Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (2028–2034), a vorbit, într-un amplu interviu pentru Calea Europeană, despre direcțiile de negociere privind bugetul Uniunii Europene, prioritățile României și provocările negocierilor interinstituționale aflate în desfășurare.

„Bugetul UE este întotdeauna planificat în mare pentru șapte ani, tocmai pentru a da predictibilitate autorităților locale și centrale, beneficiarilor de fonduri, fermierilor, oamenii să știe câți bani vor veni, în ce condiții și în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. Ne aflăm acum în exercițiul bugetar 2021-2027 și am început munca, începem negocierile pe exercițiul 2028-2034. Eu sunt negociator șef al Parlamentului European, având obligația de a elabora poziția Parlamentului European pe această lege și de a negocia în numele Parlamentului European cu Comisia Europeană și cu Consiliul în care sunt grupate guvernele statelor membre”, a explicat Siegfried Mureșan.

Predictibilitate și stabilitate în viitorul CFM 2028-2034. Mizele României

El a precizat că proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană în iulie include atât aspecte pozitive, cât și propuneri care pot dezavantaja România și „pe care trebuie să le corectăm”.

Eurodeputatul a salutat, astfel, decizia Comisiei de a majora fondurile pentru securitate, apărare și competitivitate economică.

„Ce este corect? Corect este faptul că Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a fondurilor pentru securitate și apărare și pentru creșterea competitivității. Securitatea și apărarea, pe de o parte, și o economie puternică, competitivă, de partea cealaltă, sunt noile priorități ale Uniunii Europene. Dacă acestea sunt priorități, e firesc să investim și mai multe fonduri aici, pentru a ne proteja frontiera externă, a ne proteja spațiu cibernetic, a investi în apărare, în cercetare, în domeniul apărării, astfel încât echipamentele militare pe care statele membre le-au la dispoziție să fie noi, moderne, competitive. Și, în al doilea rând, în competitivitate, o economie puternică, competitivă, digitală, eficientă din punct de vedere energetic. Acestea sunt noile priorități. Aici vor fi mai multe fonduri. E bine, e în interesul României, e corect”, a detaliat Mureșan.

Pe de altă parte, eurodeputatul a criticat ferm ideea Comisiei de a diminua ponderea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.

„Comisia Europeană a propus o slăbire a celor două priorități tradiționale ale Uniunii Europene – politica agricolă comună și politica de coeziune. Acestea și-au dovedit viabilitatea și utilitatea în timp”, a subliniat el. „Politica agricolă comună înseamnă subvenții pentru fermieri, garantează securitatea alimentară și milioane de locuri de muncă. Din politica de coeziune construim autostrăzi, modernizăm școli, spitale, grădinițe, rețele de apă, canalizare și iluminat public. Aceste două politici nu trebuie slăbite”, a explicat Siegfried Mureșan, respingând propunerea Comisiei Europene de a contopi politica agricolă comună și politica de coeziune într-un singur fond.

„Comisia propune contopirea acestor două programe într-un singur fond. Asta ar însemna că, în viitor, primarii și fermierii vor trebui să concureze pe aceleași fonduri. Nu e corect. Nevoile fermierilor și nevoile comunităților sunt două chestiuni diferite și nu trebuie să se bată cap în cap”, a evidențiat eurodeputatul.

Negociatorul-șef al Parlamentului European a adăugat că o asemenea măsură ar duce la pierderea coerenței și la lipsa de predictibilitate:

„Comisia mai propune ca fiecare stat membru să decidă singur cum împarte banii între coeziune și agricultură. În practică, asta ar însemna renaționalizarea politicilor europene. Fermierii ar primi atât cât dorește guvernul. Iar dacă se schimbă guvernul, se schimbă și subvențiile. Asta înseamnă lipsă de stabilitate și de reguli comune.”

Protejarea politicilor tradiționale ale UE – coeziune și agricultură

„Noi, în Parlamentul European, vrem politici europene, o politică agricolă comună și o politică de coeziune distincte, cu bugete clare și reguli stabilite la nivel european”, a adăugat Mureșan, subliniind și necesitatea implicării administrației locale în procesul decizional:

„Dacă deciziile se iau doar între Comisia Europeană și guverne, vocea oamenilor nu e auzită. Administrațiile locale sunt cele mai apropiate de cetățeni, știu cel mai bine care sunt nevoile. De aceea, noi, Partidul Popular European, care ne vedem a fi un partid al fermierilor și al regiunilor, vom lupta și pentru un rol puternic al regiunilor în viitor la alocarea de fonduri europene.”

Mureșan a explicat că cele două politici trebuie menținute la nivelul actual de finanțare, ajustat la inflație, dar trebuie să fie și modernizate, aceasta reprezentând o cerință din partea grupului PPE.

„Practic, Politica de Coeziune s-a modernizat în ultimii ani. Facem în acest domeniu mai multe proiecte digitale, mai multe proiecte care reduc poluarea, contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice. Și, practic, dacă anvelopezi un bloc, factura la energie e mai mică. Ai îmbunătățit eficiența energetică. Ai costuri mai mici, economisești pe viitor. La fel cu transportul public; autobuzele, troleibuzele noi, moderne, electrice, cumpărate în multe orașe din România din fonduri europene, înseamnă reducerea poluării în oraș, reducerea consumului de energie, implicit și reducerea costurilor. Deci aceste politici trebuie să continue să fie modernizate. Există o viziune de modernizare a lor, să fie finanțate în mod suficient. Asta cerem noi din partea grupului Partidului Popular European. Și sigur, Comisia Europeană a făcut o propunere. Niciunui guvern nu-i place să i se schimbe propunerea când solicită Parlamentul, dar realitatea este că guvernul propune și Parlamentul decide”, a explicat eurodeputatul.

În calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European, Siegfried Mureșan a explicat că discuțiile actuale între instituții au ca scop definirea unui echilibru între noile priorități europene — apărare, competitivitate, tranziție digitală — și menținerea sprijinului pentru domeniile tradiționale.

„Este clar că nu vom putea aloca mai mulți bani în toate domeniile și e clar că trebuie să alocăm mai mulți bani pentru securitate și apărare. Dar nu vom avea mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Ele vor rămâne finanțate la cam același nivel ca până acum. E important să nu fie reduceri, să fie la nivelul de până acum plus rata inflației”, a explicat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, Parlamentul European este pregătit să își folosească prerogativele legislative pentru a apăra aceste obiective. „Guvernul propune și Parlamentul decide. Așa e la nivel național, așa e și la nivel european, unde Parlamentul, împreună cu Consiliul, decid. Ca atare, dacă Parlamentul European solicită ca aceste politici să continue să rămână importante, cred că și Comisia trebuie să țină cont.”

Negocieri interinstituționale tensionate

Mureșan a subliniat că negocierile aflate acum în derulare la Bruxelles vor continua în următoarele săptămâni, iar Parlamentul European se așteaptă ca Executivul european să vină cu modificări legislative care să reflecte cerințele majorității eurodeputaților.

„Comisia Europeană va propune în următoarele zile niște modificări legislative care să corespundă așteptărilor Parlamentului European. Nu avem încă textele oficiale, dar Comisia și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri care ne vor satisface.”

Vicepreședintele PPE a explicat și că actualele negocieri nu sunt doar tehnice, ci și politice, întrucât bugetul pe 2028–2034 va defini viitorul proiectului european.

„Ceea ce propune Comisia Europeană este o chestiune fără precedent. Practic, ei propun ca jumătate din buget, 44%, să fie comasat în aceste planuri naționale. Ca atare, respingerea unui lucru fără precedent, evident că nu are precedent de asemenea”, a spus Mureșan, adăugând că Parlamentul European nu va ezita să respingă propunerile care nu respectă principiile de solidaritate și echilibru între statele membre.

„Am transmis aceste solicitări oficial, printr-o scrisoare semnată de președinții celor patru grupuri politice pro-europene și de noi, raportorii privind bugetul multianual. Comisia Europeană a înțeles solicitările Parlamentului și și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri legislative care să ne satisfacă. Dacă aceste propuneri vor corespunde așteptărilor noastre, vom începe negocierile. Dacă nu, ne vom vedea nevoiți să respingem actul legislativ și să cerem Comisiei un nou proiect de lege”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Obiectivul: un acord bugetar finalizat până la sfârșitul anului 2026

Eurodeputatul a arătat că obiectivul Parlamentului este adoptarea rapidă a bugetului, pentru a evita întârzierile din trecut, care au afectat statele membre în contextul exercițiului financiar actual.

„Obiectivul nostru este să încheiem negocierile pe tot bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 până la finalul anului 2026. Astfel încât în anul 2027 autoritățile centrale și locale să poată pregăti programele, ghidurile, să pregătească licitațiile, încât de la 1 ianuarie 2028 să poată fi absorbiți banii fără întârzieri. Pentru bugetul 2021-2027 deciziile s-au luat în decembrie 2020 cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare. Ca atare, la 1 ianuarie 2021 când bugetul a intrat în vigoare, nimic n-a fost pregătit și au trecut aproape doi ani de zile până au fost pregătite ghidurile, până oamenii au putut absorbi fonduri. Deci de aceea noi vrem să ajungem la un acord până la finalul anului 2026 pentru ca în anul 2027 să fie totul pregătit”, a spus Mureșan.

Mureșan a precizat că există un sprijin politic consistent în Parlamentul European pentru apărarea celor două politici fundamentale.

„Ca vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European am reușit, împreună cu președintele grupului, să formăm o majoritate foarte clară în Parlamentul European, să convingem grupul Socialiștilor, grupul pro-european de centru Renew și grupul Verzilor să solicităm împreună Comisiei Europene creșterea rolului regiunilor, apărarea acestor două politici tradiționale și un buget transparent, cu un rol puternic al Parlamentului European în procesul legislativ”, a declarat el.

Menținerea finanțării europene pentru coeziune și agricultură – prioritatea zero a României

În ceea ce privește interesele României în negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, negociatorul-șef al Parlamentului a subliniat că menținerea finanțării pentru politicile tradiționale, agricultura și coeziunea, reprezintă obiectivul central.

„De când am aderat la Uniunea Europeană până astăzi, am absorbit aproximativ 105 miliarde de euro fonduri europene și am contribuit cu 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am primit, așadar, peste 75 de miliarde de euro în plus față de ceea ce am contribuit”, a spus Mureșan, subliniind că „fondurile europene au schimbat România” și au fost „principala sursă de investiții și de dezvoltare”.

Eurodeputatul a arătat că aceste rezultate s-au datorat în principal politicii de coeziune și politicii agricole comune, care trebuie apărate în viitorul buget.

„Prioritatea zero a României este să avem în continuare cât mai multe fonduri prin politica agricolă comună și prin politica de coeziune, în domenii care să corespundă nevoilor noastre”, a declarat el.

În opinia sa, România trebuie să valorifice și creșterea alocărilor pentru apărare și securitate: „E evident că alocarea unor fonduri semnificative în domeniul securității și al apărării este un lucru bun. Este un lucru care este și în interesul României. Noi va trebui să ne propunem să accesăm cât mai multe dintre aceste fonduri de asemenea”, a spus eurodeputatul.

El a atras, însă, atenția că România trebuie să evite o strategie unilaterală concentrată exclusiv pe infrastructură și proiecte tradiționale pentru a nu rămâne în urma altor state membre în materie de dezvoltare.

„Sigur că mai trebuie să recuperăm niște decalaje: infrastructură, autostrăzi, modernizări de căi ferate. Însă, dacă ne vom ocupa doar de asta, în timp ce în alte țări membre ale Uniunii Europene se investește în inteligența artificială, în digitalizare, în cercetare, în inovare, atunci decalajul dintre noi și ceilalți va crește. Nu va scădea. Ca atare, ce încerc să spun este că trebuie să ne ocupăm de prioritățile tradiționale, dar trebuie să investim și în noile priorități, în chestiuni ce țin de digitalizare, inteligența artificială, creșterea competitivității, fiindcă asta fac celelalte state membre ale Uniunii Europene și noi nu vrem să crească decalajele între alții și noi. Noi vrem să scadă. Deci, noi trebuie să ne concentrăm atât pe prioritățile tradiționale, care continuă să fie importante pentru noi, dar trebuie să vedem să nu rămânem în urmă nici pe aceste domenii legate de viitor”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Politica de Coeziune, în serviciul securității europene

Referindu-se la modul de utilizare a fondurilor, Mureșan a explicat că investițiile din politica de coeziune pot fi concepute astfel încât să servească și obiectivelor de securitate.

„Va trebui să avem și o îmbinare a Politicii de Coeziune și a fondurilor pe securitate-apărare, în sensul în care va trebui să vedem ca investițiile pe care le facem din Politica de Coeziune să ajute oamenii în viața de zi cu zi, să aibă o întrebuințare civilă, dar să facă și România mai sigură în același timp, să o facă mai competitivă, să avem drumuri, autostrăzi, în așa fel încât să putem călători mai rapid, să putem transporta bunuri și produse mai rapid, să avem un câștig în viața de zi cu zi, să facă România mai modernă, dar să facă România și mai sigură în caz de nevoie, să putem transporta echipamente militare, să aibă o întrebuințare duală, civilă și militară. Și la multe proiecte de infrastructură va trebui să vedem cum pot contribui și la creșterea siguranței cetățeanului, deci e clar că va fi o îmbinare între aceste domenii”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

Reducerea decalajului de competitivitate al UE

Abordând și tema competitivității economice, Siegfried Mureșan a arătat că Uniunea Europeană trebuie să răspundă decalajului față de economiile Statelor Unite și Chinei prin investiții masive, reforme și stimularea investițiilor private.

„Uniunea Europeană are un decalaj de competitivitate față de alte regiuni ale lumii. (…) Mereu când am fost loviți de un șoc extern, ne-am concentrat pe acea temă, am reușit să ajutăm oamenii, dar am neglijat poate lucrurile care erau importante și nu erau urgente. Cum, de exemplu, este competitivitatea. Și, ca atare, am avut o eroziune a competitivității Uniunii Europene”, a explicat eurodeputatul, care a indicat necesitatea mai multor surse de finanțare în completarea alocărilor din bugetul european pentru reducerea decalajului de competitivitate.

„Raportul elaborat de fostul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, spune că avem nevoie de investiții de 800 miliarde de euro pe an pentru reducerea decalajului de competitivitate. (…) Trebuie să investim 800 miliarde de euro pe an în plus pentru a reduce acest decalaj. O parte din acești bani să vină din bugetul Uniunii Europene, o altă parte din bugetele statelor membre și o a treia parte din investiții private”, a precizat el.

Potrivit lui Mureșan, bugetul UE trebuie să joace un rol de catalizator pentru aceste investiții: „Trebuie să alocăm cât mai mulți bani pentru proiecte de cercetare, inovare, modernizare, digitalizare, care să îmbunătățească competitivitatea și să stimulăm cât mai multe investiții private în acest domeniu.”

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un obiectiv realist pe termen mediu

În ceea ce privește procesul de extindere, eurodeputatul a evidențiat progresele semnificative ale Republicii Moldova și a transmis că aderarea sa la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani.

„Cea mai bună garanție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este modernizarea, reformarea Republicii Moldova și îndeplinirea de către Republica Moldova a tuturor criteriilor de aderare. Republica Moldova se află pe drumul cel bun (…). Consider că aderarea se poate concretiza în următorii ani”, a declarat Mureșan.

Acesta a precizat că „Republica Moldova va primi fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar la momentul la care va adera va primi și fonduri structurale de coeziune, fonduri pentru fermieri, la fel ca România și la fel ca oricare alt stat membru”.

În opinia sa, aderarea Chișinăului nu presupune obstacole majore din punct de vedere financiar pentru Uniune.

„Integrarea ei ar însemna costuri adiționale pentru Uniunea Europeană care reprezintă doar o mică pondere din buget și care pot fi ușor acoperite. Extinderea cu Republica Moldova aduce doar câștig de cauză – pentru Republica Moldova, pentru România și pentru toată Uniunea Europeană, din punct de vedere al stabilității, al securității și al dezvoltării economice.”

În plan politic, eurodeputatul a subliniat sprijinul larg din Parlamentul European pentru continuarea și definitivarea procesului de aderare.

„Nu există niciun fel de opoziție față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vedem mereu că adoptăm rapid și cu majoritate largă deciziile care o privesc. (…) Republica Moldova trebuie judecată pe baza propriilor merite. E clar că îndeplinește acum criteriile pentru începerea negocierilor tehnice și mă aștept ca acestea să înceapă cât mai curând”, a conchis vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan.

Aflat la București în prima sa vizită oficială în calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte a subliniat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, angajamentul deplin al Statelor Unite și al Alianței Nord-Atlantice față de România și flancul estic, respingând orice speculații privind o eventuală „decuplare” între Europa și SUA privind securitatea europeană, pe fondul anunțului reducerii forțelor americane prezente în România.

„SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Ați văzut prezența președintelui Trump la Summitul de la Haga. (…) Această decizie are absolut nimic de-a face cu România. Sunteți un aliat NATO foarte respectat, foarte apreciat”, a declarat Mark Rutte.

Oficialul NATO a evidențiat totodată importanța sprijinului continuu pentru Ucraina, avertizând că o eventuală renunțare la acest sprijin ar amplifica direct amenințarea asupra României și asupra întregii Alianțe.

„Dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare”, a adăugat el, sugerând că în acest caz România și aliații ar trebui să facă mult mai mult pentru apărare.

„Când vorbim despre NATO, vorbim despre România. Când vorbim despre România, vorbim despre NATO. Este unul și același lucru”, a completat el, precizând că amenințarea la adresa României și la adresa NATO ar fi una și aceeași.

Rutte a adăugat că Alianța se adaptează noilor realități de securitate prin integrarea apărării flancului estic în cadrul noului concept „Eastern Sentry”, care pornește din Marea Neagră și se extinde până în Nordul Îndepărtat. „Marea Neagră este de importanță strategică vitală pentru NATO. Ceea ce face România pentru a o menține sigură și liberă este crucial”, a afirmat el.

Secretarul general al NATO a mulțumit României și pentru modul în care sprijină Republica Moldova, subliniind că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele Nicușor Dan cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei.

CaleaEuropeană.ro: Domnule secretar general al NATO, Mark Rutte, bun venit în România la prima dumneavoastră vizită aici în calitate de înalt oficial al NATO și, în mod special, bun venit la Calea Europeană!

Mark Rutte: Mulțumesc că m-ați invitat pe platformă.

CaleaEuropeană.ro: Domnule Secretar General, vizita dumneavoastră coincide cu anunțul Washingtonului privind repoziționarea forțelor americane rotaționale din România. Cum ar trebui să perceapă românii – un popor cu o înaltă încredere atât în NATO, cât și în Parteneriatul Strategic bilateral cu Statele Unite – această decizie?

Mark Rutte: Ei bine, permiteți-mi să fiu foarte explicit. Americanii au o prezență semnificativă în Europa. Ceea ce fac constant este să își ajusteze prezența, asigurându-se că utilizează cât mai bine trupele lor din Europa, iar această decizie a fost luată în acest sens. Nu are nicio legătură cu România, nicio legătură cu NATO sau cu angajamentul lor. Are legătură cu faptul că vor să se asigure că folosesc la maximum resursele pe care le au. Iar România este extrem de bine protejată de propriile sale forțe armate, de forța aliată terestră, dar și, desigur, de faptul că avem acest acord în NATO, potrivit căruia, dacă veți fi atacați, vom interveni colectiv pentru a vă apăra. Și toate acestea rămân valabile.

CaleaEuropeană.ro: Puteți confirma dacă alți aliați NATO – având în vedere că grupul de luptă NATO din România, condus de Franța, va fi extins la nivel de brigadă – vor compensa această ajustare a SUA în România?

Mark Rutte: Aceasta este o ajustare, pentru că americanii au ajuns la concluzia că pot utiliza mai bine acele trupe în alt mod. Avem această activitate numită Eastern Sentry, care începe din Marea Neagră și se termină în nordul îndepărtat, integrând tot ceea ce facem pentru a proteja flancul estic. Dacă, în acest context, va fi nevoie de mai multe trupe sau resurse în România, ele vor fi acolo.

CaleaEuropeană.ro: Fie că sunt ele europene sau americane?

Mark Rutte: Da. Întreaga NATO apără în mod colectiv flancul estic. Asta înseamnă că nu este niciodată vorba doar de un singur drapel pe o misiune, ci mereu de un efort colectiv NATO. Dar întotdeauna pornind, desigur, de la propriile forțe armate române. Și tocmai de aceea sunt atât de bucuros că România investește cu adevărat în această apărare colectivă.

CaleaEuropeană.ro: Motivul pentru care insistăm pe acest subiect este că, în partea estică a NATO, există o sensibilitate sau o teamă privind o eventuală decuplare a Europei de SUA sau invers. Credeți că această reducere a trupelor americane va schimba echilibrul României de la o prezență militară echilibrată SUA–Europa către una mai europeană?

Mark Rutte: Permiteți-mi să vă spun încă o dată – interpretați prea mult această decizie. Statele Unite sunt complet angajate în NATO, complet angajate în România. L-ați văzut pe președintele Trump la summitul de la Haga. A avut o singură iritare față de NATO, și pe bună dreptate. Și anume faptul că noi, europenii, nu plăteam la fel ca americanii. Și aceasta este o problemă care datează din vremea când Eisenhower era președinte al SUA. Acest președinte american a reușit să corecteze această situație.

Odată cu summitul NATO de la Haga, europenii – inclusiv România – au decis că vom plăti la fel ca americanii. Nu doar pentru a ne egaliza cu SUA, ci pentru că avem nevoie de aceste investiții pentru propria noastră apărare colectivă, având în vedere acumularea militară masivă a Rusiei din ultimii ani, care continuă și acum. Așadar, SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Aceasta este activitatea zilnică normală a fiecărui stat – să se asigure că își utilizează trupele cât mai eficient. Au ajuns la concluzia că pot face o mică ajustare, așa cum au făcut. Absolut nimic din această decizie nu are legătură cu această țară. Sunteți foarte apreciați, pentru că „punch above your weight” – aveți o influență mai mare decât s-ar crede. Sunteți activi în întreaga zonă NATO. Sunteți un aliat NATO extrem de respectat. Și nu o spun doar eu. Aud acest lucru din toate colțurile NATO: România este respectată.

CaleaEuropeană.ro: În memoriile sale recente, predecesorul dumneavoastră, Jens Stoltenberg, vorbește despre summitul tensionat din 2018, când ați avut un rol în calmarea președintelui american Donald Trump. De asemenea, una dintre calitățile cu care ați fost portretizat de presă în cursa pentru funcția de Secretar General a fost aceea de „îmblânzitor al lui Trump”. Este dificil să câștigi inima și mintea lui Donald Trump?

Mark Rutte: Nimeni nu este un „îmblânzitor”. Nici pentru dumneavoastră, nici pentru mine, nici pentru președintele Trump. Să rămânem la fapte. Ceea ce a făcut el în timpul primei sale președinții, Trump 45, a fost să le spună europenilor: v-ați angajat la 2%. Era faimosul angajament de la Cardiff. Dar nu îl respectați.

Astfel, în 2018, am văzut într-adevăr o creștere a cheltuielilor europene pentru apărare, dar aceasta era minoră comparativ cu ceea ce se întâmplă acum, în timpul Trump 47. Pentru că acum vom trece la 3,5%. Germanii, de exemplu, dacă comparăm 2021 cu 2029, vor adăuga încă 100 de miliarde de euro – adică 115 miliarde de dolari – anual, la cheltuielile lor de apărare. Da, aceasta se datorează amenințării ruse, dar și faptului că americanii, pe bună dreptate, ne-au spus: „Vrem să rămânem implicați, vrem să fim angajați, dar trebuie să vă aliniați cheltuielile la nivelul nostru.” Și am făcut-o. Acesta a fost summitul de la Haga. Eu încă cred că acesta a fost unul dintre cele mai mari succese de politică externă ale președintelui Trump. Așa că nu are nevoie de un îmblânzitor. Faptele sunt acolo. El livrează rezultate, iar noi suntem alături de el.

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc. Trecând acum la România, pentru că ați menționat rolul important pe care îl avem în Alianță… Știm că România a devenit centrală pentru prezența NATO în Marea Neagră, iar faptul că România promovează un rol mai important al regiunii Mării Negre în NATO nu mai este un secret, mai ales după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Totuși, oficialii NATO sunt adesea întrebați despre diferența dintre o prezență aliată mai articulată în regiunea Baltică și una mai redusă în Marea Neagră. Cum contracarăm această percepție?

Mark Rutte: Nu se discută așa ceva. Poate uneori există bârfe – sunteți jurnalist, știți cum e. Când mergeți la UE sau la NATO, întotdeauna există oameni care discută astfel de chestiuni. Dar nu asta se întâmplă în realitate. Faptul că acum integrăm apărarea flancului estic în cadrul activității Eastern Sentry – aceasta începe în Marea Neagră. De ce? Pentru că Marea Neagră are o importanță strategică vitală pentru NATO.

Ceea ce faceți voi, ceea ce face Turcia, ceea ce fac alții pentru a menține Marea Neagră sigură și liberă este crucial. Dar, desigur, trebuie să apărăm și nordul îndepărtat, așa că întregul flanc estic este esențial. Iar aspectul extraordinar al acestei noi activități, Eastern Sentry, este că reunim toate aceste acțiuni. Asta, pe de o parte, ne face mai flexibili. Putem, așa cum am spus înainte, să creștem prezența în România sau oriunde și oricând este necesar.

Dar, de asemenea, când vine vorba de noile tehnologii – știm despre dronele care au pătruns în spațiul aerian NATO în ultimele săptămâni. A fost un act foarte imprudent, chiar dacă nu intenționat. A fost cel puțin imprudent și inacceptabil. Dar dezvoltarea propriilor noastre tehnologii anti-drone va face parte din această platformă, pentru a putea accelera și extinde ceea ce facem în privința combaterii acestor activități cu drone. Un astfel de proiect este Eastern Sentry.

CaleaEuropeană.ro: Iar prin acest proiect Eastern Sentry, care a pornit oarecum de la ideea Baltic Sentry, vedeți Marea Neagră evoluând către un cadru mai permanent de coordonare maritimă NATO – inclusiv pentru drone, anti-drone, drone aeriene și navale și așa mai departe?

Mark Rutte: Baltic Sentry este specific pentru regiunea Baltică. A fost creat din cauza amenințărilor hibride – tăierea cablurilor de comunicații, etc. De aceea l-am lansat pe 5 ianuarie anul acesta, la zece zile după ultimul incident dintre Finlanda și Estonia, din 25 decembrie. Așadar, Baltic Sentry este dedicat Mării Baltice. Dar Eastern Sentry integrează întreaga apărare a flancului estic – aeriană și de orice alt tip – începând din Marea Neagră și până în nordul îndepărtat, dacă este necesar. De fapt, nu cred că există un „dincolo” de nordul îndepărtat. Deci este de la Marea Neagră până la nordul îndepărtat.

Da, scopul este să devenim mai flexibili, să integrăm tot ceea ce facem, dar și, așa cum ați spus, să ne asigurăm că putem implementa cele mai noi tehnologii, în special cele privind amenințările hibride, dronele etc. În același timp, învățăm de la ucraineni și tragem concluzii din ceea ce s-a întâmplat recent în Danemarca, iar belgienii se confruntă acum cu drone deasupra aeroporturilor lor. Lucrăm împreună, ca state NATO, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a învăța, astfel încât să devenim tot mai buni în contracararea lor.

CaleaEuropeană.ro: Ați dat startul aici, la București, împreună cu președintele Nicușor Dan, Forumului NATO pentru Industrie. Ați plasat creșterea producției militare și atingerea obiectivelor de capabilități în centrul mandatului dumneavoastră – ați vorbit despre „un salt cuantic”. Dar care este mai urgent: punerea industriei în mișcare pentru a livra capabilități aliaților, sprijinul pentru Ucraina, care intră într-o nouă iarnă de război, sau perspectiva ca Rusia să testeze agilitatea NATO și poate chiar articolul 5?

Mark Rutte: Când vine vorba de Ucraina, vreau să transmit un mesaj special telespectatorilor dumneavoastră, dacă îmi permiteți. Știu că există o dezbatere în fiecare țară – și în România – dacă ar trebui să continuăm să sprijinim Ucraina. Vă rog să înțelegeți: dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare decât este acum, cu ucrainenii care continuă lupta.

CaleaEuropeană.ro: Și pentru NATO, de asemenea.

Mark Rutte: Da, dar România este NATO, NATO este România. Nu există nicio diferență. Când vorbiți despre NATO, vorbiți despre România. Când vorbiți despre România, vorbiți despre NATO. Așa cum vedeți aici – steagul României, NATO – este același lucru. Trebuie să ne asigurăm că ucrainenii rezistă, nu doar pentru valorile noastre, ci pentru că este o amenințare directă la adresa securității României și a întregii NATO dacă ei nu ar continua lupta. Dacă nu ar rezista. Și uitați de ideea că ați putea cheltui doar 3,5% din PIB pentru apărare – și vă mulțumesc, România, pentru că o faceți, chiar înainte de 2035. Dar dacă Ucraina ar cădea, ar trebui să ajungeți la 5, 6, 7% din PIB pentru apărare. Ar avea efecte masive asupra societăților noastre. Pentru că rușii ar fi atunci încurajați și mult mai puternici.

Trebuie să creștem producția de apărare, absolut, pentru că este o parte integrantă a apărării noastre disuasive. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că Ucraina rămâne cât mai puternică în luptă.

CaleaEuropeană.ro: Exact acum un an, democrația României a fost supusă presiunii unei campanii sofisticate care a vizat alegerile prezidențiale. Referindu-se la activitățile destabilizatoare ale Rusiei în România, președintele Nicușor Dan a citat declarația Consiliului Nord-Atlantic care condamna activitățile cibernetice malițioase ale Moscovei în România și consideră că, în ceea ce privește războiul hibrid, suntem cu un pas în urma Rusiei. Cum putem schimba această tendință?

Mark Rutte: Nu sunt sigur că suntem cu un pas în urmă. Nu sunt sigur că aș subscrie complet la ceea ce a spus, dacă l-ați citat corect. Dar, desigur, împărtășesc sentimentul de urgență al președintelui, care se reflectă în acea declarație. Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Ea are multe fețe. Este multifațetată. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre. Să fiu foarte clar: am văzut acest lucru și la alegerile recente din Republica Moldova. Și, din nou, mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim foarte mult, domnule secretar general al NATO.

Mark Rutte: Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.

La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, noua ambasadoare Angela Ganninger a declarat că România a demonstrat stabilitate democratică și un angajament european solid, având un rol-cheie în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Angela Ganninger a subliniat că „trebuie să ne apărăm libertățile, unitatea și valorile democratice în Europa și trebuie să ne pregătim în acest sens” și că Germania „acceptă și își dorește să joace un rol de lider”,

Ea a subliniat că aderarea României la OCDE va reprezenta „un semn de apreciere” și „va facilita investițiile”, confirmând astfel progresul țării pe plan economic și instituțional.

În același timp, diplomata a evidențiat importanța domeniilor strategice, inclusiv industria de apărare, unde „firmele germane văd un mare potențial de cooperare cu România, în special în producția de echipamente de apărare aici, ceea ce este diferit și foarte important”.

Potrivit acesteia, consolidarea legăturilor economice și industriale între cele două state este direct legată de obiectivul comun de a asigura securitatea și reziliența europeană.

Ambasadoarea a amintit că Germania sprijină securitatea României prin misiunea de poliție aeriană întărită și a atras atenția asupra nevoii de a reduce deficitul bugetar pentru a garanta stabilitatea economică pe termen lung.

„Transparența și stabilitatea sunt foarte importante, pentru a putea planifica”, a punctat Ganninger, adăugând că Berlinul este pregătit să joace „un rol de lider” într-o Europă unde „securitatea, prosperitatea și libertatea” trebuie să rămână priorități, în strânsă cooperare cu NATO.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim pentru oportunitatea de a acorda acest interviu cu ocazia unui moment special pentru Germania. Știm că, în fiecare an, Germania sărbătorește Ziua Reunificării, iar anul acesta avem un reper important: 35 de ani. Voi merge direct la subiect, având în vedere momentul pe care îl sărbătorim – reunificarea Germaniei. Care este principala lecție pe care acest capitol important din istorie o oferă astăzi Europei, mai ales într-o perioadă de turbulențe geopolitice pe continentul nostru?

Angela Ganninger: Pentru germani rămâne o zi de mare bucurie faptul că, după 35 de ani, am depășit divizarea Germaniei și divizarea Europei din acea perioadă. Dar cred că, la momentul respectiv, nu ne așteptam la un război pe teritoriul european în următorii 35 de ani. Ne așteptam ca Europa și continentul să fie pașnice. Una dintre lecțiile pe care a trebuit să le învățăm este că astăzi trebuie să ne apărăm libertățile, unitatea și valorile democratice în Europa și trebuie să ne pregătim în acest sens.

CaleaEuropeană.ro: Da, într-adevăr. Și vedem că, în acest moment, ne confruntăm cu probleme generate de războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei. Putem spune că traversăm o perioadă transatlantică dificilă. Aș vrea să merg puțin mai departe și să vedem cum evoluează Germania în Europa, dar și în context global. Având în vedere ceea ce am menționat deja -agresiunea rusă împotriva Ucrainei, dar și ascensiunea așa-numitului „ax al autocrațiilor”, incluzând China, Iran, Coreea de Nord și, desigur, Rusia. Cum vede Germania rolul său în apărarea proiectului european democratic, amenințat de creșterea capacității militare a Rusiei, de dependențele externe critice față de China, de provocările legate de competitivitatea mai lentă în raport cu China și India, dar și în relație cu Statele Unite?

Angela Ganninger: Este adevărat că acum situația este mai volatilă și în relațiile noastre transatlantice. Așadar, ceea ce trebuie să facem este să ne pregătim mai bine, ca europeni, ca Uniune Europeană, dar și ca pilon european al NATO. Și trebuie să facem acest lucru împreună.

Cred că Germania acceptă și își dorește să joace un rol de lider în acest sens. Cancelarul a fost foarte clar în această privință și este pregătit să se consulte cu partenerii pe aceste probleme – pe toate cele trei amintite. Consider că prioritățile de bază ale guvernului nostru sunt acum securitatea, prosperitatea și libertatea. Așa cum am spus mai devreme, trebuie să ne apărăm securitatea. Trebuie să fim mai bine pregătiți și să devenim mai rezilienți. Și trebuie să facem acest lucru împreună, în Europa și între aliații europeni, dar, bineînțeles, și în cadrul NATO.

De asemenea, trebuie să ne consolidăm structura economică și competitivitatea, așa cum ați spus. Cred că există încă un mare potențial pe piața internă. Suntem o uniune de 450 de milioane de oameni și nu am finalizat complet piața internă. Dacă vom reuși să creăm oportunități mai bune pentru noi pe piața noastră, vom deveni mai puțin dependenți de alte țări. Cred că acest lucru este important în aceste vremuri critice.

În ceea ce privește ascensiunea altor țări, cum ar fi India și altele, este evident că și ele urmăresc progresul economic, ceea ce este normal. Este ceva firesc în lume. Prin urmare, depinde de noi să investim în cercetare și educație, să investim în creativitate și idei noi, să păstrăm cei mai buni oameni pe continent și să acordăm prioritate acestor aspecte, pentru a rămâne unul dintre principalele centre de inovație la nivel mondial.

CaleaEuropeană.ro: Ați atins câteva aspecte pe care poate le voi împărți în trei întrebări. Ați menționat securitatea, prosperitatea și libertatea. Acestea sunt trei valori foarte specifice democrațiilor noastre și lucruri pe care, de regulă, le împărtășim cu aliații noștri de pe cealaltă parte a Atlanticului de Nord. Cât de îngrijorat este Berlinul acum în legătură cu o posibilă slăbire a unității transatlantice, având în vedere dezbaterile din Washington și evenimentele care au loc acolo? Am văzut că Friedrich Merz a fost recent acolo cu un cadou foarte interesant pentru Donald Trump – certificatul de naștere al bunicului său din Bavaria. Dar cât de îngrijorați suntem de ambivalența SUA și a lui Donald Trump față de NATO și Europa?

Angela Ganninger: Totul va fi mai ușor pentru noi, europenii, dacă vom reuși să lucrăm împreună cu Statele Unite. Cancelarul Friedrich Merz a investit mult timp și energie pentru a menține o relație bună, inclusiv în raport cu președintele Zelenski al Ucrainei. Liderii germani și alți lideri l-au însoțit în vizita sa în SUA. Dar știm, de asemenea, și înțelegem – iar acest lucru nu este valabil doar de când Donald Trump a revenit la putere în SUA – că trebuie să consolidăm pilonul european al securității noastre. Trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană, colectiv, ca europeni, și să întărim acest pilon european, așa cum am spus, și în cadrul NATO. Și cred că acest efort se derulează deja. Accelerăm procesul de achiziții în domeniul apărării. Există numeroase proiecte comune. Există finanțare din partea UE. Ne consolidăm propria capacitate militară, la fel ca și ceilalți europeni. Prin urmare, cred că lucrurile sunt pe drumul cel bun.

CaleaEuropeană.ro: Germania face multe în această direcție. Observăm că, în ultimele luni, au avut loc numeroase schimbări, care au început încă din perioada „Zeitenwende” a administrației anterioare a cancelarului Scholz. Dar acum, odată cu venirea cancelarului Merz și cu noua administrație de la Berlin, Germania a lansat și un Consiliu Național de Securitate. Este pentru prima dată când Germania are un astfel de organism, având anterior, tot pentru prima dată, și strategia națională de apărare. Ce semnal transmite acest lucru? Ce înseamnă în practică? Desigur, știm cum funcționează un Consiliu Național de Securitate, dar care este mesajul pe care îl transmite?

Angela Ganninger: Semnalul este, poate, dublu. Pe de o parte, se adresează publicului german, la nivel intern, pentru că este vorba, în mare măsură, despre coordonarea politicii naționale și a apărării, definirea infrastructurilor critice și alte aspecte, astfel încât să analizăm dimensiunile externe și interne ale securității naționale și ale managementului crizelor într-un mod holistic și cuprinzător.

Și, având în vedere că diferite ministere răspund de diferite aspecte ale securității – Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și altele –, acesta este un mecanism prin care putem lucra mai bine împreună. Este, de asemenea, poate, un semnal către exterior că adoptăm această abordare holistică și că vom vorbi cu o singură voce chiar mai clar ca până acum.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat și piața internă, piața unică, care reprezintă un reper important pentru proiectul european. Aceasta a fost abordată recent și de președinta Ursula von der Leyen, în ultimul său discurs despre Starea Uniunii, cu multe libertăți noi, inovații și alte măsuri care vor fi introduse pe piața unică. Și, atunci când ne gândim la avansarea proiectului european ne uităm la cele două motoare pe care le asigură Franța și Germania. Cum vedeți evoluția acestui tandem franco-german? Știm că a avut loc un Consiliu Franco-German în Franța. În contextul acestor proiecte și, de asemenea, al ceea ce se discută în „bula” de la Bruxelles – deja denumită „Doctrina Draghi”, raportul privind competitivitatea și așa mai departe – cât de aliniate sunt pozițiile dvs. acolo unde există încă momente de discuții dificile?

Angela Ganninger: Există, și cred că vor exista întotdeauna, diferențe, dar asta este ceva cât se poate de firesc, pentru că provenim din tradiții administrative diferite. Germania este un stat federal, Franța este un stat centralizat. Avem tradiții administrative istorice diferite și privim lucrurile din perspective ușor diferite. Dar acest lucru se întâmplă și în Uniunea Europeană. Există sisteme mai apropiate de al nostru, altele mai apropiate de cel francez. Așadar, dacă noi – Franța și Germania – reușim să cădem de acord și să promovăm diferite subiecte în Europa, adesea asta reprezintă un prim pas către un compromis între noi toți, cei 27 de membri. Nu suntem singurii actori importanți, dar cred că, aducând împreună tradiții diferite, acest lucru are adesea un impact mai mare și asupra multor alte state membre. Iar cancelarul Merz și președintele Macron sunt destul de apropiați. S-au întâlnit de mai multe ori, se sună frecvent și se consultă des. Și, chiar dacă vor mai exista diferențe și unele probleme dificile între noi, cred că există o atmosferă foarte bună pentru a le rezolva.

CaleaEuropeană.ro: Acum să trecem la locul în care ne aflăm, adică București, România. În această vară, noul președinte al României, Nicușor Dan, a efectuat o vizită oficială la Berlin, chiar la începutul mandatului său diplomatic aici în România, și a fost primit de cancelarul Merz. A fost una dintre primele sale călătorii externe, foarte importantă. Ce ne așteaptă în relația politică și economică dintre cele două țări?

Angela Ganninger: În primul rând, suntem foarte bucuroși că președintele și-a făcut timp, atât de devreme în mandatul său, să vină în Germania. Era, de asemenea, la începutul mandatului cancelarului Merz și a fost o foarte bună ocazie pentru ca cei doi să se cunoască mai bine și să lucreze la definirea priorităților. În prezența lor, a fost semnat la Berlin un plan de acțiune, care stabilește un set întreg de priorități și domenii în care dorim să colaborăm în viitor.

Este vorba despre domeniile politic, economic, dar și, în ceea ce privește Uniunea Europeană, despre o bună coordonare în cadrul UE, pentru că România este un membru foarte important al Uniunii Europene, lucru pe care îl apreciem foarte mult. Mă gândesc și la cultură și la domeniul ecologiei  – există un spectru larg de domenii în care putem și ne dorim să colaborăm în viitor și să ne consultăm foarte strâns pe multe probleme. Este foarte important să acționăm împreună în cadrul structurilor mai mari ale UE, ale NATO și altor organizații.

CaleaEuropeană.ro: Dacă îmi permiteți, mă voi concentra pe trei piloni: securitate, economie și, de asemenea, pe partea de proiecte de viitor. În ceea ce privește securitatea, știm cu toții – și suntem recunoscători – că în prezent avem avioane de vânătoare germane desfășurate în România, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană. Ele sunt foarte active, mai ales atunci când observăm incursiunile dronelor rusești și altele asemenea. Ca răspuns la încălcarea flagrantă a spațiului aerian NATO de către Rusia, Alianța a lansat recent operațiunea „Eastern Sentry”. Cum va contribui Germania la consolidarea capacității de descurajare a Alianței în regiunea noastră și, în special, în România, având în vedere că avem deja acest sprijin în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană?

Angela Ganninger: În primul rând, în România, așa cum ați spus, avem această poliție aeriană consolidată. Avem cinci avioane Eurofighter aici, cu soldați ai Bundeswehr care colaborează foarte activ cu omologii lor români pentru protejarea acestui spațiu aerian, a României și a flancului sud-estic al NATO.

În cadrul operațiunii „Eastern Sentry”, contribuim cu patru Eurofightere, deoarece prima incursiune majoră a avut loc în Polonia. Acordăm acum o mare atenție întregului flanc estic al NATO, nu doar flancului sud-estic, ci întregului flanc, incluzând, bineînțeles, și România.

În acest moment, având deja acest important element de sprijin aici, efectuăm două schimburi consecutive de poliție aeriană consolidată, din august 2025 până în martie 2026. Suntem încrezători, împreună cu omologii noștri români, că putem proteja spațiul aerian și oamenii de aici.

CaleaEuropeană.ro: Aspectul securității are atât o dimensiune legată de apărare, cât și una economică. În ultima lună, am văzut că România și Germania, prin Rheinmetall, au semnat un acord prin care Rheinmetall va investi pentru construirea unei fabrici de muniție aici. Dincolo de acest proiect, aș fi curios să înțeleg ce alte tipuri de proiecte pot dezvolta România și Germania. Când credeți că această fabrică va putea asigura întregul proces de livrare a armamentului și muniției către aliați, în special România și Germania?

Angela Ganninger: Firmele germane văd un mare potențial de cooperare cu România, în special cele din sectorul apărării, nu doar în vânzarea de echipamente, ci și în producția acestora în România, ceea ce este diferit și foarte important. Este important de amintit faptul că multe țări – nu doar Germania, ci și altele – au nevoie acum, cât mai rapid, de mai mult armament. Avem la dispoziție instrumente în Uniunea Europeană, precum SAFE și altele, dar și în cadrul NATO, pentru a accelera eforturile comune de apărare, pentru a pune la dispoziție finanțări la un cost mai redus și pentru a facilita toate măsurile administrative pe care le implică o astfel de cooperare. Există potențial în domeniul forțelor terestre, vehiculelor de luptă, dronelor, elicopterelor și al sistemelor software. Există multe domenii în care am putea colabora.

Calea Europeană.ro: Deci România are un loc în strategia Germaniei pentru industria de apărare.

Angela Ganninger: Da, industria în sine și actorii industriali care vin aici și caută parteneriate își doresc acest lucru. Mentalitatea Uniunii Europene este că integrarea acestor lanțuri de aprovizionare și producția în diferite țări europene ne întăresc interoperabilitatea și creează economii de scară. Este o modalitate mai eficientă de a folosi resursele europene pentru a integra mai mult industriile noastre de apărare, având în vedere că există industrii de apărare diferite în țări diferite. Există un mare potențial pentru eficiență și cooperare, iar România este un potențial partener. Depinde, de asemenea, și de guvernul român, în funcție de domeniile în care dorim să colaborăm, dar propunerile există.

Calea Europeană.ro: Care este, să spunem, percepția companiilor germane asupra a ceea ce se întâmplă acum în România în materie de reforme și pentru a stopa „incendiul” deficitului public, având în vedere că ați menționat guvernul?

Angela Ganninger: Este important să se reducă deficitul, pentru că o economie stabilă este necesară. Altfel, economia rămâne mereu la limita instabilității. Așadar, reformele sunt importante și necesare. Din perspectiva mediului de afaceri, transparența și stabilitatea sunt foarte importante, pentru a putea planifica. Când investești, vrei să faci planuri pe termen lung, nu doar pentru două-trei luni. Ai nevoie de un mediu stabil. Transparența este esențială.

Companiile trebuie să înțeleagă în ce direcție merg lucrurile. Altfel, vor fi prudente și vor aștepta să vadă ce se întâmplă. Reformele structurale sunt întotdeauna dificile. Nu le este deloc ușor guvernanților să se ocupe de această sarcină. Este un efort uriaș și nu va fi ușor. Dar, atât timp cât guvernul comunică cu mediul de afaceri și înțelege nevoile și preocupările acestuia, există o cale de a merge înainte fără a afecta în mod inutil afacerile.

Calea Europeană.ro: Există și două alte subiecte foarte discutate aici în România. De asemenea, din perspectiva președintelui, el le-a menționat în mai multe discursuri: securitatea energetică și rolul României în reconstrucția Ucrainei. Considerați că aceste două chestiuni, foarte prezente în discursul și dezbaterea publică, pot deveni domenii de extindere a cooperării germano-române, având în vedere că Germania joacă și ea un rol în sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra, și ținând cont de faptul că securitatea energetică este foarte importantă pentru întregul continent?

Angela Ganninger: Da, există potențial. România are avantajul de a fi mai independentă energetic decât multe alte țări europene. De asemenea, poate oferi o legătură cu Ucraina, Moldova și țara noastră. Cu siguranță există potențial aici, nu doar în domeniul gazelor, ci și în cel al surselor regenerabile. Este, de asemenea, un domeniu important.

Calea Europeană.ro: Și în ceea ce privește energia nucleară, deși știu că este un subiect sensibil în Germania.

Angela Ganninger: Da, ar putea exista potențial, dar nu mai producem energie nucleară, așa că acesta nu mai este un domeniu de interes pentru noi. Ne concentrăm pe sursele regenerabile și alte forme de energie. În ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, deja colaborăm strâns. Germania apreciază ceea ce a făcut România pentru refugiații ucraineni și pentru transportul mărfurilor ucrainene către Marea Neagră. Deja cooperăm în multe domenii și în multe moduri și există propunerea pentru un hub românesc pentru asistența în reconstrucția Ucrainei. Cred că este nevoie să înțelegem mai bine propunerea concretă a României în acest sens.

Calea Europeană.ro: Un alt subiect important pe care aș dori să-l abordez este semnalul pe care îl transmiteți ca ambasador, semnal foarte important pentru investitori. România este pe drumul aderării către OCDE și știm că țara noastră este susținută de toate statele membre ale UE și de membrii OCDE, dar ce angajamente și reforme credeți că vor conta cel mai mult pentru investitori?

Angela Ganninger: Așa cum am spus mai devreme, transparența este foarte importantă pentru ca investitorii să aibă o perspectivă stabilă. OCDE oferă un cadru cu reguli clare pe care investitorii se bazează. Unii investitori investesc doar în țări membre OCDE, tocmai pentru că acolo există un cadru de reglementare coerent. Există anumite reforme care trebuie implementate pentru a deveni membru, astfel încât investitorii să fie siguri că România este integrată în acest cadru internațional de țări. Așa cum ați amintit, susținem aderarea României la OCDE.

Calea Europeană.ro: Va fi și un semnal verde pentru noi investiții, având în vedere că oficialii de aici, din București, au abordat această problemă?

Angela Ganninger: Aceasta va facilita investițiile. În cele din urmă, investitorii trebuie să decidă singuri, dar este întotdeauna un semn de apreciere. Dacă ești țară membră OCDE, acest lucru generează încredere și facilitează atragerea investițiilor. Probabil că nu este ca un întrerupător care, peste noapte, va face ca investitorii să vină în masă la București. Nu funcționează așa, dar investitorii vor înțelege că România îndeplinește anumite criterii și că există transparență și responsabilitate, ceea ce le oferă siguranță.

Calea Europeană.ro: Aș dori să profit de experiența dumneavoastră ca ambasador al Germaniei la Chișinău. România, Germania și Franța găzduiesc și co-prezidează o platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Cum vedeți cooperarea dintre Germania și România, concentrată pe Republica Moldova și aderarea sa la UE? Putem accelera procesul pentru a-i ajuta mai mult, așa cum am făcut până acum, sau este suficient ceea ce facem?

Angela Ganninger: România a jucat un rol foarte important în apropierea Republicii Moldova de UE. Franța și Germania s-au alăturat acestui efort, așa cum ați spus. Ne aflăm într-un dialog strâns cu Republica Moldova, la fel cum se află și Comisia Europeană. Cred că se fac lucrurile care se pot face. Pot exista domenii mici în care se poate face mai mult și, dacă le identificăm, le vom aborda. Dar cred că este un efort semnificativ. Trebuie făcut pas cu pas. Nu se poate realiza peste noapte; este un proces important de reformă. Este un proces care necesită timp. Dar, dacă prietenii noștri din Moldova cer asistență sau expertiză, suntem pregătiți să ajutăm.

Calea Europeană.ro: Ați ajuns la București la scurt timp după o perioadă politică tumultoasă în România, marcată de alegeri prezidențiale anulate, interferențe rusești și noi alegeri. Cum ați evalua, în prezent, reziliența politică și stabilitatea democratică a României?

Angela Ganninger: Prin a doua rundă de alegeri, România a demonstrat stabilitate, deși, cu siguranță, este o perioadă dificilă pentru guvern. Deficitul și reformele demonstrează asta. Sper că actorii politici înțeleg că este un moment important și critic pentru țara dumneavoastră. De asemenea, cred că publicul trebuie să înțeleagă că va fi dificil să se înainteze fără reforme.

Sper foarte mult ca guvernul să rămână unit și să găsească compromisuri necesare, pentru că este vorba despre un guvern de coaliție. Este o coaliție foarte largă. În Germania avem, de asemenea, ceea ce se numește „mare coaliție”, iar uneori apar dificultăți în găsirea compromisurilor. Aceasta face parte din mecanismul politic. Important este ca politicienii să lucreze împreună cu bună credință. Până acum, cred că o fac, și sper să continue așa.

Calea Europeană.ro: Mulțumesc! Și o ultimă întrebare: În calitate de nou ambasador al Germaniei în România, cum ați descoperit țara noastră și ce v-a impresionat cel mai mult?

Angela Ganninger: Sunt aici de doar trei luni și nu am avut încă ocazia să vizitez tot ce oferă România, dar am ajuns în Transilvania – o regiune foarte frumoasă – și cred că aveți o țară extrem de frumoasă și diversă, cu mare, litoral și munți. Este o țară cu numeroase atracții turistice și locuri de patrimoniu cultural recunoscute la nivel internațional, cum este cazul Moldovei românești și așa mai departe. Este minunat să vezi această diversitate și abia aștept să descopăr mai multe locuri din România în anii care urmează.