Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Indiferent de preferințele politice sau competiția politică, ne unește parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România, iar ceea ce ne diferențiază ca partide sunt problemele legate de risipa banilor publici și a reformelor, a declarat Oana Țoiu, deputat USR și vicepreședintă a Camerei Deputaților, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

„Nu este o veste nouă faptul că o mare parte a românilor nu au fost și nu sunt mulțumiți de actuala guvernare. Ce este uimitor este că, această nemulțumire, această furie pe alocuri nu s-a dus toată spre un partid pro-european și s-a dus și în zona extremistă, care, trebuie să recunosc, a fost un pic mai bună decât noi în a folosi sclipiciul de pe TikTok, toate mecanismele, chiar și în afară a legii sau a legii electorale, pentru a reuși să ajungă cu mesaje care au fost atrăgătoare pentru niște oameni care se simt nedreptățiți, excluși, se simt poate furioși pe felul în care vechea clasă politică a folosit, de-a lungul timpului, puterea și resursele publice pentru a propaga mai departe niște privilegii nejustificate”, a subliniat Oana Țoiu.

Mai mult, ea a precizat că aceasta lecție este una foarte importantă, iar tema viitorului Parlament este să se asigure că reconstruiește încrederea între români și politicieni.

„Cred că se pot forma în continuare majorități pentru motive care să facă binele necesar în sănătate, în educație, în reforme, în administrația publică. Întrebarea e cu ce viteză, pentru că aici cred că putem foarte ușor să ne dăm seama că oamenii sunt nerăbdători. În special în educație și în sănătate, pentru că li se promit de peste 20 de ani anumite lucruri și răbdarea a ajuns la sfârșit”.

Făcând referire la nerăbdarea românilor, Oana Țoiu a avertizat că acest sentiment general al cetățenilor ne poate duce pe „un drum foarte greu pentru România, pe drumul extremismului, care să ne îndepărteze de calea europeană și să ne facă mai vulnerabili din perspectiva siguranței naționale”.

„Sau această lipsă a răbdării poate să fie și un lucru bun și să pună presiunea necesară pe decidenți. Nu cred că sunt foarte mulți oameni care se gândesc care a fost prezența la urne și care e legitimitatea pe care o are un politician atunci când ia decizii. Ce este clar este că ultimul vot față de Parlament și la prezidențiale, de altfel, a arătat foarte clar că majoritatea românilor este nemulțumită. O parte dintre ei s-au exprimat prin vot, o parte nu au venit la urne, dar este foarte clar că încrederea lor este extrem de fragilă în momentul acesta. Este o încredere extrem de fragilă înainte de un an care va fi foarte greu pentru România. Realitatea este că în ultimii 3-4 ani a crescut deficitul, a crescut datoria externă și a crescut, din păcate, și risipa, când trebuia să se întâmple opusul”, a punctat Oana Țoiu.

„Nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul ca oamenii văd risipa din banii lor. Ne unește ca partide drumul european dar nu e suficient, partidele trebuie să arate ca au înțeles lecția”, a adăugat ea.

Vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că este foarte important ca țara noastră să afle care sunt vulnerabilitățile sale în societate pe termen mediu și lung și a avertizat că subfinanțarea educației a dus la creșterea ratei de analfabetism funcțional.

„Asta creează niște vulnerabilități pe care le vedem foarte clar acum, că avem state care nu sunt prietene cu România, cum este Rusia, care nu sunt prietene cu calea europeană și cu NATO, care folosesc aceste vulnerabilități în moduri foarte clare de propagandă, de influențare, de interferență în alegerile democratice. Practic, e nevoie,  în momentul ăsta, ca paradigma pe care o avem cu toții când ne uităm la siguranța națională și la apărarea României, să se lărgească, uitându-ne foarte clar la care sunt vulnerabilitățile care au fost generate în societate și cum poate să fie ele reparate. Acestea sunt lucruri care trebuie făcute imediat. Pentru că altfel vulnerabilitatea asta la propagandă rămâne, indiferent dacă este interzis sau nu TikTok. Avem nevoie de o populație care să fie rezilientă la asta. Asta înseamnă investiții în educație și inclusiv investiții în cultură”, a spus Oana Țoiu.

De asemenea, Oana Țoiu a avertizat că România trebuie să se gândească cum poate garanta libertatea presei și cum poate  asigura acces la finanțare pentru presa mică și independentă.

„Am văzut de multe ori că o parte din amenințările la care e supusă România, o parte din rețelele de infractori sau cel puțin de propaganda și de influență, au ajuns să fie aduse la lumină, prima dată, de jurnaliștii de investigație, nu de instituțiile statului”, a explicat aceasta. 

Deputata USR a precizat că România este în continuare o investiție sigură pe termen mediu și lung, chiar dacă „ne-a trecut glonțul pe la ureche, la o distanță foarte mică”.

„Faptul că toată societatea a văzut acest risc direct și a simțit îndeaproape această amenințare a dus la o transparență mai mare din partea fiecărui domeniu, fie că vorbim de mediul de business, de politic, de instituții și de societatea civilă. Indiferent de preferințele politice sau competiția politică ori adversari politici, există niște lucruri care ne unesc și ce ne unește este parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România și că în momente de criză asta poate să devină mai important pentru noi decât subiectele pe care suntem competitori sau adversari politici. Asta cred că este un semnal de stabilitate pe termen mediu și lung, care trebuie să conteze și pentru piețele financiare, pentru investitori și pentru partenerii strategici. Însă, trebuie să fim toți conștienți că ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni a fost doar amânarea unei bătălii, nu câștigarea ei (…) Unde sunt diferențe între noi, inclusiv acum, unde nu știm dacă va exista această coaliție și acest guvern de uniune națională, sunt legate de oprirea risipei. Noi credem puternic că sunt niște zone unde resursele publice au fost risipite”, a detaliat Oana Țoiu. 

Mai mult, în cadrul interviului, Oana Țoiu a pledat pentru o României „stabilă” și pentru protejarea flancului estic: „Trebuie să asigurăm prezența NATO aici și să apărăm granița Uniunii Europene”, a spus ea. 

Referindu-se la noua coaliție de guvernare, vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că partidele trebuie să se așeze la masa dialogului și să încerce să găsească puncte comune. 

„În interiorul partidelor care au guvernat până acum trebuie schimbate mai multe lucruri și cu siguranță felul în care sunt conduse instituțiile statului. O lecție pe care am învățat-o după anul 2021 este că nu e suficient totuși ca planul de reforme să fie clar, nu e suficient să existe finanțare pentru el. Odată ce ajungi la niște soluții, odată ce obții banii pentru ele, odată ce România și-a pus semnătura pe un contract, odată ce ai un calendar clar și instrumente să le îndeplinești, asta înseamnă că ai rezolvat 90% din probleme. Ce ne dăm seama acum, trei ani mai târziu, este că mare parte din ele au rămas blocate cum erau când le-am lăsat, cu câteva excepții. Un lucru pe care l-am învățat este că lucrurile acestea nu sunt suficiente”, a adăugat Oana Țoiu. 

În finalul interviului, ea a punctat faptul că la masa deciziilor trebuie să existe oameni care au curajul să-și pună puterea politică în direcția acelor reforme și capacitatea, și tehnică, și politică de a le duce la bun sfârșit. 

„Poate că ăsta ar fi motivul principal pentru care am reintrat la guvernare, dacă vom decide să facem asta. Credem că avem curajul și competența necesară să eliminăm aceste blocaje din calea reformelor, dacă sunt dispuse și celelalte partide politice să nu stea în drumul acesta ca piedici, ci să se alăture ca potențiale aliați”, a continuat Oana Țoiu. 

Întrebată dacă partidul USR este pregătit pentru opoziție, Oana Țoiu a spus că scenariul acesta „este unul cât se poate de posibil”. 

„Noi suntem principalul partid care a arătat,  de-a lungul timpului, unde sunt greșite deciziile pe care le ia guvernarea și cum vor duce ele la un deficit crescut. Cum promisiunile din campanie electorală de creșteri peste creșteri nu au cum să fie sustenabile în buget fără ca asta să ducă și la apariția unor taxe noi”, a menționat aceasta. 

Întrebată despre soluțiile pe care USR le are în vedere pentru a implica tinerii în procesul democratic și pentru a combate fenomenele periculoase care se traduc în extremism, în neo-legionarism, în antisemitism și în tot felul de forme care riscă să derapeze parcursul democratic al României, Oana Țoiu a spus că va continua programul „Parlamentul pentru Tineri”.

„Avem 1300 de alumnii care au trecut deja prin program. Cum e să fii deputat pentru o zi, să treci prin negocieri, să-ți vezi propunerile auzite, să poți să vezi cum arată comisiile și plenul. Este foarte important pentru noi ca tinerii să folosească mecanismele de acțiune pe care le au. Deși s-a discutat mult în spațiu public de dezangajarea lor politică, noi nu credem deloc asta. De fapt, tinerii sunt o generație implicată, doar că prin instrumente pe care ei le-au considerat că le au la îndemână. Votul sau reprezentarea politică nu a fost, pentru mulți dintre ei, acest tip de instrument unde să se simtă reprezentați sau să vadă că funcționează. Pentru noi e foarte important nu doar să intre în legătură cu noi ca parlamentari, dar să se vadă pe ei înșiși, în viitor, ca lideri care să împingă mai departe schimbarea pe care o văd. Eu nu cred că tinerii vor mai fi vreodată apatici față de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Vor alege instrumente și mecanisme de a-și face vocea auzită, de a încerca să le fie părerea luată în calcul și de a trece peste nedreptate și neputință, încercând să obțină mai multă putere cu instrumentele pe care le au. Noi asta vrem să facem, să ducem mai multe instrumente democratice în mâna lor”, a conchis Oana Țoiu.

Adrian Furtună, sociolog și expert la Centrul Național de Cultură a Romilor, a prezentat într-un interviu pentru CaleaEuropeană, o scurtă istorie neștiută a comunității rome din timpul celui de-al Doilea Război mondial, istorie care a fost marcată de zeci de mii de deportări în Transnistria, care s-au lăsat cu alte zeci de mii de crime în rândul romilor, pe fondul unei mișcări extremiste de dreapta la acea vreme în țara noastră, care îi izola pe romi, neconsiderând-ui că fac parte din „neam”. De asemenea, Adrian Furtună a explicat și contextul politic actual și a discutat despre referirile greșite care se fac la religie și neam, pe fondul unei istorii necunoscute atât de romi, cât și de partea politică. 

Ororile romilor din Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: 25.000 de deportări, dintre care 12.000 de copii. Documentul regimului Antonescu care demonstrează ideea rasială, publicat în decembrie 1942

    ➡️ „Într-o perioadă de 10-15 ani, eugenismul („purificare” biologică), s-a cristalizat în crime la adresa umanității. În Transnistria, din cei 25.000 de romi deportați, 12.000 erau copii. Jumătate dintre ei au murit de foame, de frig, de tifos, doar din cauză că nu au fost considerați demni de a face parte din corpul național românesc, din societatea românească. Au fost definiți ca fiind un pericol public. Criteriile care s-au aplicat pentru a fi deportați a fost pe ideea ca vrem să ne apărăm de această plagă țigănească pentru că ei reprezintă un pericol la adresa noastră. De fapt, documentele de arhivă arată că ceea ce era în spate era o gândire bazată pe ideea rasială, pe ideea de sânge. ”

      ➡️ „Documentul publicat de Ministerul Justiției în decembrie 1942 arată clar ideologia din timpul regimului Antonescu vizavi de romi. Acest document a fost eliberat în contextul în care în perioada respectivă se eliberau certificate de origine etnică. Adică statul stabilea cine este român și cine nu este român. Documentul spune în mod clar: „Am onoarea a vă comunica că țiganii (romii) nu sunt români de sânge. Ideea de națiune, de neam implica această legătură de sânge.”

    ➡️ „Planurile Guvernului Antonescu vizavi de populația romă nu se rezumau la cei 25.000 de romi care au fost deportați. Există documente de arhivă care arată că Guvernul avea un plan mai amplu de a izola în totalitate populația romă de pe teritoriul României de la acea perioadă, doar pentu că exista ideea că romii nu pot face parte din națiunea română.”

Glorificarea din prezent a unor eroi ai neamului, un semnal de alarmă pentru comunități și pentru societatea civilă. Rereprezentanții extremei drepte din prezent când folosesc termenul de neam fac o trimitre la valori din trecut. Romii nu își cunosc istoria 

    ➡️ „În această perioadă se poate observa o glorificare a unor eroi ai nemaului, care a reprezentat pentru mine primul semnal de alarmă. Unele figuri precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sunt celebrați, comemorați în spațiul public pe ideea că reprezintă eroi ai neamului. Utilizarea termenului de neam în acest context reprezintă un semnal de alarmă. Termenul de neam are o istorie. Ideea de neam în sine reprezintă o legătură de sânge între membrii acelei populații. În ceea ce privește tot aparatul lingvistic utilizat de extrema dreaptă, dacă reprezentanții extremei drepte de astăzi îl comemorează pe Antonescu sau pe Zelea Codreanu și dacă în perioada respectivă Antonescu folosește termenul de neam și am arătat documentul în care Antonescu folosește termenul de neam și dacă acești oameni de astăzi fac apel la imaginea lui Antonescu, lui Zelea Codreanu și utilizează termenul de neam în prezent, din punctul meu de vedere, ca sociolog, este o trimitere la niște valori din trecut.”

     ➡️ „Persoanele care se revendică în prezent de la acești eroi, ele nu au avut până în prezent o atitudine sau declarații vizavi de aplicarea unor măsuri coercitive în ceea ce privește populația romă. Tocmai, acest fapt i-a atras în această cursă și pe unii dintre romi, în sensul că au nevoie să aparțină. Vorbim despre o populație care de-a lungul timpului a fost marginalizată și slab reprezentată. În momentul în care, un lider carismatic oferă posibilitatea de a face parte din națiune, de a fi reprezentat, atunci această opțiune este tentantă și pentru romi.”

   ➡️ „Romii nu își cunosc istoria. Identitatea națională pe care romii și-au construit-o nu s-a bazat pe niște criterii concrete.  Atunci, acest tip de discurs la care facem apel la eroi salvatori ai neamului, la valorile trecutului, reușește să pună sub aceeași umbrelă pe acești oameni care nu au cunoștintă de propria istorie. Foarte mulți au fost atrași și pe ideea de reprezentare creștină. O altă extensie a curentului de dreapta este această parte de accentuare exacerbată a ideii de creștinism.”

 ➡️ „Acest discurs care face apel la apartenența religioasă se intrumentalizează. Nu cred că este calea mai potrivită în a defini cine este român sau nu, în funcție de trecutul național. Să fim atenți la discursul care îmbină religia și politica. Acest tip de discurs poate foarte ușor să excludă pe cei care nu se potrivesc acestor declarații.

 ➡️ „Despre ororile din Transnistria am început să vorbim acum 30 de ani, dar au tăcut în conștiința colectivă timp de 50 de ani. Pentru foarte mulți dintre romi era o rușină să vorbească despre Transnistria, pentru că societatea a pus această stigmă ca fiind oameni care nu merită să trăiască. Toți cei care au fost deportați purtau această stigmă de a fi fost considerați nefolositori comunității. Stigmă pusă de un sistem guvernamental.”

Adrian Furtună este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Secția Sociologie a Universității din București, deține un Master în Cercetare Sociologică Avansată. Preocupările sale principale sunt în domeniul culturii romilor și evidențierea reprezentărilor sociale ale romilor în spațiul european. A lucrat o perioadă de trei ani pentru Centrul Rromilor “Amare Rromentza”, unde a realizat un film documentar despre Deportarea romilor în Transnistria și un raport de cercetare asupra stimei etnice de sine a elevilor romi. Pentru o perioadă de un an și jumătate a lucrat pentru think-tank-ul Policy Center for Roma and Minorities, unde a dezvoltat proiecte de intervenție în educație pentru copii romi și neromi provenind dintr-o zonă de ghetou din București. Din noiembrie 2011 este membru fondator al Centrului de Cercetări Culturale și Sociale “Romane Rodimata”, unde a realizat un documentar etnografic despre rudari și a coordonat un proiect de istorie orală asupra mitului “bărcilor de carton”. Adrian-Nicolae Furtună este rom și vorbitor nativ al limbii rromani.

Referindu-se la situația electorală actuală din România, Erika a avertizat că, atunci când oamenii simt că valorile și viziunea lor asupra lumii sunt amenințate, devin „foarte defensivi” .

„Ar trebui să  înțelegem de ce un procent atât de mare din populație simte că nu este ascultată. Cred că acesta este un punct foarte important de reținut și este ceea ce încercăm întotdeauna să prezentăm la Re-Imagine Europa. Suntem un grup de reflecție nepartizan, așa că lucrăm cu perspective diferite. Diversitatea este un punct forte pentru democrație. Oamenii folosesc aceleași cuvinte, dar ele pot înseamna lucruri diferite. Cuvinte precum libertate pot însemna lucruri  diferite pentru oameni diferiți. Dacă ne-am putea uni, am putea poate crea ceva care să funcționeze pentru toată lumea din societatea noastră”, a adăugat aceasta.

Întrebată despre instrumentele digitale și modul lor de a influența democrația, Erika a avertizat că tehnologiile digitale au schimbat complet lumea, spunând că unul dintre domeniile în care instrumentele digitale sunt utilizate greșit de către oameni este acela în care aceștia le folosec pentru a convinge alte persoane că viziunea lor, indiferent care este aceasta, este cea corectă.

„Sosirea tehnologiei digitale a schimbat complet lumea. Acesta este un punct  al activității pe care o desfășurăm la Re-Imagine Europa și aș putea să vorbesc ore în șir despre asta. Unul dintre lucrurile pe care le consider atât de importante pe acest subiect este că instrumentele digitale pot fi folosite atât în bine, cât și în rău. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este că, instrumentele digitale pot schimba și modela toată structura de putere a informației, iar informația este cea mai importantă parte a oricărei societăți. Cu toate acestea, ceea ce am văzut că se întâmplă este că, din cauza algoritmilor și a altor lucruri, acestea nu sunt întotdeauna utilizate în modul în care ne-am dori. Și aici cred că avem un concept greșit despre ecosistemul informațional, pentru că încă ne gândim la el ca la o modalitate de a transmite mesaje”, a subliniat Erika Staël von Holstein.

Ea s-a declarat încrezătoare că lucrurile se pot schimba și că putem ajunge să folosim aceste instrumente digitale pentru a „ne consolida societățile”.

„În momentul de față, evident, mergem într-o direcție diferită. Dacă am reuși să facem această schimbare de mentalitate, am putea folosi toată această energie negativă care acum ne desparte, ca o modalitate de a găsi noua narațiune de care avem nevoie pentru a rezolva problemele reale cu care se confruntă cetățenii europeni de pe tot continentul. Dacă putem fi scuturați și să înțelegem că unii oameni trăiesc o realitate foarte diferită, dacă suntem suficient de curajoși și avem curajul să admitem că poate ceva nu funcționează perfect și că am putea îmbunătăți unele idei, cred că aceasta ar fi cea mai mare forță și cea mai mare oportunitate de a ne putea consolida”, a continuat aceasta.

De asemenea, Erika Staël von Holstein a precizat că încrederea în instituții este în scădere peste tot în lume, nu doar în Europa.

„Oamenii sunt foarte implicați în dezbaterile publice. Poate nu întotdeauna în modul în care ne-am dori sau în care am spera. Sunt multe critici și multă furie, dar acestea pot fi folosite și într-un mod pozitiv. Și depinde de noi să vedem dacă aceasta este doar o amenințare sau și o oportunitate. Este o chestiune de alegere”, a adăugat aceasta.

În finalul interviului, Erika a precizat că Re-Imagine Europa lucrează mult pentru a încerca să găsească diferite modalități pentru a comunica, atât în ceea ce privește modul în care depolarizăm societatea, cât și analizând ciclul neîncrederii, și de ce asistăm la această polarizare în creștere nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Ea a mai spus că Re-Imagine Europa abordează și probleme precum democrația și dezinformarea, agricultura, schimbările climatice și polarizarea, impozitarea și economia.

„Lucrăm foarte concret cu instituțiile europene, guvernele naționale, grupuri de reflecție, ONG-uri. Lumea devine din ce în ce mai nesigură, asistăm la o creștere a inegalității, la perturbări climatice constante, la o situație geopolitică din ce în ce mai nesigură. Aceste perspective diferite ne pot face mai puternici. Ele ne pot ajuta să vedem lucruri pe care noi poate că nu le vedem. În ciuda a tot ceea ce se întâmplă în lume, ceea ce mi se pare foarte interesant în acest moment este că Europa ascultă. Europa trebuie să găsească idei noi, idei mai bune despre cum să se descurce, iar oamenii sunt foarte deschiși să spună cum putem să facem asta într-un mod diferit. Iar acest lucru este foarte încurajator, deoarece în următorii 5-10 ani lumea se va schimba foarte mult și este șansa noastră să spunem ceea ce vrem, nu doar să ne plângem. Este foarte ușor să ne plângem de ceea ce nu ne place, dar trebuie să spunem, ce vrem și să venim cu alternative reale și cu  o dorința reală de a schimba sistemul în bine și nu doar de a distruge ceea ce am construit cu mult efort. Trebuie să avem curajul de a încerca să gândim diferit. Așadar, dacă am putea admite că trebuie vedem lumea cu alți ochi, atunci am putea face ceva uimitor. Și asta sper că putem face ca societate europeană pentru a reimagina Europa”, a conchis Erika Staël von Holstein .