Guvernul României subliniază importanța comemorării victimelor Holocaustului împotriva romilor prin politici de combatere a rasismului, discriminării și oricărei forme de ură care aduce atingerea demnității umane.
Evenimentul a avut loc la Memorialul Victimelor Holocaustului din România și a fost transmis online de CaleaEuropeană.ro.
„Prezența noastră și susținerea pe care o acordăm unor astfel de evenimente este crucială, pentru că astfel nu lăsăm ca timpul să risipească memoria celor persecutați doar din cauza etniei lor, pentru că în acest mod încurajăm cunoașterea și empatia și demonstrăm constant că România are verticalitatea și tăria de a pleca capul în fața greșelilor trecutului din sincera dorință de a le îndrepta”, a subliniat Dragos Hotea, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Acesta a transmis mesajul premierului interimar Ilie Bolojan.
„Aducem un omagiu memoriei tuturor victimelor acestei tragedii. Le cinstim memoria cu respect și reafirmăm dorința noastră de a păstra vie amintirea suferințelor îndurată de comunitatea romă. În timpul Holocaustului, naziștii și colaboratorii lor au urmărit exterminarea evreilor și a romilor, încercând să nu mai lasă în urmă supraviețuitori care să poată depune mărturie despre atrocitățile comise. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria de regimul Antonescu, iar mulți dintre ei și-au pierdut viața din cauza condițiilor inumane de existență. Foamete, frig, boli și mizerie. În spatele acestei cifre se află destine frânte, familii destrămate și o suferință umană incomensurabilă”, a amintit Bolojan.
Premierul a menționat „numeroasele perioade întunecate” din istoria romilor din România, înrobirea, perioada comunistă, în care regimul a impus politici de asimilare forțată care au afectat identitatea și viața romilor.
„Doar înțelegând aceste tragedii care au marcat istoria romilor din România, putem înțelege și necesitatea măsurilor menite să sprijine incluziunea și egalitatea de șanse. Istoria ne ajută să înțelegem prezentul și ne obligă să nu repetăm greșelile trecutului”, a mai transmis premierul.
Acesta a atras atenția asupra persistenței decalajelor și stereotipurilor.
„Din păcate, încă o realitate a anului 2026. De aceea trebuie să facem mai mult pentru a reduce decalajele socio-economice și pentru a combate rasismul, discriminarea și orice urmă de ură care aduce atingerea demnității umane”, a continuat mesajul lui Bolojan.
Prim-ministrul interimar a reiterat că Guvernul „rămâne fermă angajat în combaterea discriminării, a rasismului anti-rom și a discursului instigator la ură, precum și în promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Măsurile prevăzute în cadrul strategic al Guvernului urmăresc să răspundă acestor provocări cu care se confruntă comunitățile rome, însă realitatea ne arată, zi de zi, că este nevoie de un efort susținut și de rezultate mai bune. În același timp, introducerea disciplinei Istoria, Robia și Deportarea Romilor va contribui la consolidarea educației privind istoria comunității rome și va încuraja empatia, responsabilitatea civică și incluziunea. Aceste valori, alături de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, reprezintă fundamentul unei societăți democratice și vor rămâne în centrul acțiunii Guvernului. În egală măsură nu trebuie să considerăm că eforturile noastre sunt suficiente sau că misiunea este încheiată. Construirea unei societăți în care fiecare cetățean român, indiferent de etnie, se simte respectat, ascultat și are șanse egale este o responsabilitate permanentă. Este o misiune la care trebuie să lucrăm în fiecare zi”, a mai spus Bolojan.
La rândul său, secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, a evidențiat impactul politicilor de stat din secolul XX care au transformat „originea etnică într-o condamnare”.
„În noaptea de 23 august 1944, aproape 3 000 de romi, cei mai mulți femei, copii și oameni în vârstă, au fost uciși la Auschwitz-Birkenau. În România, 25.000 de romi, dintre care aproape jumătate erau copii, au fost deportați în Transnistria de autoritățile române. Dincolo de aceste cifre, fiecare victimă a avut un nume, o familie și o viață care ar fi trebuit să continue. Au fost oameni scoși din casele lor și condamnați fără nicio vină, pentru că un regim ajunsese să creadă că originea unui om îi poate anula demnitatea și dreptul la viață”, a descris Dan Reșitnec episodul istoric tragic.
În discursul său, el a evidențiat amprenta comunității rome asupra culturii și vieții noastre de zi cu zi.
„Cultura romă și-a lăsat amprenta asupra culturii și vieții noastre de zi cu zi, uneori mai profund decât știm sau suntem obișnuiți să recunoaștem. Respectul față de om începe prin recunoașterea demnității fiecărei persoane și prin refuzul judecăților colective. Nici o comunitate nu poate fi redusă la prejudecăți, după cum nici un om nu trebuie judecat pentru originea sa, ci pentru propriile alegeri și propriile fapte. Pentru a onora memoria acestora, Parlamentul European a declarat ziua de 2 august drept Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor. Pentru statul român, această zi nu trebuie să rămână doar un moment de protocol. Ea reprezintă obligația de a păstra memoria victimelor, de a spune istoria pe de-a-ntregul și de a apăra demnitatea fiecărui cetățean”, a conchis Reșitnec.
Cătălin Manea, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, a evidențiat într-un mesaj transmis în nume propriu trei aspecte în discursul susținut în cadrul evenimentului: înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor, un loc de păstrare a memoriei și de educare a generațiilor viitoare, introducerea disciplinei „Istoria, Robia și Depărtarea Romilor” în școli, astfel încât tinerii să cunoască istoria romilor pentru a nu mai repeta ororile trecutului, și chestiunea legată de subreprezentarea romilor în instituțiile statului.
În egală măsură, Gabriela Ghindea, directoarea Programelor din Bazinul Mediteranean ale Institutului Auschwitz pentru Prevenirea Genocidului şi a Atrocităţilor în Masă (IAPG), a arătat că „memoria produce schimbarea doar atunci când este transformată în cunoaștere aprofundată, iar cunoașterea la rândul ei, în responsabilitate civică și instituțională”.
Prin urmare, Ghindea a reliefat importanța păstrării memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor, având datoria de a „transforma memoria într-un instrument pentru a preveni alte atrocități”.
„Atrocitățile devin posibile atunci când discursul instigator la ura este acceptat, demnitatea umană devine negociabilă, derapajele sunt explicate rațional, empatia este prezentată drept slăbiciune, iar ignoranța și resemnarea sunt normalizate atât în discursul public cât și în forul nostru interior. În vremuri marcate din nou de polarizare, de fragmentare socială, dar și de erodarea încrederii în valorile democratice, suntem datori să transformăm memoria într-un instrument pentru a preveni alte atrocități. Fiecare dintre noi, în funcție de mandatul și responsabilitățile sale, poate contribui la această misiune. Doresc să mulțumesc tuturor partenerilor guvernamentali, colegilor din societatea civilă și din mediul academic, alături de care am dezvoltat diferite proiecte dedicate memoriei Holocaustului împotriva romilor. Împreună am sprijinit cercetarea, dialogul interinstituțional și educația și am creat spații de dezbatere transfrontaliere despre cum o istorie traumatică poate deveni o sursă de implicare civică. Poate că aceasta este cea mai importantă lecție pe care ne-o transmit un loc simbolic ca Auschwitz și pe care o reafirmăm astăzi. Memoria nu este niciodată doar despre trecut. E una dintre cele mai puternice și valoroase resurse pe care le avem în prezent pentru a apăra demnitatea umană și umanitatea noastră a tuturor și pentru a construi societăți în care nu vrem să ne mai fie persecutat din cauza identității sale”, a mai spus directoarea Programelor din Bazinul Mediteranean ale Institutului Auschwitz pentru Prevenirea Genocidului şi a Atrocităţilor în Masă (IAPG).
Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor este marcată anual la 2 august, în memoria celor aproximativ 4.300 de romi – femei, bărbați și copii – uciși în noaptea de 2 spre 3 august 1944 în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Data reprezintă un simbol al comemorării tuturor victimelor rome ale Holocaustului și reafirmă angajamentul pentru combaterea rasismului, discriminării și intoleranței, precum și pentru păstrarea vie a memoriei acestui capitol tragic al istoriei Europei.