Connect with us

U.E.

Franța va da undă verde procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, în martie, doar dacă Macedonia de Nord și Albania îndeplinesc condiționalitățile de aderare

Published

on

© Amelie de Montchalin/ Twitter

Franța va da undă verde procesului de extindere în Balcanii de Vest, la Consiliul European din martie, doar dacă evaluarea Comisiei Europene va demonstra că Macedonia de Nord și Albania au făcut destule progrese în procesul de reformă pentru a îndeplini condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană (UE), transmite POLITICO

Amelie de Montchalin, ministrul pentru afaceri europene din Franța, le-a declarat reporterilor de la Bruxelles că a avut „un schimb foarte bun de opinii” cu comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, privind propunerea sa pentru o nouă „metodologie de extindere”, care va fi dezvăluită miercuri.

Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei „Comisii geopolitice” este așteptată să vină cu noi propuneri pentru reînnoirea procesului de extindere.

Astfel, în luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai „credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

„Există lucruri pe care Franța le cere de ani buni și putem vedea că Comisia a reușit să lucreze într-un mod destul de concret pe acest subiect”, a spus de Montchalin, care a subliniat că Parisul își dorește „un proces reversibil [de extindere], ceea ce înseamnă că se poate merge atât înainte, cât și înapoi”.

Deși Várhelyi nu a dat încă detalii despre noua metodologie, este de așteptat să adreseze plângerea Franței potrivit căreia țările candidate nu pot fi excluse din procesul de extindere atunci când aduc grave încălcări la adresa statului de drept sau a principiilor democratice.

La summitul european, din 17-18 octombrie 2019, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a spulberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru blocarea Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie, deși Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea procesului. Ambele țări au în prezent statutul de „stat candidat” pentru aderare la UE.

Cele trei state membre au respins începerea negocierilor de aderare cu cele două țări balcanice invocând argumentul că au nevoie de reforme suplimentare în administrație și sistemul de justiție.

De altfel, Parisul a semnalat în luna noiembrie a anului trecut că este nevoie de o reformă a precusului de extindere a UE și că familia europeană ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

De cealaltă parte, cancelarul german Angela Merkel, o susținătoare a procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, și-a reiterat poziția în acest sens, săptămâna trecută, când a declarat că va cere deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania la Consiliul European din martie, invocând necesitatea „geopolitică”. Totodată, cancelarul german va face eforturi să obțină un consens în jurul acestui subiect din parte statelor membre. 

Tot în contextul reuniunii liderilor europeni din martie, președintele Consiliului European, Charles Michel, anunța pe 25 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul albanez Edi Rama, că va propune ca reforma relației dintre UE și Balcanii de Vest să se bazeze pe o strategie cu trei piloni, sprijinită de un pact de investiții și creștere a regiunii, pentru a moderniza și credibiliza procesul de extindere astfel încât destinul țărilor din aceast regiune să rămână pe traiectoria europeană.

Astfel, ministrul francez a declarat că UE va trebui să se miște rapid: „Este extrem de important, dacă dorim să pregătim un moment pozitiv în martie … ca statele membre să aprobe rapid metodologia – sau dacă nu,  vom decide ce vom face”, a spus de Montchalin. 

De Montchalin a precizat, de asemenea, că Franța va da undă verde procesului de extindere în Balcanii de Vest, la Consiliul European din martie, doar dacă evaluarea Comisiei Europene va demonstra că Macedonia de Nord și Albania au făcut destule progrese în procesul de reformă pentru a îndeplini condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Partidul de guvernământ polonez Lege şi Justiţie (PiS) a avertizat luni că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, relatează agenţia EFE și Agerpres.

„Comisia Europeană şi Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre şi conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei ţări membre. Vom încerca să folosim toate posibilităţile prevăzute în tratatele UE (…) Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puţin importante, dar şi pentru cele importante. Vom aplica tactica dinte pentru dinte”, a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a fost criticată că a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, aceasta a făcut mai multe clarificări în fața deputaților europeni și a subliniat că „aprobarea acestui plan este legată, în special, de angajamentele clare ale guvernului polonez privind independența sistemului judiciar”.

De asemenea, acesta a precizat că aprobarea PNRR-ului Poloniei nu oprește niciuna dintre celelalte proceduri privind statul de drept în Polonia: „Vom continua procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs și nu vom ezita să inițiem altele noi, dacă va fi necesar. Hotărârile Curții Europene de Justiție privind regimul disciplinar rămân obligatorii pentru Polonia. Comisia Europeană va continua să pună în aplicare ordinul Curții Europene de Justiție și să aplice penalitățile zilnice până când guvernul polonez se va conforma.”

Comisia Europeană a evaluat, pe 2 iunie, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă a salutat luni decizia Comisiei Europene de a aproba o schemă de ajutor de stat în valoare de 149 de milioane de euro pentru sprijinirea producţiei de hidrogen din surse regenerabile, punctând astfel că ”diversificarea surselor de energie este o prioritate”.

”România este mai aproape de materializarea obiectivelor pe care ni le-am propus prin Planul Național de Redresare și Reziliență în materie de energie verde, ca urmare a aprobării de către Comisia Europeană a unei scheme de ajutoare de stat în valoare de 149 de milioane EUR pentru sprijinirea producției de hidrogen din surse regenerabile. Salut decizia de astăzi a Comisiei Europene și am încredere în capacitatea noastră de a absorbi aceste fonduri, prin proiecte care ne vor ajuta să reducem dependența de combustibili fosili și să dezvoltăm în țară producția de hidrogen din surse regenerabile. Diversificarea surselor de energie este o prioritate, mai ales în contextul actual, iar orientarea către surse alternative este firească, din grijă față de mediu și față de generațiile viitoare”, a precizat prim-ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dat asigurări că guvernul își va continua ” într-o manieră coordonată și coerentă eforturile pentru atingerea la termen a țintelor și jaloanelor pe care ni le-am asumat prin PNRR”.

”Avem periodic discuții de lucru în cadrul Comitetului de Monitorizare a Planului Național de Redresare şi Reziliență pentru a fi la zi cu evoluția demersurilor care se fac la fiecare nivel. Valorificăm toate oportunitățile de finanțare pe care le avem prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, având în vedere că pentru 85% din apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv schemele de ajutor de stat, avem stabilite termene de lansare în 2022”, a completat Nicolae Ciucă.

Premierul a mai spus că la nivelul guvernului sunt pregătite ”soluțiile pentru asigurarea cofinanțărilor necesare implementării lor și pentru a pune în valoare banii europeni în beneficiul cetățenilor români și al economiei naționale”.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 149 de milioane de euro pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile.

Scopul măsurii este să contribuie la dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE pentru hidrogen și cu Pactul verde al UE.

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele planului REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a accelera tranziția verde.

Continue Reading

U.E.

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, nu consideră că sprijinul pentru sancțiunile împotriva Rusiei este în scădere, chiar dacă se așteaptă ca facturile la energie să crească, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Guvernului de la Berlin, potrivit The Guardian.

”Ne așteaptă luni dificile, dar este clar că sprijinim ferm Ucraina și susținem sancțiunile pe care le-am convenit cu Uniunea Europeană și comunitatea internațională”, a fost mesajul ferm transmis de oficialul german.

În cadrul conferinței de presă zilnice, acesta a exclus ca Germania să dea undă verde gazoductului Nord Stream 2, a cărui aprobare a fost suspendată anul trecut, în noiembrie.

Germania ar putea intra într-o criză a gazelor în contextul în care Rusia își reduce livrările către această țară, astfel că ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a solicitat încetarea producției de energie pe bază de gaz natural.

Acesta a cerut, de asemenea, ca ”centralele nucleare sigure și prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Germania nu mai cumpără cărbune rusesc de la 1 august, iar achizițiile de petrol rusesc vor înceta la data de 31 decembrie, decizie ce reprezintă o schimbare majoră a surselor din care se aprovizionarează motorul economiei europene.

Cât privește sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei.

Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

În acest mod, sancțiunile UE sunt aliniate cu cele ale partenerilor săi din cadrul G7.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

U.E.12 hours ago

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

U.E.13 hours ago

La doi ani de la alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukashenko, UE își reafirmă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale belarușilor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Gaza: Uniunea Europeană salută acordul dintre Israel și Jihadul Islamic Palestinian privind încetarea focului

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Coreea de Sud este interesată să facă investiții în România în domeniul energiei nucleare

U.E.14 hours ago

Eurostat: UE a exportat servicii de 1027 mld. de euro în 2021, indicând o revenire la nivelurile anterioare pandemiei

RUSIA15 hours ago

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat de 149 de milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru producția de hidrogen din surse regenerabile

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ucraina acuză Rusia de comiterea a peste 27.000 de crime de agresiune şi de război pe teritoriul ucrainean

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending