Connect with us

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, criticată de kosovari pe Facebook: Suntem singura ţară din Europa ce are nevoie de viză pentru a călători în UE

Published

on

Mii de kosovari au criticat-o duminică pe şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, pe contul său de Facebook pentru faptul că sunt singurii cetăţeni din Balcani care încă au nevoie de viză pentru a călători în Uniunea Europeană, transmite AFP, potrivit Agerpres.

La 10 decembrie, Federica Mogherini a postat pe Facebook un mesaj cu ocazia marcării a 70 de ani de la semnarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. „Unde este exceptarea de vize pentru Kosovo pe care ne-aţi promis-o?”, scrie unul dintre kosovarii care au postat comentarii, Besnik Sahiti.

„Suntem singura ţară din Europa ce are nevoie de viză pentru a călători în Uniunea Europeană. Unde sunt drepturile noastre, doamnă Mogherini?”, întreabă Arbnor Habraj.

Duminică, pe pagina lui Mogherini au fost postate aproape 13.000 comentarii, multe dintre ele pe această temă.

În luna septembrie, Parlamentul European s-a declarat favorabil unei exceptări de viză pentru cei 1,8 milioane locuitori ai Kosovo.

Dacă această exceptare va intra în vigoare, atunci kosovarii titulari de paşapoarte biometrice nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în ţările UE (cu excepţia Irlandei şi a Regatului Unit) şi în ţările asociate la spaţiul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) pentru sejururi de cel mult 90 de zile.

O dublă majoritate calificată (55% dintre statele membre UE, reprezentând cel puţin 65% din populaţia blocului comunitar) ar fi suficientă pentru a acorda această exceptare pentru vizele pe trei luni.

 

Citiți și: Comisia Europeană: Kosovo a îndeplinit condițiile pentru liberalizarea vizelor

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, a cărei valoarea se ridică la 5 miliarde și din care România va primi aproape 40 de milioane de euro.

Irlanda este cel mai mare beneficiar al acestui fond și primul stat membru care primește prefinanțarea acesteia. Această finanțare va ajuta economia Irlandei să atenueze impactul Brexitului, prin sprijinirea regiunilor și a sectoarelor economice, inclusiv în ceea ce privește crearea și protejarea locurilor de muncă, cum ar fi programele de muncă pe termen scurt, recalificarea și formarea profesională, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

”Ieșirea Regatului Unit din UE a avut un impact negativ asupra vieții multor oameni. În cadrul UE, populația din Irlanda este cea care resimte cel mai mult acest impact. Rezerva de ajustare la Brexit simbolizează solidaritatea cu cei mai afectați. Nu dorim să lăsăm pe nimeni în urmă. Finanțarea pe care o va primi Irlanda va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai, va sprijini creșterea economică a țării și va atenua impactul negativ în comunitățile locale”, a transmis Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Irlanda va primi 361,5 milioane de euro în 2021, 276,7 milioane de euro în 2022 și 282,2 milioane de euro în 2023.

Comisia Europeană va plăti Irlandei prima tranșă din prefinanțare până la sfârșitul anului în curs. Comisia se așteaptă să adopte deciziile privind Rezerva de ajustare la Brexit pentru celelalte state membre în săptămânile următoare. 

Brexitul are un impact negativ asupra tuturor statelor membre, dar în moduri diferite. Unele state membre, regiuni, sectoare sau comunități locale sunt mai afectate decât altele. Rezerva de ajustare pentru Brexit, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost instituită pentru a sprijini toate statele membre, concentrându-se cu precădere pe statele cele mai afectate.

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Rezerva va finanța măsurile introduse în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 pentru a acoperi cheltuielile suportate înainte de expirarea perioadei de tranziție.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, metoda de alocare a acestor fonduri este următoarea: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

Published

on

© EC Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat o Comunicare revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt („Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt”).

Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt stabilește norme pentru:

  • a asigura că sprijinul acordat de stat pentru creditele la export nu denaturează concurența între asigurătorii de credite la export privați și cei publici sau care beneficiază de sprijin public
  • pentru a crea condiții de concurență echitabile între exportatorii din diferitele state membre. Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt revizuită se va aplica de la 1 ianuarie 2022.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt include ajustări specifice pentru a permite statelor membre să furnizeze asigurări publice exportatorilor europeni atunci când piața singură nu o poate face. Aceasta este rezultatul unei analize aprofundate a modului în care normele noastre funcționează în practică.”

Creditele la export le permit cumpărătorilor străini de bunuri și servicii să amâne plata. Amânarea plății implică un risc de credit pentru vânzători, care se asigură la rândul lor față de acest risc (asigurarea creditelor la export).

În conformitate cu Comunicarea din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, comerțul în cele 27 de state membre ale UE și în cele nouă țări ale OCDE enumerate în anexa la aceasta, cu o perioadă maximă de risc de până la doi ani, implică riscuri asigurabile pe piața privată. Aceasta înseamnă că ar trebui să existe o capacitate suficientă furnizată de asigurătorii privați și că, în principiu, astfel de riscuri nu ar trebui să fie asigurate de stat sau de asigurători sprijiniți de stat. Cu alte cuvinte, întrucât asigurătorii privați oferă acest tip de asigurare, nu este necesar ca statul să intervină și să ofere un produs similar.

În 2019, Comisia a lansat o evaluare a Comunicării din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. Rezultatele evaluării au arătat că, în principiu, normele funcționează bine și necesită doar unele ajustări minore care să reflecte evoluțiile pieței.

Ținând seama de feedbackul pozitiv din partea părților interesate în urma consultării publice privind textul revizuit propus al Comunicării privind creditele la export pe termen scurt, aceasta include, prin urmare, o serie de ajustări specifice. De exemplu, comunicarea modifică criteriile de eligibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care, în anumite circumstanțe, pot beneficia de asigurarea oferită de stat. În timp ce, în conformitate cu normele anterioare, această posibilitate exista pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală la export de până la 2 milioane EUR, în noua Comunicare privind creditele la export pe termen scurt pragul a fost majorat la 2,5 milioane EUR.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, fără termen de expirare.

Eliminarea treptată a listei ajustate a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată

În martie 2020, ca o consecință a epidemiei de COVID-19, Comisia a constatat că, în general, capacitatea serviciilor de asigurare privată a creditelor la export pe termen scurt era insuficientă și a considerat că toate riscurile comerciale și politice conexe exporturilor către țările enumerate în anexa la Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt sunt temporar neasigurabile pe piața privată. Prin urmare, Comisia a modificat anexa pentru a pune la dispoziție pe scară mai largă asigurarea creditelor la export pe termen scurt, permițând temporar asigurătorilor publici să intervină și să ofere asigurări pentru exporturi către toate țările. Modificarea a extins și mai mult flexibilitatea introdusă de Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19 adoptat la 19 martie 2020.

Lista ajustată temporar a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată a fost prelungită cu modificări ulterioare ale cadrului temporar, până la ultima modificare din 18 noiembrie 2021.

În urma unui feedback puternic din partea sectorului privat favorabil revenirii la normalitatea pieței, în această versiune modificată a cadrului temporar, Comisia a constatat că nu ar fi necesară o prelungire pe termen lung a eliminării temporare. Prin urmare, cadrul temporar modificat prevede o prelungire de 3 luni (de la 31 decembrie 2021 până la 31 martie 2022), pentru a permite o perioadă suficientă de eliminare treptată.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei în domeniul concurenței, la secțiunea destinată instrumentelor de ajutor specifice.

Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar privind ajutoarele de stat și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 sunt publicate aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor, iar marea majoritate consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. 

Importanța digitalizării în viața de zi cu zi

Fișa informativă națională a sondajului arată că 61% dintre cetățenii României consideră că, până în 2030, instrumentele digitale și internetul vor fi importante în viața lor, față de 81% media europeană.

Peste 70 % dintre români consideră că utilizarea acestora va aduce cel puțin tot atâtea avantaje cât dezavantaje. În schimb, doar o mică parte (15 %) se așteaptă ca utilizarea instrumentelor digitale și a internetului până în 2030 să aducă mai multe dezavantaje decât avantaje.

Preocupări legate de efectele nocive și riscurile online 

38% dintre românii care au au participat la sondaj se declară îngrijorați de atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, precum furtul sau abuzul de date cu caracter personal, programele malware sau phishingul, față de 56% media europeană. Tot 38% au transmis că sunt îngrijorați cu privire la siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, față de 53% media europeană. 

Mai mult, 28 % dintre cetățenii României sunt îngrijorați de dificultatea de se a deconecta și de a găsi un echilibru bun între viața online și cea offline, 31% dintre aceștia sunt îngrijorați de dificultatea dobândirii de noi competențe digitale, necesare pentru a participa activ în societate. Aproximativ unul din cinci cetățeni ai României (22 %) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul produselor și serviciilor digitale asupra mediului.

Necesitatea de a-și cunoaște mai bine drepturile în mediul online

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea cetățenilor europeni consideră că UE le protejează bine drepturile în mediul online.

Cu toate acestea, un număr semnificativ (aproape 60%) de cetățeni ai țării noastre nu sunt conștienți de faptul că drepturi precum libertatea de exprimare, viața privată sau nediscriminarea ar trebui să fie respectate și în mediul online.

Totuși, marea majoritate a cetățenilor Uniunii Europene consideră că este util să afle mai multe despre aceste drepturi.

Sprijin pentru declarația privind principiile digitale

Marea majoritate (71 %) a cetățenilor români consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a unei viziuni europene comune asupra drepturilor și principiilor digitale sunt utile. Aceste principii ar trebui să aibă implicații concrete pentru cetățeni; de exemplu 74% sunt în favoarea includerii principiului conform căruia toată lumea, inclusiv persoanele cu handicap sau persoanele expuse riscului de excluziune, ar trebui să beneficieze de servicii publice digitale ușor de accesat și de utilizat.

Cetățenii doresc să fie informați în mod clar cu privire la termenele și condițiile aplicabile conexiunii lor la internet, să poată accesa internetul printr-o conexiune de mare viteză și la prețuri accesibile și să poată utiliza o identitate digitală sigură și de încredere pentru a accesa o gamă largă de servicii online publice și private.

Rezultatul acestui prim sondaj Eurobarometru va contribui la elaborarea unei propuneri de declarație europeană privind drepturile și principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Declarația va promova o tranziție digitală modelată de valorile comune europene și de o viziune asupra schimbărilor tehnologice centrată pe factorul uman.

După acest prim sondaj, o serie recurentă de sondaje Eurobarometru va fi planificată în fiecare an (începând din 2023) în vedere colectării de date calitative, bazate pe percepția cetățenilor cu privire la modul în care vor fi puse în aplicare în UE principiile digitale, odată ce vor fi consacrate în declarație.


Eurobarometrul special (518) analizează modul în care cetățenii UE percep viitorul instrumentelor digitale și al internetului, precum și impactul preconizat pe care internetul și produsele, serviciile și instrumentele digitale îl vor avea asupra vieții lor până în 2030. Acesta s-a desfășurat în perioada 16 septembrie-17 octombrie 2021 printr-o combinație de interviuri online și față în față, atunci când organizarea acestora a fost posibilă sau fezabilă. Au fost intervievați 26 530 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA30 mins ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.46 mins ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.1 hour ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO2 hours ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

U.E.2 hours ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.2 hours ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.2 hours ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending