Guvernul german intenționează să creeze o rezervă strategică de gaze naturale, destinată utilizării exclusiv în situații excepționale, precum sabotarea infrastructurii energetice critice sau o criză majoră de aprovizionare la nivel mondial. Potrivit unor informații obținute de Reuters din surse apropiate dosarului, proiectul ar urma să coste între 1,2 și 1,5 miliarde de euro, relatează Agerpres.
Potrivit planului analizat de Reuters, Executivul de la Berlin ar urma să aprobe măsura la mijlocul lunii august, în cadrul unei strategii mai ample de consolidare a securității energetice a Germaniei.
Rezerva strategică ar urma să cuprindă aproximativ 24 de terawați-oră (TWh) de gaze naturale, reprezentând puțin sub 10% din capacitatea totală de stocare a gazelor a Germaniei. Aceasta ar fi utilizată doar în circumstanțe excepționale, precum atacuri asupra infrastructurii energetice sau apariția unor perturbări severe ale aprovizionării cu gaze la nivel global, potrivit sursei citate de Reuters.
Costurile pentru constituirea rezervei, care includ achiziția gazelor, injectarea acestora în depozite și amenajarea sistemului, sunt estimate la între 1,2 și 1,5 miliarde de euro în perioada 2027-2028. Ulterior, menținerea rezervei ar necesita cheltuieli anuale cuprinse între 150 și 180 milioane de euro.
Conform informațiilor consultate de Reuters, finanțarea proiectului ar urma să fie asigurată printr-o taxă aplicată consumatorilor de gaze.
Inițiativa face parte din eforturile Germaniei de a-și consolida securitatea energetică după reducerea și, ulterior, întreruperea livrărilor de gaze rusești în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Criza energetică declanșată în 2022 a determinat Berlinul să accelereze diversificarea surselor de aprovizionare și să adopte măsuri pentru reducerea vulnerabilităților sistemului energetic.
În paralel, Germania continuă procesul de tranziție energetică, care prevede eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune până în 2038. În acest context, autoritățile urmăresc să îmbunătățească reziliența sistemului energetic în fața unor eventuale crize de aprovizionare.