U.E.
EPPO: Parchetul European și Parchetul General al Macedoniei de Nord au încheiat un acord de colaborare
Published
2 years agoon
By
Diana Zaim
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, și procurorul general al Republicii Macedonia de Nord, Ljubomir Joveski, au semnat astăzi, 24 octombrie, un acord de colaborare între Parchetul European (EPPO) și Parchetul General al Republicii Macedonia de Nord, țară candidată la Uniunea Europeană, se arată în comunicatul oficial al Parchetului European.
Scopul acestui acord este de a facilita cooperarea și schimbul de informații între EPPO și Parchetul de Stat al Republicii Macedonia de Nord, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene.
Cooperarea judiciară consolidată între părți va contribui la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale Republicii Macedonia de Nord.
We concluded a working arrangement with the State Public Prosecutor’s Office of the Republic of North Macedonia 🇲🇰. Strengthened cooperation in criminal matters will help protect EU’s and North Macedonia’s financial interests. @MKmissionEU
More: https://t.co/OcA2sxqxsE pic.twitter.com/nKlQD6Ltum— European Public Prosecutor’s Office (EPPO) (@EUProsecutor) October 24, 2022
Pentru a facilita cooperarea, EPPO a încheiat o serie de acorduri de lucru cu autoritățile din statele membre participante și neparticipante, precum și cu parteneri la nivelul Uniunii Europene, de exemplu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Eurojust, Europol, Curtea de Conturi Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții. Printre țările nonmembre ale Parchetului European, dar care au încheiat un acord de colaborare, se numără și Republica Moldova, Georgia și Albania.
Republica Macedonia de Nord și-a depus solicitarea de aderare la UE la 22 martie 2004. Comisia a emis un aviz pozitiv la 9 noiembrie 2005. În decembrie 2005, Consiliul European a conferit Macedoniei de Nord statutul de țară candidată.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
Polonia aderă la Parchetul European pentru a spori controlul asupra fondurilor din partea UE
PE și EPPO au semnat un acord pentru consolidarea cooperării. Roberta Metsola: „Va face ca lupta noastră împotriva criminalității să fie mai rapidă și mai bună”
Politico: PPE și campania din 2019 a lui Manfred Weber, în vizorul Parchetului European. Cea mai mare familie politică din UE, investigată pentru fraudă și corupție
Siegfried Mureșan solicită creșterea bugetului pentru Parchetul European cu 30 milioane de euro
Maia Sandu, întâlnire cu Laura Codruța Kövesi la Chișinău: Vom duce până la capăt procesul de reformare a justiției, oricâte obstacole s-ar pune
Laura Codruţa Kövesi, la Chișinău: Odată cu aderarea la UE, justiția din R. Moldova va avea o șansă. Nu există nicio țară “curată de corupţie”
COMISIA EUROPEANA
Afirmând “apusul epocii beneficiilor păcii” și “o nouă ordine globală până în 2030”, Ursula von der Leyen propune strategia “Readiness 2030”: Pentru a evita războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război
Published
12 hours agoon
March 18, 2025
“Readiness 2030”. La două săptămâni de la lansarea planului “ReArmEurope” și în ajunul prezentării Cartei Albe a Apărării, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru ca bătrânul continent să aibă “până în anul 2030 o postură de apărare europeană puternică” deoarece “epoca beneficiilor păcii a apus”, iar o “nouă ordine internațională va fi creată”.
Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, Ursula von der Leyen a prezentat cele patru priorități – creșterea investițiilor militare prin planul “ReArmEurope” de 800 de miliarde de euro, cooperare pan-europeană privind investiții în infrastructură, mobilitate militară și armament, o strategie a “porcului spinos” pentru sprijinirea Ucrainei și dezvoltarea bazei industriale europene printr-o piață europeană de echipamente militare bazată pe achiziții de tip “buy European”. Ea a subliniat că “dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război” deoarece “Rusia se află pe o cale ireversibilă către crearea unei economii de război”.
“Epoca beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Epoca sferelor de influență și a competiției pentru putere a revenit cu adevărat. (…) O nouă ordine internațională va fi creată în a doua jumătate a acestui deceniu și după aceea. Așadar, în timp ce ne aflăm astăzi aici, Europa se confruntă cu o alegere fundamentală cu privire la viitorul său”, a spus von der Leyen.
By 2030, Europe must have a strong European defence posture.
To get there, we need to move now.
This is Readiness 2030 ↓ https://t.co/xDZBGh68zP
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 18, 2025
“Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat.
“Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postura de apărare puternică”, a spus ea, anunţând că miercuri va prezenta o foaie de parcurs pentru strategia “Readiness 2030” (Pregătire pentru 2030) și care va cuprinde cele patru priorități.
Our readiness 2030 roadmap:
• A surge in defence spending with our up to €800 billion plan
• pan-European cooperations
• a “porcupine strategy” for Ukraine
• an EU-wide market for defence equipment.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 18, 2025
Prima şi cea mai importantă prioritate este creşterea cheltuielilor pentru apărare, a subliniat președinta Comisiei Europene, referindu-se la planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro.
Cea de-a doua prioritate “în ce investim – şi cum investim – este la fel de important ca şi cât de mult cheltuim”, a adăugat Ursula von der Leyen, referindu-se la cooperare paneuropeană la scară largă, cu elemente fundamentale precum infrastructura și mobilitatea militară axate pe o reţea europeană funcţională de coridoare terestre, aeroporturi şi porturi maritime care să faciliteze transportul rapid de trupe şi echipamente militare până la orizontul anului 2030.
Această prioritate, care mai cuprinde investiții în apărarea antiaeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, muniţie, rachete și drone, reflectă lista de priorități agreată de liderii celor 27 de state membre la summitul consacrat apărării, desfășurat pe 6 martie la Bruxelles și care a marcat aprobarea politică a planului “ReArm Europe”.
A treia prioritate pentru apărarea europeană enunțată de președinta Comisiei Europene se referă la creşterea sprijinului pentru Ucraina, Ursula von der Leyen reluând “strategia porcului spinos de oţel“.
Strategia “porcului spinos” a fost adoptată de Taiwan, fiind o metodă de apărare care are ca scop să facă invazia foarte dificilă şi costisitoare pentru inamic.
“Trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potenţialii invadatori. Deci trebuie să investim în forţa Ucrainei”, a spus von der Leyen, reconfirmând afirmații similare susținute la summitul de la Londra din 2 martie, o etapă incipientă a coaliției de voință pe care europeni vor să o construiască în susținerea unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina.
Ea a anunţat că pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, va fi înfiinţat un grup operativ comun cu Ucraina pentru a coordona sprijinul militar al UE şi al statelor membre pentru Ucraina. “Aşadar, trebuie să accelerăm integrarea Ucrainei în piaţa europeană de echipamente europene. Iar industria noastră învaţă de la industria de apărare a Ucrainei”, a menţionat von der Leyen.
A patra prioritate enunțată de președinta Comisiei Europene este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei, unde a pledat pentru un program de tip “Buy European”. Un element-cheie este așa-numitul Mecanism european de vânzări pentru a pune în comun cererea națională și a achiziționa arme în comun.
“Baza noastră industrială prezintă încă deficiențe structurale. Aceasta nu este încă capabilă să producă sisteme și echipamente de apărare în cantitățile și la viteza de care au nevoie statele membre. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naționali dominanți care se ocupă de piețele interne. Trebuie să schimbăm tendința. Aceasta începe cu investițiile în Europa. În prezent, majoritatea investițiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetare, dezvoltare și inovare în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european. Pentru că asta înseamnă consolidarea bazei tehnologice și industriale europene în domeniul apărării. Aceasta înseamnă stimularea inovării. Și asta înseamnă crearea unei piețe la nivelul UE pentru echipamentele de apărare.”, a detaliat von der Leyen.
La finalul discursului său, şefa Comisiei Europene a enumerat și potențialii parteneri pentru proiectele de apărare ale Uniunii Europene, referindu-se la NATO, SUA, Regatul Unit, G7, Canada, Norvegia, India și alte țări de pe continentul asiatic.
“Suntem pe deplin hotărâți să colaborăm cu NATO și cu Statele Unite. Securitatea noastră este indivizibilă. Acesta este motivul pentru care ne străduim să deschidem noi drumuri în materie de securitate împreună cu Regatul Unit și cu alți parteneri din Europa, din vecinătatea noastră sau din cadrul G7. Din Canada până în Norvegia. Și chiar atât de departe ca India și alte părți ale Asiei”, a conchis ea.
Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.
Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european.
Președintele Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.
Tot marți, Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.
Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
CONSILIUL EUROPEAN
O bază franceză, în apropiere de Germania și care a găzduit militari americani în Primul Război Mondial, va fi dotată cu avioane de luptă cu focoase nucleare hipersonice până în 2035, anunță Macron
Published
14 hours agoon
March 18, 2025
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la o bază militară din estul țării, că Franța va comanda avioane de lupte Rafale suplimentare în anii următori și va investi aproape 1,5 miliarde de euro într-una dintre bazele sale aeriene pentru a-și dota escadrilele cu cea mai recentă tehnologie de rachete nucleare.
Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.
Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, discursul lui Macron privind înarmarea Franței fiind continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză, și de votul istoric de la Berlin, unde, în ultima zi de mandat, Bundestag-ul a adoptat reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i viitorului cancelar Friedrich Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare.
Macron, care a inițiat o dublare a bugetului francez pentru apărare pe parcursul celor două mandate ale sale, a stabilit recent o țintă și mai mare, afirmând că țara ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare la 3-3,5% din producția economică, față de 2% în prezent. De asemenea, el s-a oferit să extindă protecția armelor nucleare ale Franței, așa-numita umbrelă nucleară, la alte țări europene.
“Nu am așteptat anul 2022 sau punctul de cotitură pe care îl vedem acum pentru a descoperi că lumea în care trăim este din ce în ce mai periculoasă, mai nesigură și că aceasta implică să inovăm, să ne întărim și să devenim mai autonomi. Voi anunța în următoarele săptămâni noi investiții pentru a merge mai departe decât ceea ce s-a făcut în ultimii șapte ani”, le-a spus Macron soldaților francezi, citat de Reuters.
EN DIRECT | Prise de parole du Président @EmmanuelMacron depuis la Base aérienne 116 Luxeuil-Saint-Sauveur. https://t.co/FHBPSuVJRD
— Élysée (@Elysee) March 18, 2025
Macron a declarat că a decis să transforme baza, renumită în cercurile militare ca fiind casa piloților voluntari americani în timpul Primului Război Mondial, într-una dintre cele mai avansate baze din cadrul programului său de descurajare nucleară.
Baza va găzdui cele mai recente avioane de luptă Rafale S5, care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, care sunt destinate să fie operaționale începând cu 2035.
Astfel, până în 2035, Luxeuil va fi prima bază care va găzdui avionul de luptă Rafale de nouă generație și racheta sa nucleară hipersonică, o parte crucială a modernizării în curs a descurajării nucleare a Franței, a declarat Macron.
Liderul francez s-a poziționat într-un lider marcant al avansării proiectului apărării europene încă din faza sa incipientă, iar acum a lansat inclusiv o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene.
Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”.
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.
Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
U.E.
Germania: În ultima zi de mandat, Bundestag-ul adoptă reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i lui Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare
Published
15 hours agoon
March 18, 2025
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, relatează Deutsche Welle și The Guardian.
Un total de 513 deputați au votat în favoarea amendamentelor, în timp ce 207 au votat împotrivă. O majoritate de două treimi a fost necesară pentru amendamentul planificat.
Modificările au fost făcute cu voturile CDU/CSU, SPD și Verzilor, care au fost de acord în principiu cu propunerile săptămâna trecută. Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie.
Deutsche Welle notează că votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare.
Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Liderul creștin-democrat și viitor cancelar ca urmare a câștigării alegerilor din luna februarie a propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.
Verzii au refuzat inițial să susțină planul, care avea nevoie de sprijinul lor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru un amendament constituțional în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.
Vorbind în Bundestag în dezbaterile ce au precedat votul, Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a declarat că Germania nu a reușit să recunoască natura precară a securității europene în ultimii ani – și că trebuie să acționeze acum.
“Timp de cel puțin un deceniu am avut un fals sentiment de securitate”, a declarat Merz, adăugând că nu este nevoie de nimic altceva decât de o reconstrucție totală a capacităților de apărare ale Germaniei.
“Decizia pe care o luăm astăzi cu privire la pregătirea de apărare … nu poate fi altceva decât primul pas major către o nouă comunitate europeană de apărare, care include și țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene”, a spus el, într-o declarație cu posibile multiple ramificații, de la conturarea unui pilon european în cadrul NATO la o abordare mai favorabilă decuplării, deși Germania este un susținător tradițional al Alianței Nord-Atlantice drept piatră de temelie a securității euro-atlantice.
Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.
Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, votul din Bundestag fiind precedat de un discurs al președintelui francez Emmanuel Macron privind înarmarea Franței și continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză.
Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.
Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.
Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”România, pe drumul cel bun către OCDE. Obiectivul aderării în 2026 poate fi atins”, subliniază secretarul de stat Luca Niculescu

Zelenski acceptă armistițiul de 30 zile convenit de Trump cu Putin, dar apreciază că este “corect să știm în detaliu ce au oferit rușii americanilor sau ce au oferit americanii rușilor”

Kremlin: Putin a cerut, în discuția cu Trump, oprirea înarmării forțelor ucrainene și furnizării de informații către Kiev pentru un armistițiu complet

Afirmând “apusul epocii beneficiilor păcii” și “o nouă ordine globală până în 2030”, Ursula von der Leyen propune strategia “Readiness 2030”: Pentru a evita războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război

Casa Albă: Trump și Putin au convenit că drumul către pace începe cu încetarea focului privind infrastructura energetică și demararea imediată a negocierilor pentru încetarea completă a focului

O bază franceză, în apropiere de Germania și care a găzduit militari americani în Primul Război Mondial, va fi dotată cu avioane de luptă cu focoase nucleare hipersonice până în 2035, anunță Macron

”Menținerea unui contact constant cu Secretariatul OCDE, esențială pentru atingerea obiectivului strategic al aderării României la OCDE”, subliniază Corina Crețu

Germania: În ultima zi de mandat, Bundestag-ul adoptă reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i lui Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanții Concordia: Digitalizarea este un instrument esențial pentru simplificarea interacțiunii mediului de afaceri și a cetățenilor cu statul

Orice discuție privind revenirea la petrolul și gazele rusești amenință interesele de securitate ale Europei, avertizează țările UE care se învecinează cu Rusia

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană
Trending
- NATO7 days ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Maia Sandu, în vizită luni și marți la Paris la invitația lui Macron, după ce liderul francez a avertizat asupra amenințărilor Rusiei la adresa R. Moldova
- EVENIMENTE1 week ago
Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, eveniment de elită care reunește liderii din construcții, proiectare și infrastructură (13 martie, Cluj-Napoca)
- EDITORIALE1 week ago
Recuperarea
- INTERNAȚIONAL1 week ago
“Taci, om mărunt”, i se adresează Elon Musk lui Sikorski. Ministrul polonez de externe a sugerat înlocuirea sistemului Starlink în Ucraina după ce Musk speculase că l-ar putea dezactiva