Guvernul României a analizat și adoptat astăzi, 27 august, acte normative care vizează întărirea capacității de apărare, valorificarea potențialului energetic al Mării Negre și continuarea investițiilor în infrastructură și digitalizare.
Executivul a aprobat repartizarea către instituțiile beneficiare a fondurilor acordate României prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), în valoare de peste 16,6 miliarde de euro. Planul de investiții cuprinde 35 de proiecte destinate echipării structurilor de apărare, ordine publică și protecție civilă, precum și infrastructurii de transport rutier de interes național.
- Astfel, Ministerul Apărării Naționale primește o alocare de circa 9,7 miliarde euro, Ministerul Afacerilor Interne – peste 2,1 miliarde euro, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 4,2 miliarde euro, Serviciul Român de Informații – circa 501 milioane euro, Serviciul de Telecomunicații Speciale – peste 38,5 milioane euro, Serviciul de Protecție și Pază – peste 68,1 milioane euro, Serviciul de Informații Externe – circa 32,3 milioane euro, iar Administrația Națională a Penitenciarelor – 33,2 milioane euro.
- Repartizarea fondurilor s-a făcut în conformitate cu Planul de investiții menționat mai sus, iar utilizarea sumelor se va face exclusiv pentru realizarea proiectelor sau achizițiilor propuse în Planul respectiv.
- Planul include 35 de proiecte, din care 75% vizează achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă și 25%, infrastructura de transport rutier de interes național.
A fost aprobată lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre, cu o capacitate instalată estimată de aproximativ 3,1 GW. Decizia deschide procedurile competitive de atribuire și susține obiectivul asumat prin Strategia energetică a României 2025–2035, cu o valoare adăugată estimată pentru economia națională între 16 și 27 de miliarde de euro.
- Lista acestor perimetre a fost fundamentată pe rezultatele studiului de specialitate realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
- Totodată, actul normativ contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și la atingerea obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică și decarbonizarea.
- Introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore este cuprinsă în Componenta 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Jalonul 116, parte din Reforma 1 – Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.
- În acest context, a fost adoptată Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, care stabilește cadrul legislativ primar clar și predictibil pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile în largul Mării Negre și desemnează Ministerul Energiei drept autoritate competentă pentru concesionarea perimetrelor offshore.
- Costurile aferente dezvoltării proiectelor de energie electrică eoliană offshore vor fi suportate de operatorii economici concesionari, din surse proprii sau atrase.
În domeniul digitalizării, a fost reaprobată finanțarea Sistemului de alertă timpurie care asigură securitatea cărții electronice de identitate și a serviciilor publice electronice, proiect finanțat prin PNRR.
Au fost adoptate, de asemenea, hotărâri pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Bacău–Pașcani, alinierea legislației naționale la cadrul european în domeniul emisiilor de zgomot și aprobarea procedurii de desemnare a candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
