88,1% dintre români au spus că nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și doar 8,1% vor ieșirea din Alianța Nord-Atlantică, arată un sondaj realizat de INSCOP, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale.

Fondatorul și directorul INSCOP, Remus Ștefureac a precizat miercuri pe pagina sa de Facebook că sondajul va fi prezentat integral la începutul săptămânii viitoare și că reprezintă probabil cea mai importantă cercetare sociologică publicată de INSCOP Research în ultimii ani”

Potrivit acestuia, sondajul va oferi “multe surprize luminoase în contextul cețos actual, dar și foarte multe realități dure care explică destul de clar ce se întămplă la nivelul populației, de unde vin multe dintre nemulțumiri, frustrări și sentimente legitime de revoltă”.

În postare, el a afirmat că “cea mai importantă observație este că frustrările nu au legătură cu atașamentul românilor față de UE și NATO. Acesta a crescut și chiar foarte puternic după alegerile prezidențiale ratate. Agresiunile informaționale au provocat reacția inversă a populației, ceea ce e o dovadă clară de reziliență a populației României. Problemele reale sunt altele, foarte serioase și le vom detalia în cadrul unei conferințe de presă, săptămâna viitoare”. 

Directorul INSCOP a precizat că a dat publicității rezultatul sondajului privind susținerea NATO deoarece “l-am văzut astăzi pe reprezentatul celui de-al doilea partid parlamentar vorbind nonșalant și cu declinări propagandistice străine țării despre ieșirea României din NATO dacă populația dorește acest lucru (un subiect absolut fals, parte din războiul informațional deschis, ăla fără perdea, al Rusiei împotrivă coeziunii populațiilor din țările membre NATO)”. 

Amintim că la nivelul NATO, un sondaj anual pe care Alianța îl publică în fiecare primăvară, arată că România este în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO, cu 82% dintre români care ar vota să rămână în NATO.

Tot referitor la România, sondajul din 2024 arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. 

Citiți și “ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO

NATO este o alianță politico-militară al cărei principiu de apărare colectivă “un atac împotriva unui atac este un atac împotriva tuturor” cuprins la articolul 5 din Tratatul NATO garantează securitatea membrilor săi. Umbrela de securitate euro-atlantică asupra României a fost resimțită constant în ultimele două decenii.

În prima lună de la declanșarea războiului Rusiei în Ucra, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre.

Alianța a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene.

La aproape doi ani de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia. Conform deciziilor summit-urilor NATO de la Vilnius din 2023 și de la Washington din 2024, grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO, în timp ce Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu este pregătită, prin investiții naționale, americane și aliate, să devină în următorul deceniu cea mai mare bază NATO din estul Europei.

Guvernul Germaniei a anunțat miercuri că a aprobat un plan care ar permite armatei, ca ultimă soluție, să doboare dronele care zboară ilegal în spațiul aerian al țării, informează Deutsche Welle.

Vestea vine în contextul în care mai multe drone suspecte au fost observate zburând deasupra unor instalații-cheie.

”Autoritățile de securitate au observat că numărul cazurilor de observare a dronelor necooperante deasupra infrastructurii critice și a proprietăților militare din Germania este în creștere”, a declarat Ministerul de Interne într-un comunicat.

”Dronele ca instrument de spionaj și sabotaj pot reprezenta o amenințare gravă, în special pentru infrastructura noastră critică”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser, adăugând că dronele au fost utilizate mai frecvent ”de când războiul de agresiune al lui Putin” a început în urmă cu aproape trei ani în Ucraina.

Faeser a declarat că este necesar să se elaboreze dispoziții legale care să permită armatei germane să ia măsuri ”în cazul unor pericole grave – inclusiv, în ultimă instanță, să doboare drone care zboară ilegal”.

Faeser a spus că acest lucru ar fi în interesul protejării infrastructurii critice și, de asemenea, că arată că Germania ”nu va fi intimidată”.

Luni, autoritățile din landul Bavaria din sudul țării au confirmat că până la 10 drone misterioase au fost observate recent deasupra bazei aeriene Manching, care adăpostește un aerodrom militar și este locul în care avionul Eurofighter este dezvoltat de Airbus.

Anchetatorii nu au exclus spionajul ca motiv în spatele zborurilor dronelor și a fost exprimată îngrijorarea că ar putea exista o posibilă legătură cu invazia Rusiei în Ucraina.

Președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat miercuri necesitatea ca Europa să-și sporească efortul de apărare în fața Rusiei, atrăgând atenția că “vacanța de la istorie a Europei s-a terminat”.

“Este în interesul nostru personal să promovăm și să cheltuim mai mult pentru apărare. Vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”, a declarat Alexander Stubb, marți, pentru Euronews.

Președintele țării care a aderat în 2023 la Alianța Nord-Atlantică, dublând granița NATO cu Rusia, a găzduit marți primul summit al aliaților NATO de la Marea Baltică pentru consolidarea apărării împotriva actelor ostile asupra infrastructurii critice din regiunea baltică, afirmând în acest context că Europa trebuie să facă mai mult.

La acest summit au participat alături de președintele Finlandei și președinții Letoniei și Lituaniei, prim-miniștrii Danemarcei, Estoniei, Poloniei și Suediei, cancelarul Germaniei, precum și secretarul general al NATO.

Aderarea succesivă la NATO a Finlandei, în 2023, și a Suediei, în 2024, a determinat ca toate statele riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, să fie state membre ale Alianței Nord-Atlantice, o realitate strategică pe care președintele american Joe Biden a denumit-o “NATO-izarea” Europei, în timp ce experții au vorbit despre transformarea Mării Baltice într-un lac NATO.

În ziua de Crăciun, autoritățile finlandeze au confiscat un petrolier suspectat de a fi responsabil de deteriorarea cablurilor de comunicații submarine. Finlanda are o graniță de 1.300 km cu Rusia.

Peste 95% din datele din lume sunt transportate prin aceste cabluri, iar Rusia și China sunt acuzate în mod regulat de sabotarea acestora ca parte a războiului hibrid.

Marți, la Helskinki, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a promis să trimită drone, fregate și avioane în regiunea baltică, subliniind o campanie concertată de atacuri cibernetice, tentative de asasinat și sabotaj.

Potrivit lui Alexander Stubb, Finlanda este bine pregătită, dar că, în general, Europa trebuie să crească miza.

“Există o mulțime de intenții răuvoitoare din partea Federației Ruse în acest moment, iar aceasta este noua normalitate cu care trebuie să trăim”, a declarat el, adăugând că țara sa ia măsurile necesare, inclusiv aderarea la NATO și confiscarea navelor.

Avertismentul lui Stubb că “vacanța de la istorie a Europei s-a terminat” vine să completeze semnale de alarmă similare din partea liderilor occidentali.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat luni Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.

Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.