cererea României de a obține finanțare prin mecanismul european SAFE de impulsionare a industriei de apărare.
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au aprobat Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării.
“Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE”, a transmis CSAT, după reuniune.
În actualul context regional și internațional, arată sursa citată, “se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării”.
“Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, a mai avertizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
Avertismentul CSAT privind gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare vine pe fondul mai multor avertismente pe care serviciile de informații ale aliaților europeni ai României le-au formulat, respectiv faptul că Rusia ar putea fi pregătită să testeze militar un stat NATO în decurs de cinci ani.
Noua Strategie Națională de Apărare, prezentată de Nicușor Dan, evaluează că Rusia este principala amenințare la adresa securității României, iar “o eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret în document în spectrul amenințării directe la adresa securității țării noastre.
În Strategie este menționat faptul că securitatea României este afectată de o gamă extinsă de amenințări recurente și emergente, care se manifestă în planurile politic, militar, economic, social, tehnologic și informațional. Totodată, în ultima perioadă, tipul și modul de manifestare a amenințărilor la adresa securității României s-au diversificat, acoperind atât spectrul convențional, cât și cel hibrid.
“Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări la adresa securității naționale, Moscova fiind responsabilă de perpetuarea instabilității în regiune și pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive. Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic”, este paragraful care setează cadrul acestui capitol.