Moţiunea de cenzură intitulată “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, iniţiată de PSD, a fost adoptată, miercuri, de Parlament, deschizând o cale potențială spre alegeri anticipate.
S-au înregistrat 261 de voturi pentru, după cum a anunţat preşedintele interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu și deputatul Lia Olguța Vasilescu.
S-au înregistrat 139 de voturi împotrivă.
Potrivit procedurii prevăzute de Constituție, preşedintele României urmează să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Apoi, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Potrivit Constituției, alegerile legislative anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Greu de crezut că parlamentarii vor accepta să-și încheie mandatul cu un an mai repede, din acest motiv mulți estimează că organizarea de anticipate este cvasi-imposibilă în actuala arhitectură constituțională.
Articolul 89 din Constituție prevede următoarele: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.