INTERVIURI
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Published
2 months agoon

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu
Ororile extremismului, legionarismului și ale Holocaustului nu au început prin lagăre, ci prin vorbe, iar din acestea, mai târziu, s-a trecut la violență și exterminare. Aceasta este mărturia lui Octavian Fulop, ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului din lagărele germane, care ne-a primit la el acasă, întâmpinându-ne cu o confesiune: “După 80 de ani (de la încheierea Holocaustului) nu m-am gândit că în România, vreodată, să mai poate fi în discuție asemenea lucruri și să fii îngrijorat de pericolul unor asemenea evenimente”.
Într-un interviu pe care ni l-a acordat pe CaleaEuropeană.ro, Octavian Fulop a povestit momentele cumplite prin care a trecut, de la restricții pentru comunitatea evreiască la deportarea în lagărul de la Auschwitz și de la tăcerea societății la manipularea acesteia de către diverși oameni, precum și faptul că a fost martor la exterminarea romilor care au fost “forțați cu câini, cu bâte și cu ciomage ca să intre în camioane să fie duși la crematoriu”.
“În România acum sunt alte condiții istorice. Suntem în NATO, în Uniunea Europeană. Alte valori, deocamdată“, spune el, cu o voce lucidă, îmbrăcată deopotrivă în optimism și îngrijorare.
Dar, subliniază Fulop, istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele, iar “mișcarea legionară trebuie bine cunoscută”, declarându-se îngrijorat de elogierea anumitor persoane din trecut, care au fost condamnate drept criminali de război. “A fost răscoala legionară când oamenii, încă înainte de a avea Holocaustului, au fost agățați pe cârlige și li s-a dat foc“, a spus cel care avea 13 ani și jumătate când a fost deportat, împreună cu toată familia, în lagărele naziste de unde a fost eliberat de armata americană.
În vârstă de 94 de ani, Octavian Fulop are un mesaj și pentru oamenii politici, criticându-i pentru că nu au reacționat ferm și fără echivoc împotriva manifestației legionare de la Tâncăbești, de la începutul acestei săptămâni care se încheie cu un tur al doilea al alegerilor prezidențiale și în care România se confruntă cu un moment existențial, alegând între a rămâne o ţară a libertăţii sau a se prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat.
Supraviețuitorul Holocaustului li se adresează și tinerilor, inclusiv celor plecați în străinătate.
“Pentru mine, cel mai scump lucru este libertatea. Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen. Acest moment – ce a însemnat libertatea – nu pot să-l descriu. Din experiența proprie, pot să spun că fără libertate nu există democrație, nu există cariere, nu poți să călătorești. Fără libertate nimic nu există. Pentru tineret vorbesc: drumul nostru este spre Occident. Am trăit regimul lui Horthy (unguresc), regimul sovietic, regimul comunist și trăiesc și acum. (…) Vom merge pe drumul cel drept până la urmă“, afirmă acesta.
Octavian Fulop îi îndeamnă pe cetățeni să voteze la alegerile prezidențiale cu candidata pro-europeană Elena Lasconi și face apel către cei care au optat pentru ultranaționalistul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor.
Totodată, supraviețuitorul Holocaustului îi îndeamnă pe toți românii să iasă la vot și încheie cu un angajament civic: “Dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși alături și voi manifesta pentru Occident“.
Holocaustul a început prin vorbe. Din vorbe s-a trecut la violență
CaleaEuropeană.ro: Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit pe Calea Europeană! De 18 ani încercăm să promovăm pentru publicul din România, în principal, valorile europene și occidentale, în principiu, valorile umanității. Astăzi, într-un moment important pentru România, în care ne pregătim să facem alegere nu doar în legătură cu cine va conduce România, dar și în legătură cu direcția în care această țară va merge, am considerat important și necesar să vorbim despre riscurile ale istorice pe care o deviere de la parcursul democratic ar însemna pentru fiecare dintre noi, pentru copiii noștri, pentru nepoții celor care sunt astăzi bunici. De aceea, îi mulțumesc foarte mult celui care ne-a primit astăzi în casa domniei sale. Îi mulțumesc domnului Octavian Fulop. Domnia sa este ultimul supraviețuitor al Holocaustului din lagărele germane din București. Mai sunt doar cinci supraviețuitori în întreaga țara din perioada aceea nenorocită, în care dezumanizarea și crimele au cuprins întreaga Europă și inclusiv România. Astăzi pare că suntem departe de acele vremuri, nu doar ca ani, dar și ca ton. Totuși acel “NEVER AGAIN”, avertismentul care trebuia pe fiecare dintre noi să ne țină departe de ceea ce s-a mai întâmplat, pare că totuși este posibil. Cel puțin prin discurs și prin modul în care sunt promovate anumite mesaje. Domnule Fulop, vă este teamă de ce se întâmplă acum în România?

© Octavian Fulop/ Arhivă personală
Octavian Fulop: Sunt îngrijorat. Teamă nu e. Vremurile s-au schimbat, dar îngrijorat sunt cu ce se întâmplă în România. Curând vom marca 80 ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, Ziua Mondială a Holocaustului. Eu am fost în mai multe lagăre. Am fost la Birkenau, Auschwitz II cum zice, lagăr de exterminare. Am fost în tranzit și la Auschwitz I. Am fost la Mauthausen, un lagăr foarte greu. Am fost la Melk – o filială a lagărului Mauthausen, tot un lagăr greu. Am fost eliberat în 1944 la Gunskirchen de trupele americane. Am și documentele respective de la armata americană, am fost în spital îngrijit de armata americană, altfel nu aș putea să fiu aici. Aveam 32 de kg când m-au internat ei într-un sanatoriu. Am ieșit de acolo cu mai multe și refăcut. Să intrăm în subiect. După 80 de ani nu m-am gândit că în România, vreodată, să mai poate fi în discuție asemenea lucruri și să fii îngrijorat de pericolul unor asemenea evenimente. Vreau să fac o paralelă înainte să intru în subiect cu ce s-a întâmplat atunci și cu ce se întâmplă acum. Eu sunt din Ardealul de Nord, născut la Miercurea Nirajului la 2 octombrie 1930. Mă numesc Fulop Octavian. Deși am fost deportat la 13 ani și jumătate cunosc niște evenimente cum s-a petrecut. La început au fost vorbe aruncate în presă: vinovați sunt evreii, romii, noi și ei, ei și noi, de tot. Totul era în jurnale și presă. Lucrurile au fost prin vorbe, la început. Nu cunoșteam partidele și așa mai departe. Mai târziu, din vorbe s-a trecut la violențe. Ce au însemnat violențele? Spărgeau geamurile la evrei și erau restricții la anumite meserii. Când urma să trec la liceu au introdus restricția. Copiii evrei nu puteau urma liceu de stat. Atunci a fost creat la Târgu Mureș liceul evreiesc. Și acolo erau niște probleme. De multe ori, când ieșeam de la școală eram atacați de niște golani, fără nicio măsură împotriva lor. Tata, care nu mai poate să facă meseria de comerciant de cereale din cauza restricției, a fost pe front în Ucraina. Fără arme, ci la muncă. Situația noastră materială a fost grea, iar bunicii erau modești. Anul doi l-am făcut de la distanță, n-am mai putut urma școala. Când s-a întors de pe frontul din Ucraina, de la cotul Donului, tata n-a mai putut exercita meseria. În aprilie 1944, Ungaria este ocupată de Germania hitleristă. Atunci a început fapta, deportarea. Am fost deportat la vârsta de 13 ani și jumătate din ghetoul de la Târgu Mureș cu familie cu tot – părinți, bunici, rude – la Auschwitz – Birkenau. La Birkenau era un lagăr de exterminare. Acolo i-am găsit pe cei deportați înaintea mea și pe țigani. Am fost martor la exterminarea lor totală – copii, bătrâni. Am fost martor al acestor evenimente. Noi, evreii, am fost condamnați.
Istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele. Mișcarea legionară trebuie bine cunoscută. Oamenii erau agățați pe cârlige și li se dădea foc
CaleaEuropeană.ro: Revin la ziua de astăzi. Vedem în presă și pe rețelele sociale, TikTok și așa mai departe, reprezentanți ai comunității rome care spun public că susțin o persoană care, în mod public, a făcut un omagiu unor lideri regionali. Cum credeți că este posibil așa ceva?

© Calea Europeană/ Robert Lupițu
Octavian Fulop: Nu cunosc ce s-a întâmplat cu romii în România. Eu am vorbit despre ce s-a întâmplat în Ardealul de Nord și în Germania. Ei au fost lichidați acolo. Noi eram oameni de categoria a doua, eram condamnați. În România acum sunt alte condiții istorice. Suntem în NATO, în Uniunea Europeană. Alte valori, deocamdată. Pe mine mă îngrijorează faptul că în România se întâmplă aceste discuții și evenimente. Unii nu cunosc. Eu am citit istoria a ceea ce s-a întâmplat cu romii în Transnistria. Unii oameni din România nu cunosc nici evenimentele de aici. După cât cunosc eu, totul a început cu aceeași teorie. Acum citesc cartea “Holocaustul – istorie neîncheiată”. De ce? Istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele. În România, mișcarea legionară trebuie bine cunoscută. Ea a avut niște evenimente. A fost răscoala legionară când oamenii, încă înainte de a avea Holocaustul, au fost agățați pe cârlige și li s-a dat foc. Unii au fugit în Germania să fie păziți de Hitler. După aceea a venit Pogromul de la Iași, 13.000 de oameni. Și “Trenul Morții” este cunoscut. Sub oblăduirea acelor conducători care erau atunci au devenit deportările în Transnistria. Pe mine mă îngrijorează că astăzi noi și diaspora putem susține un om cu anumite vederi.
Episodul legionar de la Tâncăbești: Mulți politicieni nu au avut o poziție categorică și echivocă de condamnare
CaleaEuropeană.ro: Cum vedeți dumneavoastră, cineva care a trăit acele vremuri, conexiunea de idei cu acei oameni pe care îi omagiază?
Octavian Fulop: Despre aceste idei eu nu pot concepe ca noi să nu fim în Occident. Eu nu înțeleg tinerii care astăzi muncesc în străinătate. Au de muncă. De ce au plecat este altă problemă. Dar au putut să plece în Spania, în Germania, în America. Chiar dacă nu suntem încă în Schengen (terestru), mai vin înapoi, mai mănâncă o tobă, o sărmăluță, mai ia acolo cu ei, mai stau două ore la graniță, dar vin, nu sunt împușcați. Nu înțeleg. Tinerii pot să studieze. Nepotul meu a studiat în America și a găsit acolo loc de muncă. Treaba lui. Tinerii au această posibilitate. Totuși, mă îngrijorează cum fost să facă acest lucru. Mă mai îngrijorează altceva. De curând a avut loc o manifestare legionară cu drapele, cu cămașa verde și cu diagonala la Tâncăbești. Acolo a participat un europarlamentar, fără nicio măsură. Noi avem legi. Ce fac organele de stat? Avem legislația europeană, nu numai națională. Eu văd mulți politicieni care nu au o poziție categorică, echivocă să condamne această manifestare.
Cel mai scump lucru este libertatea, fără ea nu există democrație: “Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen”
CaleaEuropeană.ro: Puteți să le explicați oamenilor care ne urmăresc de ce este grav ce s-a întâmplat?

© Octavian Fulop/ Arhivă personală
Octavian Fulop: Este grav pentru că eu niciodată nu am gândit, eu fiind profesor de istorie, că în România se mai poate întâmpla așa ceva fără nicio reacție așa mai hotărâtă. Asta mă îngrijorează. Pe mine mă îngrijorează, deocamdată, că o bună parte a populației votează un extremist, cu poziție extremistă. Nu credeam că se mai poate întâmpla așa ceva. Pentru mine, la vârsta mea, nu contează. Dar este vorba de tineret, de perspectiva lui, de viitorul lui. Declarația care a fost făcută – Deveselu, NATO, Uniunea Europeană etc.. Sunt grave. Mă îngrijorează și elogierea anumitor persoane din trecut, care au fost condamnate drept criminali de război. Sunt printre cei puțini de la noi care nu refuză unde sunt invitați. Particip la diferite expuneri la tineret. Peste tot unde am fost, am fost ascultat cu atenție. Nu am primit răspunsuri nelalocul lor. În primul rând, vreau să spun așa: Holocaustul a existat. Eu sunt martorul, sunt aici și nu putem pune în discuție și nimeni nu a pus în discuție acest lucru, cel puțin în prezența mea. Pentru mine, cel mai scump lucru este libertatea. Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen. Norocul meu în lagăr a fost că am avut voința și credința. Ce a însemnat acolo, când au deschis porțile… eu, încă unul de la Budapesta și doi din Slovacia am ieșit din lagăr. Cum am venit acasă cu încredere în România este un roman întreg. Acest moment – ce a însemnat libertatea – nu pot să-l descriu. Din experiența proprie, pot să spun că fără libertate nu există democrație, nu există cariere, nu poți să călătorești. Fără libertate nimic nu există. Pentru tineret vorbesc: drumul nostru este spre Occident. Am trăit regimul lui Horthy (unguresc), regimul sovietic, regimul comunist și trăiesc și acum. Eu am studiat istoria și dictatura carlistă. Și atunci a fost ceartă. Așa suntem noi, latinii. Sunt convins că cu toată situația care este în prezent, una disperată și care mă îngrijorează, contează România. Indiferent din ce partid ești. Vom merge pe drumul cel drept până la urmă. Asta va fi soarta.
Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului din lagărele germane recomandă oamenilor să voteze pentru libertate occidentală
CaleaEuropeană.ro: Avem aceste emoții ale turului doi al alegerilor prezidențiale în care se confruntă doi candidați cu viziuni total diferite, un candidat pro-european, care crede și promovează valorile democratice, și un candidat care își ia lumină mai degrabă de la Est, cu un discurs care este axat pe un trecut în care s-au întâmplat lucrurile pe care generația dumneavoastră le-a trăit și a suferit de pe urma lor. Sunteți printre puținii care mai pot depune mărturie vie în legătură cu grozăviile care s-au întâmplat atunci, făcute tot de oameni. Un apel către partidele politice puteți să faceți.

© Calea Europeană/ Robert Lupițu
Octavian Fulop: Eu nu fac problema politică a partidelor. După mine, fără echivoc, partidele pro-occidentale trebuie să cheme alegătorii la vot pentru Occident. Fără echivoc. Omul trebuie să fie de stat, să ia responsabilitatea. Fiecare va vota în cabină cu cine vrea, asta e altă problemă. Eu pot să spun și să recomand votanților să voteze pe partea occidentală. Pot să fac acest lucru. Trebuie să fim foarte echivoci. Eu am citit atâta despre partide și scandaluri, țărăniștii și liberalii care erau atunci. Dar, România este România. Pentru mine nu este indiferent dacă România este sub papucul din Est sau libertate occidentală. La cei 94 de ani împliniți, nu am perspectivă mare. Dar tineretul are perspectiva. Ce va fi? Cum va fi? Asta mă îngrijorează. Pe mine mă îngrijorează că un număr de oameni conștienți, chiar și în străinătate, a votat împotriva progresului european. Mă îngrijorează și condamn cu fermitate extremismul în România și oriunde ar fi. Nu m-am gândit că în România poate fi. Eu vorbesc, dar nu vorbește toată lumea. Am vorbit despre evenimentele legionare. Eu nu știu cum este predat Holocaustul în școli, cum sunt pregătite cadrele didactice, cunosc sau nu cunosc. Eu am citit foarte mult. Ideea este că trebuie să fim foarte îngrijorați că în toate țările au început cu vorbe. Noi ne bazăm că în România va fi un guvern pro-european, dar e important și președintele. Cunosc Constituția și președintele are un rol mare. Eu când vorbesc cu oamenii îi rog să îmi pună întrebări și răspund. Istoria o cunoaștem dar ce facem pentru viitor? Trebuie să facem să nu repetăm niciodată istoria. Acesta este mesajul meu.
CaleaEuropeană.ro: Începe totul cu vorbe, dar într-o societate care tace. Vă îngrijorează acele vorbe care fac trimitere la ce a fost înainte sau tăcerea din societate?
Octavian Fulop: Tăcerea. Vă dau un exemplu referitor la cartea pe care o citesc și care vorbește foarte mult despre filosofi care au vorbit și au influențat poporul, unii fiind religioși. Eu nu pot să spun că poporul german nu era educat. Nu vorbesc nici despre faptul că poporul român ar fi needucat. De la Miercurea Niraj spre ghetoul din Târgu Mureș am trecut prin niște sate și comune. Nu a ieșit nimeni, poate de frică poate că nu. Dar poporul nu s-a ridicat, a fost o tăcere. Lumea a tăcut. De aceea v-am spus adineauri despre mișcarea legionară. Opoziția este echivocă, avem legislație europeană și românească, dar ce faci cu organele, ce fac oamenii politici? Nu manifestă opoziția. Pentru mine, tăcerea contează. Pe urmă avem influența și manipularea. Manipularea cu tăcerea.
Mesaj pentru cetățenii care merg la urne: Să pună votul pe Lasconi, pe continuitatea drumului european/ Pentru cei care votează cu Călin Georgescu: Să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor/

© Calea Europeană/ Robert Lupițu
CaleaEuropeană.ro: Duminică urmează un vot foarte important din care și cei care tac și cei care vorbesc au aceeași putere, o ștampilă și un buletin cu două persoane. Care este mesajul dumneavoastră pentru oamenii care vor merge la vot?
Octavian Fulop: Să pună votul pe Lasconi, categoric. Să pună votul pe partea continuității drumului european. Acesta este mesajul meu pentru toată lumea: când intră în cabină și face ultima judecată trebuie să ne gândim foarte mult la ce facem.
CaleaEuropeană.ro: Pentru cei care l-au votat în primul tur pe Călin Georgescu și care să pregătească acum din nou la vot ce mesaj aveți?
Octavian Fulop: Să se gândească bine când pun ștampila. Să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor, a copiilor lor, a rudelor lor, pentru perspectiva României – est sau vest.
CaleaEuropeană.ro: Pentru etnicii romi, care în ultimele săptămâni au făcut o propagandă în favoarea lui Călin Georgescu, ce mesaje aveți?
Octavian Fulop: Din moment ce am fost acolo la exterminarea romilor și cum au fost forțați cu câini, cu bâte și cu ciomage ca să intre în camioane să fie duși la crematoriu, să votezi cu… ? Chiar dacă n-au fost romi din România, nu contează.
CaleaEuropeană.ro: Romii din Transnistria au suferit foarte mult, există mărturii și despre canibalism…
Octavian Fulop: Despre canibalism, la Gunskirchen a fost unul dintre cele mai prăpădite lagăre unde am fost eliberat de americani. Dimineața când mă trezeam, vedeam un decedat aici și un decedat acolo. N-am văzut, dar am auzit că a fost canibalism și acolo.
“Dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși și voi manifesta pentru Occident”

© Calea Europeană/ Robert Lupițu
CaleaEuropeană.ro: Cel mai important mesaj ar trebui să ajungă la cei care n-au fost la vot în primul tur. Au fost jumătate dintre români care au stat acasă. Pentru ei ce mesaje aveți?
Octavian Fulop: Să iasă la vot, să nu mai hotărască alții pentru ei. Să iasă la vot, să judece și în mod conștient să voteze pe cine trebuie. Să iasă la vot. Eu vreau să vă spun că dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși alături și voi manifesta pentru Occident.
CaleaEuropeană.ro: Duminică veți vota?
Octavian Fulop: Da, am votat tot timpul. Nici nu se pune problema. Am eu 94 de ani dar sunt conștient pe ceea ce fac. Este bine să cunoști istoria poporului nostru, cu petele albe și negre. Oricare popor are pete albe și negre. Cine nu cunoaște istoria, ea se poate repeta. Trebuie să avem grijă să nu se repete istoria. Aceasta este îngrijorarea mea și în legătură cu cei care nu votează. Să se gândească bine pe cine votează. Chiar dacă au votat într-un fel, acum pot vota în alt fel. Fiecare e liber să voteze. Pe mine nu m-a influențat nimeni. Asta înseamnă libertatea de a vota în mod conștient.
CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumesc foarte mult că am avut această discuție! Pentru cei care ne urmăresc cred că este foarte important să nu uităm unde te poate purta istoria atunci când uiți, mai ales dramele prin care ai trecut. Mărturiile pe care acum și în urmă cu ani de zile domnul Fulop și alți supraviețuitori ai Holocaustului le-au depus, vin să ne aducă permanent în minte cât de mari sunt riscurile unei societăți să derapeze într-o direcție care a mai fost purtată.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
INTERVIURI
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Published
3 weeks agoon
January 22, 2025
La 62 de ani de la reconcilierea franco-germană în interiorul comunității europene prin intermediul Tratatului de la Elysée și la șase ani de la întărirea acestei cooperări prin Tratatul de la Aachen, Franța și Germania, două state fondatoare și motoarele politico-economice ale construcției continentale, au același set de priorități strategice pentru viitorul Uniunii Europene, acasă și pe plan global, cu o “suprapunere completă” a strategiei pentru competitivitatea Europei, axată pe simplificarea reglementării, dar cu diferențe de “cultură politică” între Paris și Berlin și între liderii celor două țări. Aceasta este abordarea comună pe care ambasadorii Franței și Germaniei la București, Nicolas Warnery și Peer Gebauer, o explică într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării reconcilierii franco-germane din urmă cu mai bine de șase decenii și în cadrul căruia și-au exprimat încrederea că România va rămâne același partener și aliat puternic al Franței și Germaniei în cadrul UE și NATO.
“Important nu este dacă nu suntem de acord sau suntem de acord. Important este să avem o metodă care există de ceva timp (…) să ajungem la compromisuri. Până în prezent, nu am eșuat niciodată să facem acest lucru. Voința există”, a afirmat Nicolas Warnery, ambasadorul Franței.
La rândul său, Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei, a apreciat că Franța și Germania nu sunt într-o “situație dificilă în ceea ce privește parteneriatul și cooperarea franco-germană”, ci într-o situație în care “avem constant nevoie să vedem cum putem contribui cel mai bine ca două state, ca un motor franco-german, la dezvoltarea Uniunii Europene”.
Cei doi ambasadori au vorbit în interviul pentru CaleaEuropeană.ro în timp ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz se reunesc miercuri la Paris pentru a celebra reconcilierea dintre cele două țări prin Tratatul de la Elysée, o reuniune marcată de debutul celei de-a doua administrații Trump la Casa Albă și impactul asupra Europei și relației transatlantice.
“Am votat noi în noiembrie? Nu. Ne confruntăm cu realitatea din fața noastră și trebuie să reacționăm corespunzător. Aceasta este sarcina noastră, aceasta este misiunea noastră”, a spus ambasadorul francez la București, cu referire la dificultățile pe care UE le-ar putea experimenta cu noua administrație Trump, pe baza experienței precedente.
“Deseori subestimăm capacitatea Uniunii Europene de a răzbate“, a replicat și ambasadorul german în România.
Ambii diplomați au abordat și problema disensiunilor franco-germane cu privire la viitorul competitivității europene prin raportarea diferită la raportul întocmit de Mario Draghi, punând acest lucru pe seama unor percepții de comunicare și evocând prioritățile comune.
“Există o nevoie enormă de de-reglementare și de debirocratizare a sistemelor. Ne-am supra-dezvoltat cadrul de reglementare. (…) Deși intenția a fost bună, rezultatul este o povară birocratică excesivă care împiedică competitivitatea. Așadar, există un acord între noi privind reducerea drastică a acestei poveri birocratice. În al doilea rând, trebuie, bineînțeles, să ne consolidăm baza industrială europeană, inclusiv baza industrială europeană de apărare și capacitatea europeană în general”, a explicat Peer Gebauer.
Nicolas Warnery a precizat că termenul de ordine în această privință este “simplificare”. “Prioritățile noastre în Europa sunt simplificarea, pentru că acum ne aflăm într-un sistem al complexității pe care oamenii îl resping; suveranitatea; securitatea industrială și de apărare; energia; și necesitatea de a proteja libertatea, democrația și valorile noastre“, a spus el.
Raportul lui Mario Draghi de anul trecut relevă și deficitul de finanțare al competitivității europene, pe care fostul premierul italian l-a evaluat la 800 de miliarde de euro pe an, însă tema unor bani noi în bugetul UE este departe de a atinge un compromis european.
Cei doi ambasadori au indicat că pentru a fi în postura de cheltui noi bani, Europa trebuie să producă. În problema finanțării apărării europene, ambasadorul Warnery a arătat, asemenea viziunii președintelui Macron, că Europa trece spre “o economie de război”, iar ambasadorul Gebauer a indicat că un mix între bugetele naționale de apărare și finanțări comune la nivel european ar putea fi o soluție, alături de dezvoltarea bazei industriale europene.
“Obiectivul este construirea unei industrii europene de armament”, a spus ambasadorul francez, în vreme ce ambasadorul german a subliniat că România este un partener important în această privință, grație tradiției industriei sale de apărare.
Trecând peste schimbarea stilului de comunicare dinspre Casa Albă spre Europa, Warnery și Gebauer au subliniat că negocierile de pace între Ucraina și Rusia, care ar putea demara în acest an, trebuie să aibă în vedere securitatea Ucrainei, a Europei și a întregii comunități euro-atlantice.
“Dacă există o negociere, trebuie să fie cu ucrainenii, cu noi europenii, pentru că vom fi parte, probabil, a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei și, sperăm, cu americanii înșiși”, s-a exprimat ambasadorul Franței, în timp ce ambasadorul Germaniei a subliniat că “ar fi o mare greșeală” să se ia decizii fără Ucraina.
În ceea ce privește situația din România, unde anularea alegerilor prezidențiale și ingerințele externe asupra democrației au fost evocate de președinții francez și german, Emmanuel Macron și Frank-Walter Steinmeier, în discursurile lor recente, cei doi ambasadori au afișat încredere în capacitatea României de a depăși aceste momente.
“Toate indiciile pe care le am îmi spun că suntem pe drumul cel bun pentru a continua să avem România ca partener și prieten” în UE și ca “aliat NATO extrem de valoros“, a spus Peer Gebauer.
“Sunt încrezător că România nu va părăsi Uniunea Europeană sau NATO, mai ales având în vedere că singura țară care a părăsit Uniunea Europeană acum câțiva ani regretă acest lucru foarte mult“, a conchis Nicolas Warnery.
Interviul integral
CaleaEuropeană.ro: Stimați ambasadori, așa cum am menționat, astăzi sărbătorim cea de-a 62-a aniversare a Tratatului de la Elysée, dar și cea de-a șasea aniversare a Tratatului de la Aachen, care au adus Germania și Franța împreună pe calea reconcilierii și a parteneriatului pentru Europa. Pe aproape tot parcursul istoriei UE, Franța și Germania au fost percepute ca motorul Uniunii Europene, giganții care au propulsat UE și au făurit unitatea în timpul crizelor. În prezent, UE se confruntă cu provocări interne și externe. Am văzut aceste provocări: dezinformare, extremism, probleme economice, unele dintre ele provenind de la cei mai importanți fondatori ai săi. Cum găsește acest moment aniversar parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblu?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Nicolas Warnery: Ei bine, prin definiție, o aniversare are loc în fiecare an, așa că am putea avea senzația unei anumite rutine. Dar ar fi o mare greșeală să gândim astfel, pentru că această relație foarte specifică este absolut extraordinară. La orice nivel, în fiecare zi, pe orice subiect, discutăm despre multe lucruri în capitale, la Bruxelles, în NATO și în Uniunea Europeană, practic, peste tot în lume. Am activat în Africa, am activat în Asia, iar colegul meu german a fost întotdeauna cel mai apropiat coleg al meu în aceste regiuni și pe aceste subiecte. Așadar, nu trebuie să uităm niciodată acest lucru. Și s-a întâmplat ceva absolut extraordinar – v-ați dat seama că, acum câteva săptămâni, când a avut loc acel uragan teribil în Mayotte, cancelarul german, a reprezentat Franța în Consiliul European? Am crezut că am greșit. Am citit din nou, am verificat și era corect. Nici eu nu știam, așa că vedeți cât de extraordinar este acest lucru. În această perioadă foarte specifică pe care o traversăm acum, cu atâtea provocări, avem multe de discutat, multe compromisuri de făcut și multe poziții comune de găsit. Sunt sigur de asta.
Peer Gebauer: Sunt perfect de acord. Cred că această aniversare este întotdeauna o ocazie bună, în primul rând, să fim recunoscători pentru ceea ce am realizat. Reconcilierea franco-germană este, fără îndoială, o realizare istorică extraordinară, care nu poate fi apreciată îndeajuns. După secole în care am fost adversari și inamici în războaie cumplite, am reușit în cele din urmă să depășim această opoziție, să ne unim forțele și să realizăm deja atât de multe lucruri. Această zi este întotdeauna foarte specială și îmi aduce multă bucurie. Îți mulțumesc, Nicolas, că faci acest lucru împreună cu mine, că sărbătorim această zi aici, la București, și că o putem marca în cadrul acestui interviu. În ceea ce privește întrebările dumneavoastră, da, desigur, Franța, Germania și Europa în ansamblu se confruntă cu o serie de provocări, dar cred că suntem pregătiți să le abordăm. Suntem gata să le facem față, iar cel mai bine putem face acest lucru dacă continuăm această importantă cooperare franco-germană.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat că Olaf Scholz a reprezentat Franța la ultimul Consiliu European și trebuie să spun că, de-a lungul istoriei, am avut, pe de o parte, cancelari precum Adenauer, Kohl, Merkel sau Scholz, iar pe de altă parte, președinți precum De Gaulle, Mitterrand, Chirac sau Macron, care au lucrat împreună cu o viziune comună sau, în ciuda diferențelor de opinii, au reușit totuși să colaboreze. Vedem cum au făurit compromisuri pentru integrarea europeană. Totuși, acel impuls pare să fi scăzut în ultimii ani. Dacă luăm exemple precum tarifele pentru mașinile electrice, raportul Draghi privind viitorul competitivității europene, energia nucleară, datoria comună în apărare și altele, cum percepeți leadershipul franco-german? Îl vedeți mai divizat și cum afectează acest lucru Uniunea Europeană?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Impresia că ar exista acum o divizare mai mare este oarecum incompletă. Sunt atât de multe decizii și probleme în joc. Aș spune că, în 99% din cazuri, Germania și Franța sunt complet aliniate, de exemplu, în ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu și Siria. Când vine vorba de sprijinirea Ucrainei sau de extinderea Uniunii Europene, suntem pe aceeași lungime de undă. În general, se întâmplă un fenomen – doar atunci când există dezacorduri sau opinii diferite, acestea ajung în presă. Astfel, se creează impresia că Germania și Franța nu ar mai fi în acord. Eu cred că, în esență, suntem. Faptul că avem discuții pe anumite teme este complet normal. Prietenia și cooperarea nu înseamnă să ai automat aceeași părere. Înseamnă că avem un proces prin care putem ajunge la un numitor comun în domeniile în care lucrăm, așa cum ați menționat în întrebare. Nu simt că suntem într-o situație dificilă în ceea ce privește parteneriatul și cooperarea franco-germană, ci că avem constant nevoie să vedem cum putem contribui cel mai bine ca două state, ca un motor franco-german, la dezvoltarea Uniunii Europene. Și facem acest lucru. Nicolas a subliniat acest acord de a ne reprezenta reciproc în cadrul Consiliului European dacă celălalt lider nu este disponibil. Există atât de multe alte formate în care cooperarea noastră este unică, încât nu am nicio îndoială că suntem într-o formă bună în ceea ce privește cooperarea noastră comună și pe viitor.
Nicolas Warnery: Acoperim atât de multe subiecte încât este destul de normal să avem 10% sau 20% asupra cărora nu suntem de acord. Dar important nu este dacă nu suntem de acord sau suntem de acord. Important este să avem o metodă care există de ceva timp: să discutăm în fiecare zi, așa cum am menționat mai devreme, la orice nivel, oriunde, pe orice subiect, și să ajungem la compromisuri. Poate că nu ajungem întotdeauna la poziții comune, dar ajungem la compromisuri care ne permit să le împărtășim cu alți parteneri, fie în Uniunea Europeană, fie în Alianță, pur și simplu reușim să găsim poziții comune. Până în prezent, nu am eșuat niciodată să facem acest lucru. Voința există. Desigur, personalitățile și indivizii sunt foarte diferiți. Câți cancelari ați avut din anii ’50 și câți președinți am avut noi? Au apărut atât de multe situații diferite, dar întotdeauna au reușit să lucreze împreună.
CaleaEuropeană.ro: A fost o vreme când am avut un singur cancelar german și mai mulți președinți francezi, iar acum avem același președinte francez care, poate, se pregătește să colaboreze cu al treilea cancelar german în mandatul său. Am menționat acest lucru pentru că următoarea mea întrebare este legată de momentele electorale, dacă le putem numi așa, având în vedere că 2025 vine cu schimbări semnificative pentru Europa. Este un an pe care toată lumea îl consideră cel mai mare test electoral. Deși majoritatea pro-europeană a fost salvată în Parlamentul European, datorită forțelor pro-europene din Franța și Germania, acum avem o nouă conducere a instituțiilor UE, cu lideri din Germania, Franța și alte țări. Franța și Germania, în calitate de țări fondatoare ale UE, alături de alte patru state, dar mai ales aceste două, au fost afectate de eroziunea democrației liberale, dacă o putem numi astfel, și au fost atacate de extremism, campanii de dezinformare și altele. Am observat că structura politică moderată, centristă și liberal a pierdut mult teren, în timp ce extrema dreaptă a câștigat greutate politică atât în Germania, cât și în Franța, mai ales în contextul alegerilor europene. Acum, avem alegeri anticipate în Germania, un alt eveniment electoral foarte important, în timp ce președintele Macron luptă să mențină un guvern puternic, o majoritate pro-europeană și stabilă în Franța. Aceste momente ale democrației se confruntă cu probleme din cauza presiunii exercitate de dezinformare și extremism în Franța și Germania. Ar trebui să ne îngrijoreze aceste aspecte? Vor afecta ele viitorul Europei?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Nicolas Warnery: Cred că cele trei țări ale noastre se confruntă cu același tip de situație. Am avut alegeri, vom avea alegeri sau este posibil să avem din nou alegeri. Traversăm o perioadă democratică foarte intensă, ceea ce este bine în sine, dar complicat, pentru că, așa cum spuneți, există acest val populist, aceste discursuri populiste și atacuri hibride. Acum știm cu toții că a existat un atac hibrid, cel puțin aici, în alegerile din România, din noiembrie, așa cum au existat și atacuri în Franța, în 2017, în timpul primei alegeri a președintelui Macron. Nu a fost același tip de atac, dar a fost ceva similar. Toată lumea a uitat asta. Este puțin diferit, dar probabil că este același actor, pentru că, evident, au fost rușii. Au furat, ca să spun așa, e-mailuri din sistemul intern de corespondență al candidatului Macron, care nu era încă președinte, și le-au publicat pe internet chiar cu o zi înainte de alegeri. Nu era nimic prea specific, dar includea schimburi între personalități, mici conflicte, lucruri mărunte, și a servit ca dovadă: am intrat în casa voastră, am făcut ce am vrut, am furat ce am vrut și am publicat totul pe internet. A fost un fel de atac hibrid. De asemenea, așa cum am suferit alte atacuri, menționez acest lucru pentru că este important: nu este vorba doar despre Moldova, Georgia sau România — se întâmplă peste tot în Europa. Am avut stele ale lui David desenate pe zidurile din Paris, am avut sicrie mici plasate la Turnul Eiffel, am avut zvonuri despre diverse lucruri legate de refugiații moldoveni în hoteluri, etc. Am suferit, insist, acum câteva luni, la Paris, atacuri hibride despre care credem că au fost inițiate de ruși. Toți ne confruntăm cu astfel de situații și, revenind la întrebarea dumneavoastră precisă, ne confruntăm și cu discursuri populiste despre slăbiciunea Uniunii Europene, NATO, pericolul războiului, etc. Trebuie să ne susținem valorile, să ne amintim ce este în joc: securitatea țărilor noastre, a continentului nostru. Trebuie să ne menținem solidaritatea în cadrul Uniunii Europene, în cadrul Alianței. Trebuie să insistăm cu americanii — există o nouă conducere, știți cine urmează să vină— și să subliniem importanța de a avea ucrainenii și Europa la masa negocierilor, dacă vor exista negocieri anul acesta, ceea ce este un scenariu posibil. Nu trebuie să renunțăm niciodată la valorile noastre, la protecția noastră, la apărarea noastră, la voința noastră de a ne proteja, pentru că, dacă pierdem această voință, vom pierde totul — libertatea noastră, suveranitatea noastră — și va fi îngrozitor, pur și simplu. Da, traversăm vremuri dificile, dar le înfruntăm împreună.
Peer Gebauer: Absolut. Ar fi imprudent și greșit să cedăm și să renunțăm. Dacă ne uităm la alegerile europene pe care le-ați menționat, am observat, desigur, și o creștere a partidelor anti-sistem. Cu toate acestea, instituțiile noastre — în acest caz, în Europa — au reușit să formeze un nou guvern, o nouă conducere și o nouă comisie, care acum este funcțională. Acestea se confruntă cu multe provocări și, desigur, trebuie să livreze rezultate, dar demonstrează că, în pofida acestei schimbări sau a ascensiunii partidelor anti-sistem, a mișcărilor naționaliste și populiste, sistemele noastre sunt suficient de puternice pentru a permite factorilor de decizie să-și asume responsabilitatea. Și, din nou, cel mai important aspect în această perioadă dificilă — și este, fără îndoială, o perioadă dificilă — este să ne asigurăm că liderii răspund nevoilor reale ale populațiilor lor.
Nicolas Warnery: Există un paradox: dacă priviți istoria Uniunii Europene, de multe ori, în perioade de provocări și dificultăți majore, am reușit, paradoxal, să facem progrese. Nu știu exact cum sau de ce, dar acesta este rezultatul istoriei noastre. Se pare că face parte din tradiția noastră.
Peer Gebauer: Așa este. Și o altă observație pe care o fac mereu este că, indiferent de momentul în care privim către Europa, adesea pare că nu s-a aflat niciodată într-o situație mai cumplită. De-a lungul vieții mele, ori de câte ori am analizat starea Europei, oamenii îmi spuneau: „Oh, acum este groaznic; avem o mare criză”. Dar dacă alegem o perspectivă mai amplă și privim Europa pe termen lung, veți vedea că, de-a lungul deceniilor, a fost un succes istoric extraordinar, aducând pace și stabilitate pe continent. Nu trebuie să uităm acest lucru. Când ne concentrăm asupra unui anumit moment în timp, este posibil să vedem doar problemele. Însă, privind pe termen lung, putem aprecia efectele pozitive ale integrării europene. Este o realizare remarcabilă și trebuie să ne asigurăm că rămâne așa.
CaleaEuropeană.ro: Atingând acest subiect, nu este, să spunem, acesta și efectul gravității discursului politic? Recent, l-am văzut pe președintele Finlandei spunând — și probabil are dreptate — că „vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”. Europa trebuie acum să răspundă chemării de a deveni mai suverană, mai strategică și mai robustă din punct de vedere economic. Desigur, termenii pot diferi: unii preferă să vorbească despre securitate economică sau suveranitate strategică, în timp ce alții se referă pur și simplu la securitate în ansamblu. Dar, în esență, toate acestea înseamnă același lucru. Așadar, atunci când vedem lideri politici adoptând această gravitate în discursurile lor, cum putem gândi diferit, considerând că acesta nu este cel mai rău moment din istorie? Și, după cum știți, a circulat o glumă acum câțiva ani: „Bine ați venit în Uniunea Europeană, unde pentru fiecare criză avem un summit.”
Nicolas Warnery: Ne confruntăm cu vremuri dificile, este adevărat. Dar ce putem face? Am ales noi să avem un război de agresiune în Ucraina? Am modelat noi noua concepție a politicii americane? Am votat noi în noiembrie? Nu. Ne confruntăm cu realitatea din fața noastră și trebuie să reacționăm corespunzător. Aceasta este sarcina noastră, aceasta este misiunea noastră.
Peer Gebauer: Desigur, aveți dreptate când spuneți că nu este momentul să ignorăm provocările și să spunem: „Ei bine, ne-am descurcat mereu, prin urmare nu trebuie să acționăm nici acum”. Ba da, trebuie să facem foarte multe pentru a trece cu succes peste provocările care ne așteaptă. Așadar, într-adevăr, acesta este un moment specific și nu vreau să minimalizez acest lucru. Dar ideea este că deseori subestimăm capacitatea Uniunii Europene de a răzbate. Iar acesta este un aspect care ar trebui să ne ofere încredere. Totuși, nu ar trebui să ne complacem în situație. În schimb, ar trebui să ne motiveze să luăm măsuri îndrăznețe și decisive. Președintele Finlandei, desigur, are dreptate când spune că trebuie să livrăm rezultate.
Nicolas Warnery: Același lucru se aplică și în cazul schimbărilor climatice, al oceanelor, al demografiei și al oricăror alte probleme majore cu care ne confruntăm, nu doar în ceea ce privește securitatea și nu doar Ucraina.

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
CaleaEuropeană.ro: Am identificat, să spunem, patru subiecte care sunt foarte discutate în această perioadă și care sunt importante atunci când privim atât scena europeană, cât și pe cea transatlantică. Vedem câteva cuvinte cheie precum competitivitate, apărare, Donald Trump, Ucraina, ascensiunea forțelor extremiste și puterea dezinformării. Prima mea întrebare este legată de raportul Draghi privind viitorul competitivității europene, pe care toată lumea sau unii oameni îl consideră soluția problemelor din Uniunea Europeană. Avem Declarația de la Budapesta privind Acordul de Competitivitate Europeană, pe care toți liderii UE au susținut-o. Dar când acest raport a fost publicat, președintele Macron a avertizat că UE ar putea muri dacă nu luăm în serios acest moment și acest raport, cu problemele pe care le identifică, precum energia, apărarea, lanțurile de aprovizionare și altele. Între timp, unii parlamentari germani afirmau că Franța este blocată într-un mentalitate geopolitică „franco-franceză”. Așadar, aceasta este o altă dimensiune unde noi, ca presă, mass-media sau experți din think-tank-uri, observăm că Franța și Germania nu sunt pe aceeași lungime de undă. Care sunt punctele în care Franța și Germania se aliniază în efortul promovării competitivității europene și care sunt cele în care nu? Unde găsiți puncte comune când vine vorba de competitivitatea UE?
Nicolas Warnery: Cred că este mai degrabă o diferență de cultură politică. Președintele nostru se confruntă zilnic cu situația din Franța. Știe că, pentru a stimula și motiva poporul francez, uneori trebuie să dramatizeze situația, pentru că Franța trece prin vremuri dificile. Știe că aceasta este probabil cea mai bună metodă de a motiva. Așadar, când face uneori declarații puternice, este probabil și din motive interne. Nu este pentru a provoca pe cineva, ci pentru a stimula oamenii. Al doilea factor este că îi place să promoveze idei și să provoace dezbateri în cadrul Uniunii, NATO, G7 etc. Din aceste două motive, el determină anumite reacții. Nu văd cu adevărat, pe acest subiect, diferențe în ceea ce privește problema reală în sine. Nu sunt sigur că există o diferență reală. Desigur, probabil că Olaf Scholz nu are același comportament sau aceeași cultură politică. Este diferit. De exemplu: avem o mare dificultate în Franța de a recâștiga ceea ce excela în trecut — tradiția compromisului în politica internă. Nu mai suntem capabili să realizăm acest lucru în Adunarea Națională, aparent. Voi încă aveți această tradiție. Deci este normal ca reacția să fie diferită.

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Sunt de acord cu ceea ce ai spus. Este adesea o chestiune de abordare, o diferență de stil. Politicieni diferiți au stiluri diferite. Există și politicieni germani care folosesc un limbaj mai direct pentru a trezi oamenii sau pentru a-și clarifica punctul de vedere. Nu aș acorda prea multă importanță diferențelor în stiluri de comunicare. Când vine vorba de raportul Draghi și de competitivitate, cred că există o serie de elemente-cheie pe care le-ați menționat și care ne aliniază pe deplin. Există o nevoie enormă de de-reglementare și de debirocratizare a sistemelor. Ne-am supra-dezvoltat cadrul de reglementare. De ce? Pentru că am simțit mereu că există un motiv întemeiat pentru a adăuga o regulă suplimentară ici și colo, pentru a garanta și mai multă echitate. Deși intenția a fost bună, rezultatul este o povară birocratică excesivă care împiedică competitivitatea. Așadar, există un acord între noi privind reducerea drastică a acestei poveri birocratice. În al doilea rând, trebuie, bineînțeles, să ne consolidăm baza industrială europeană, inclusiv baza industrială europeană de apărare și capacitatea europeană în general. Am realizat că a ne baza pe lanțuri de aprovizionare, mai ales dacă suntem dependenți de țări cu care avem dezacorduri politice, poate genera efecte nedorite în perioade de criză. Nu ar trebui să depindem de combustibili fosili din Rusia sau de produse tehnologice din China, pentru că nu știm niciodată când poate apărea o întrerupere în lanțul de aprovizionare. Acesta este un lucru pe care îl tratăm cât se poate deserios. Acum vedem ce se întâmplă în Republica Moldova. Dependența de combustibili fosili din Rusia a avut efecte negative. A trebuit să ne învățăm lecția și, din fericire, a fost posibil să reducem la zero această dependență într-o perioadă relativ scurtă. Aceasta este realitatea și este ceva ce trebuie să facem cu toții pentru a deveni mai puțin dependenți de alții. Termenul „de-risking” (reducerea riscurilor) este folosit adesea pentru asta, și cred că este crucial.
Nicolas Warnery: Prioritățile noastre sunt acum clare. Prioritățile noastre în Europa sunt simplificarea, pentru că acum ne aflăm într-un sistem al complexității pe care oamenii îl resping; suveranitatea; securitatea industrială și de apărare; energia; și necesitatea de a proteja libertatea, democrația și valorile noastre.
Peer Gebauer: Se poate observa că există o suprapunere completă în ceea ce privește strategia.
CaleaEuropeană.ro: Când analizăm raportul Draghi, apar câteva cuvinte-cheie importante: reducerea birocrației, reformarea, dar și fonduri noi. Toată lumea pare să se concentreze pe fonduri noi, deoarece Mario Draghi a spus că avem nevoie de un stimulent pentru investiții de peste 800 de miliarde de euro. Având în vedere că avem un buget multianual de șapte ani de aproximativ 1.000 de miliarde și avem nevoie de 800 de miliarde doar pentru un an, aceasta este o sumă considerabilă. Așadar, nu este vorba doar despre fonduri noi, ci și despre simplificare. Ce părere aveți despre aceste aspecte?
Peer Gebauer: Fonduri noi… Ei bine, ar fi foarte simplu dacă am putea tipări bani și apoi să-i avem, nu-i așa? Dar nu este o mișcare economică fezabilă. Pentru a cheltui bani, trebuie să ai o bază economică solidă care să permită acest lucru. De aceea, este puțin mai complex să ne asigurăm că, în același timp, investim în viitor, fără a ne destabiliza baza monetară prin simpla tipărire de bani. Politica este complicată, dar în Europa există minți luminate care vor lua, cu siguranță, decizii bune și ne vor ajuta să progresăm.
Nicolas Warnery: Obiectivul este să investim pentru a ne recâștiga suveranitatea completă în industrii, apărare, agricultură și energie. Deci, da, fondurile noi sunt importante, dar la fel este și voința de a acționa. Am convenit că, pentru a genera bani, trebuie mai întâi să producem. Trebuie să producem pentru a câștiga, pentru a exporta și, astfel, pentru a genera venituri. Banii nu cad din cer; ei provin din munca noastră.
CaleaEuropeană.ro: Motivul pentru care am insistat pe subiectul banilor și al fondurilor noi este legat de faptul că discuția despre suveranitatea strategică în ceea ce privește apărarea se concentrează în mare parte pe dezbaterea publică despre finanțare. Știm că ne aflăm, desigur, într-o nouă eră. Avem prima Comisie Europeană dedicată Apărării. Așteptăm noi inițiative, cum ar fi prima Carte Albă privind apărarea, pe care Comisia trebuie să o propună în primele 100 de zile ale noului mandat. Avem mulți lideri care spun că trebuie să ne pregătim pentru o economie adaptată la condiții de război. Chiar și președintele Macron a spus asta anul trecut. În 2024, fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a avut aceeași idee. Președinția poloneză a Consiliului UE, cu motto-ul său „Europa Securității”, a declarat că unul dintre aspectele pe care dorește să le abordeze este finanțarea comună a apărării. De asemenea, având în vedere cea de-a doua administrație Trump și noua directivă de 5%, care este semnificativă, precum și declarațiile Secretarului General al NATO, Mark Rutte, făcute acum câteva zile în Parlamentul European că fie investim mai mult, fie trebuie să învățăm limba rusă sau să ne mutăm în Noua Zeelandă. Realitatea este că aceste lucruri sunt suficiente pentru a crede că vom avea un buget amplu pentru apărare sau un sistem de finanțare comună bazat pe modelul pe care voi, Franța și Germania, l-ați creat pentru redresarea post-pandemie?
Nicolas Warnery: Deja trecem la o economie de război. O facem încet, poate prea încet, dar trecem de la o economie de pace la o formă de economie de război. Este o tranziție, iar, în opinia mea, ar trebui să avansăm mai rapid. Prin economie de război, mă refer la faptul că nu suntem noi în război, dar ajutăm o țară vecină și prietenă care se află în război. Prin urmare, trebuie să ne adaptăm industria și armatele la o situație de război în vecinătatea noastră. Asta înseamnă economie de război. Rusia s-a adaptat deja complet și a trecut la o economie de război. Ucraina, desigur, a făcut același lucru. Iar dacă vrem să continuăm să sprijinim Ucraina, trebuie și noi să facem această tranziție către o astfel de economie de război sau una orientată spre descurajare. Asta este clar. Acest lucru implică să sacrificăm anumite lucruri — vacanțe, consum, bunuri de lux sau alte elemente neesențiale. Și, în fiecare țară, cred că vom face această tranziție.
Peer Gebauer: În întrebare faceți referire la problema legată de cel mai bun mod de a finanța cheltuielile necesare. Nu cred că există o soluție perfectă. Avem nevoie de bani, asta este evident. După cum am spus mai devreme, banii nu cad din cer. Nu poți pur și simplu să pornești mașinile de tipărit bani și să te aștepți ca asta să-ți ofere ceva într-un mod sustenabil. Fie că fiecare stat membru își investește individual propriile fonduri în apărare, fie că ne unim resursele, aceasta este o discuție în desfășurare în Uniunea Europeană. La final, s-ar putea ajunge la o combinație între cele două. Dar esențial este să avem mai întâi banii. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că ne consolidăm puterea economică. Acest lucru este absolut crucial și se leagă de problema competitivității. Și, desigur, simpla existență a banilor — fie că sunt fonduri individuale ale statelor, fie că sunt fonduri europene comune — nu este de ajuns dacă nu putem achiziționa nimic. Trebuie să punem un accent semnificativ pe stabilirea și dezvoltarea bazei industriale europene, în special a industriei de apărare, care este acum un punct-cheie. Acestea sunt elementele asupra cărora ne concentrăm. Problema legată de cum să cheltuim banii, fie prin resurse comune, fie prin cheltuieli individuale, rămâne de discutat. Sunt sigur că opțiunea de a crește datoria publică va fi, de asemenea, pe masa discuțiilor. Dar doar acest lucru nu este suficient. Cred că problema consolidării bazei industriale este mult mai importantă.
CaleaEuropeană.ro: Pentru a lega bugetul de baza industrială, în scopul de a stabili, să zicem, o economie circulară bine echilibrată, în care nu doar să dispunem de fonduri, ci și să investim în achiziții europene. Achiziții europene finanțate cu bani europeni.
Peer Gebauer: Absolut. Dacă avem o industrie europeană de apărare și campioni în domeniu – și deja există câțiva, dar avem nevoie de mai mulți –aceștia trebuie să-și extindă baza industrială. Aceasta este calea de urmat. România este, bineînțeles, un partener pentru industriile de apărare franceze și germane, deoarece are o mare tradiție în industria de apărare și capacitatea de a produce. Așadar, acestea sunt aspectele la care lucrăm. Este foarte important, în acest context, să facem Europa puternică.
CaleaEuropeană.ro: Avem o relație puternică și în ceea ce privește prezența militară, de exemplu, Franța conduce și coordonează grupul NATO, care, din câte înțeleg, va deveni în curând o brigadă anul acesta, iar Germania este, de asemenea, prezentă aici.
Nicolas Warnery: Există o legătură între aspectul militar și cel al armamentului. Totul este interconectat, așa cum Peer a menționat cu câteva minute în urmă. Trebuie să dezvoltăm programe comune, să producem echipamente local, inventate în altă parte, să le reparăm acolo, să le întreținem acolo și, progresiv, să dezvoltăm echipamente comune, ideal vorbind. Obiectivul este construirea unei industrii europene de armament.
CaleaEuropeană.ro: Cu siguranță, Europa a demonstrat de ce este capabilă, pentru că, dacă ne uităm la sprijinul financiar, cu aceeași sumă sau poate chiar cu mai mult decât Statele Unite, UE a susținut Ucraina. Din punct de vedere financiar, au fost peste 130 de miliarde de euro direcționate către Ucraina. De asemenea, în prezent, Europa și Uniunea Europeană semnalează că sunt pregătite să acopere nevoile Ucrainei dacă, cumva, SUA ar întâmpina dificultăți în urma noii administrații Trump. În același timp, președintele Zelenski consideră că garanțiile de securitate europene fără umbrela SUA nu sunt suficiente. Din acest punct de vedere, credeți că Europa și SUA vor fi pe aceeași lungime de undă când vine vorba despre NATO, Ucraina, dar și Rusia și China, pentru că trebuie să gestionăm și aceste două subiecte? Credeți că există un moment favorabil pentru discuții de pace anul acesta? Ați menționat acest lucru mai devreme, în câteva răspunsuri. Este acesta un moment pentru astfel de discuții și cum vedeți relația cu SUA în acest context?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Când vine vorba de noua administrație a SUA, desigur, va trebui să vedem cum vor decurge lucrurile . Cu siguranță vom continua să contribuim cu idei și să sprijinim Ucraina. Ați menționat punctul de vedere a preşedintelui Zelenski, că umbrela de securitate este puțin diferită față de susținerea Ucrainei pur și simplu. Aceasta se referă la modul de garantare a unui potențial scenariu de pace sau a unui scenariu de armistițiu. Apoi, desigur, din perspectiva ucraineană, SUA, având în vedere puterea sa militară, este un element foarte important. Să vedem cum vor decurge lucrurile. Cunoaștem cu toții diferitele percepții sau expresii ale administrației SUA. Trump a declarat că ar putea rezolva această problemă în 24 de ore. Rămâne de văzut ce poate elabora administrația SUA. Cred cu tărie că această nouă administrație a SUA va încerca să fie un motor îndrăzneț al lucrurilor. Am văzut recent în Orientul Mijlociu că sosirea unei noi administrații pare să fi fost utilă în a genera progrese privind un acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Deci, să vedem cum vor decurge lucrurile. Cred că există o șansă pentru a merge mai departe. Dar condițiile pentru găsirea unei soluții de încetare a focului, desigur, vor trebui să fie elaborate foarte precis. În special în cazul Ucrainei, nu se pot lua decizii cu privire la Ucraina fără Ucraina. Cred că ar fi o mare greșeală.
Nicolas Warnery: Da, cred că administrația Trump a înțeles deja înainte de a prelua mandatul că un acord rapid sau un acord facil ar fi o înțelegere dificilă. Ei nu pot ajunge la acest tip de soluție foarte ușor. Dar dacă există o negociere, trebuie să fie cu ucrainenii, cu noi europenii, pentru că vom fi parte, probabil, a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei și, sperăm, cu americanii înșiși. Vom fi cu toții în aceeași barcă. Dar nu poate exista o înțelegere ca aceea între două persoane, undeva în afara Ucrainei sau a Europei. Nu este posibil. Nu ar funcționa.
CaleaEuropeană.ro: Vom fi cu toții în aceeași barcă, dar cum lucrăm împreună pe aceeași barcă cu un partener, mă refer aici la Statele Unite, care, în anumite momente, ne-a pus pe o poziție reactivă sau defensivă. Cum putem construi încrederea în Statele Unite când cineva ca Elon Musk vrea să se joace cu Europa ca în propria lui curte? Am văzut cum vorbeşte despre Germania, despre Franţa, bineînţeles.
Nicolas Warnery: Trebuie să fim puternici și uniți. Musk nu a fost ales de nimeni. Așadar, este doar un om de afaceri și trebuie să respecte reglementările noastre naționale și europene. Cred că o va face. Acesta face parte din strategia sa de comunicare. Adică, este un om al comunicării. Nu sunt sigur că „aroganță” este termenul potrivit, dar este un fel de pregătire a terenului pentru negocieri, înainte de a intra efectiv în ele. Dar când vom intra în negocieri, sunt sigur că va fi realist.
Peer Gebauer: Vedem o schimbare în comunicare. Absolut. Oamenii au stiluri diferite de comunicare. Prin urmare, și administrația viitoare are un stil aparte de comunicare. Pentru noi, cheia este să ne asigurăm că interesele noastre sunt îndeplinite și respectate prin a fi puternici. Acest lucru este foarte simplu și foarte clar. Lucrăm deja la asta. Trebuie să facem cât de mult putem. Dar dacă suntem puternici din punct de vedere economic și militar, atunci vom fi un partener valoros. Astfel ne vom asigura că orice administrație de cealaltă parte a Atlanticului va vedea valoarea adăugată în cooperarea cu Europa.
CaleaEuropeană.ro: Ei bine, trebuie să spun că, de obicei, atunci când realizam astfel de interviuri, ultima întrebare era, de regulă, cireașa de pe tort. Și era despre aderarea României la Schengen. Dar acum, de vreme ce am intrat în Schengen, nu mai avem această întrebare. Și mulțumită susținerii Franței și Germaniei, România a reușit să obțină acest succes. Totuși, trebuie să spun că am încheiat anul 2024 cu discursul președintelui Steinmeier, care a dizolvat parlamentul și a convocat alegeri anticipate, avertizând împotriva interferențe maligne și străine împotriva democrațiilor, citând alegerile din România și anularea acestora. Ei bine, la Conferința Ambasadorilor pe care ați menționat-o, președintele Macron a invocat din nou faptul că Curtea Constituțională a României a fost nevoită să ia o măsură fără precedent din cauza interferențelor externe rusești și a interferențelor statale străine. În calitate de diplomați de vârf ai celor mai importanți parteneri ai României, cum evaluați ceea ce se întâmplă acum cu și pentru România? Sunteți îngrijorați sau considerați că România este capabilă să facă față șocurilor anti-NATO și anti-UE?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Nimeni nu are garanții în ceea ce privește dezvoltarea unei țări. Nu m-aș gândi prea mult la scenarii dezastruoase. Cred că România a demonstrat de-a lungul anilor că este un aliat NATO extrem de valoros, de încredere și constructiv, un partener în UE și un prieten – atât pentru Franța, pentru Germania, cât și, desigur, în NATO și UE. Și toate indiciile pe care le am îmi spun că suntem pe drumul cel bun pentru a continua să avem România ca partener în acest sens. Este deosebit de important. România și-a îmbunătățit, cred eu, impresionant poziția în politica externă în ultimii ani. Am vorbit despre Schengen. Este un mare succes, bine-meritat și care ar fi trebuit să vină mai devreme. A trebuit să munciți din greu, v-ați făcut temele și ați fost recompensați. MCV-ul a fost ridicat cu câțiva ani în urmă. Aderarea la OCDE este pe drumul cel bun. Acceptarea în programul Visa Waiver este încă o realizare. România este un partener căutat atunci când vine vorba despre negocierea și discutarea unor probleme precum Marea Neagră, Moldova și evoluțiile din Ucraina. Acest lucru contrastează puțin cu faptul că există un sentiment antiguvernamental în România. Ridică semne de întrebare. Este, așadar, interesant de ce această evoluție nu este totuși recunoscută pe deplin de mai mulți oameni. De ce este așa? Cred că un element pe care l-am menționat de multe ori este interferența malignă a Rusiei care distorsionează adevărul și alimentează nemulțumirea ici și colo. Dar, bineînțeles, există și un element de politică la nivel național, fie că vorbim de România, Franța sau Germania. Totuși, la nivel european, trebuie să răspundem mai eficient nevoilor oamenilor. Și cred că „simplificare” a fost termenul pe care l-ați folosit pentru discursul președintelui Macron. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe ceea ce este cu adevărat relevant. Poate am pus prea mult accent și am acordat prea multă atenție unor subiecte secundare. Iar acum nu este momentul să ne concentrăm pe orice ar putea fi mai puțin important. Să ne concentrăm pe securitate, pe economie și să ne asigurăm că sistemele noastre democratice rămân reziliente și sigure.
Nicolas Warnery: Aș spune, pe scurt, că sunt încrezător că România nu va părăsi Uniunea Europeană sau NATO, mai ales având în vedere că singura țară care a părăsit Uniunea Europeană acum câțiva ani regretă acest lucru foarte mult.
INTERVIURI
INTERVIU Cătălin Predoiu: Includerea în Visa Waiver va crește profilul internațional al României, un partener de încredere și stabilitate, și va crește oportunitățile investițiilor americane
Published
4 weeks agoon
January 20, 2025
Includerea României în Programul Visa Waiver și aderarea completă la Spațiul Schengen reprezintă două dintre cele mai importante obiective naționale atinse de Ministerul Afacerilor Interne, având un impact semnificativ asupra cetățenilor, economiei și profilului internațional al României, a declarat vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul aderării României la programul Visa Waiver.
El a evidențiat faptul că aceste realizări reflectă angajamentul constant al autorităților române de a promova cele mai înalte standarde de securitate, combatere a infracționalității și cooperare internațională.
Totodată, Predoiu, în mandatul căruia fost realizată integrarea deplină a României în spațiul Schengen, a menționat beneficiile economice, politice și sociale generate de aceste măsuri, care consolidează parteneriatul strategic cu SUA și integrează România mai profund în Uniunea Europeană.
“Prin includerea în Programul Visa Waiver, România demonstrează că este un partener de încredere și stabilitate, cu convingeri ferme în ceea ce privește garantarea libertăților și drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. (…) Admiterea României ca membru deplin în Spațiul Schengen desăvârșește procesul de integrare a României ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană“, a spus Predoiu, care anterior a ocupat poziția de ministru al justiției, perioadă în care UE a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit României la aderare, o decizie considerată importantă în vederea integrării ulterioare în zona de liberă circulație Schengen.
Redăm mai jos interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: După succesul aderării depline a României la Spațiul Schengen la 1 ianuarie, ce înseamnă acest nou rezultat major, acela al eliminării vizelor pentru SUA, prin intrarea României în Programul Visa Waiver?
Cătălin Predoiu: Au fost doua obiective majore pentru MAI, ambele îndeplinite. Sunt obiective cu impact major pentru cetățeni și mediul economic. Înțeleg, potrivit unor evaluări, pe care nu am cum să le verific, dar provin din mediul de afaceri, că Schengen va genera venituri suplimentare în economia națională de peste 2 miliarde euro anual. Deci, sunt obiective importante nu numai pentru MAI, ci și pentru România, pentru cetățenii români.
În ceea ce privește Visa Waiver (PVW), includerea României în Program reflectă soliditatea parteneriatului dintre SUA și România și voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale, cu o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor noștri.
Programul de scutire de vize al SUA este, în primul rând, un parteneriat cuprinzător de securitate care solicită țărilor participante să îndeplinească standarde înalte în mod consecvent în domeniile combaterii terorismului, imigrației, aplicarea legii, securitatea pașapoartelor și managementul frontierelor.
Pe lângă componenta securitară, cele două instrumente au și o componentă economică, cu un impact extrem de important și de valoros pentru România.
În plus, cetățenii români se bucură de mai multe facilități în ceea ce privește exercitarea dreptului la liberă circulație și, în același timp, România și-a consolidat profilul de țară sigură din punct de vedere al securității interne.
Un beneficiu imediat pentru cetățenii români care vizitează SUA în scop de afaceri sau turistic este că aceștia nu vor mai trebui să se deplaseze la o ambasadă sau un consulat american pentru obținerea vizei, ci vor putea obține aprobarea on-line, în mai puțin de 3 zile, economisind și timp și bani.
CaleaEuropeană.ro: Care au fost eforturile pe care dumneavoastră și Ministerul Afacerilor Interne le-ați întreprins în acest sens și cum am reușit să convingem partenerul strategic american?
Cătălin Predoiu: Din perspectiva MAI, acest moment subliniază fără echivoc angajamentul ferm de a promova cele mai înalte standarde de securitate, de combatere a infracționalității transfrontaliere și de gestionare a frontierelor, subiect care va rămâne tema centrală a cooperării bilaterale.
În acest context, Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit un rol extrem de important, din perspectiva îndeplinirii criteriilor tehnice pentru includerea în Program, prevăzute de legislația americană pe linie de schimb de informații polițienești, imigrație, documente de călătorie și de identitate, screeningul călătorilor și nu în ultimul rând de contra-terorism.
Așa cum am mai spus, Programul Visa Waiver este în primul rând un parteneriat de securitate. Pornind de la acest aspect, MAI împreună cu DHS au implementat, pe baza documentelor juridice pe care, în luna ianuarie 2024, le-am semnat alături de Excelența Sa doamna Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite la București, instrumente avansate pentru identificarea rapidă și prevenirea amenințărilor la adresa securității, respectiv Parteneriatul Consolidat pentru Securizarea Frontierei (EBSP) și programul Automated Targeting System – Global (ATS-G).
La nivel tehnic, MAI a creat aplicația informatică MAI–GATE dezvoltată cu resurse proprii pentru primirea și transmiterea informațiilor de la/către partea americană. Din luna decembrie 2024, aplicația este funcțională. Toate acestea răspund pe deplin necesităţii de a coopera îndeaproape cu autoritățile americane pentru a identifica în mod operativ şi profesionist problemele ce ţin de asigurarea securităţii interne și de combatere a infracțiunilor grave, sub toate formele de manifestare şi oriunde aceste fenomene se fac prezente.
Totodată, în vederea intensificării cooperării polițienești cu SUA, a fost creată la nivelul Poliției Române, Unitatea de Investigații Criminale Transfrontaliere, cu scopul de a combate infracțiunile transfrontaliere și traficul de migranți, aceasta fiind singura structură de acest fel din regiune. Centrul funcționează ca un hub regional care acoperă și zona Balcanilor de Vest, Republica Moldova și Ucraina.
MAI a implementat, de asemenea, modificări legislative pentru a limita eliberarea pașaportului temporar și pentru a promova utilizarea pașaportului electronic, cu un nivel superior de securitate. În urma acestor modificări, numărul cererilor de pașapoarte temporare a scăzut semnificativ, contribuind la îndeplinirea criteriilor de securitate necesare pentru accederea în Program.
MAI a implementat prelevarea datelor biometrice ale solicitanților de cetățenie română și introducerea unui card de cetățenie română, sporind astfel integritatea procesului de acordare/redobândire a cetățeniei.
CaleaEuropeană.ro: Cel mai greu criteriu pe care l-am avut de îndeplinit – cel al ratei de refuz a presupus o nouă strategie și un nou efort de coordonare cu celelalte instituții naționale și cu Statele Unite. Care au fost elementele care au dus la succesul acestei strategii?
Cătălin Predoiu: Într-adevăr, Guvernul României s-a angajat să îndeplinească criteriile tehnice de aderare la Programul Visa Waiver până la data de 30 septembrie 2024 când se încheie anul fiscal american 2024. Printre acestea s-a numărat și o rată de refuz sub 3% a vizelor SUA de tip B1/B2 – afaceri și turism acordate cetățenilor români în cursul anului fiscal 2024.
Pentru reușita proiectului, a fost esențial ca, până la data de 30 septembrie 2024, cât mai mulți cetățeni români să își reînnoiască viza SUA.
Pentru îndeplinirea acestei cerințe a existat o coordonare la nivelul Guvernului României și au fost oferite facilități, inclusiv legislative care au permis mobilizarea unui număr cât mai mare de solicitanți de vize sau de reînnoire a vizelor din rândul celor care îndeplineau condițiile astfel încât prin creșterea numărului de vize acordate să scadă procentul ratei de refuz.
Pentru acest lucru au fost făcute inclusiv campanii publice, a existat o mobilizare la nivelul unor personalități publice (artiști, sportivi etc.) care au sprijinit acest proces și o cooperare exemplară cu Ambasada SUA la București.
Colegii mei au răspuns prompt acestei solicitări, astfel că numărul aplicanților din cadrul instituției noastre a fost de 18.365, aproximativ două treimi din efortul guvernamental.
Remarc, în acest sens, și sprijinul și înțelegerea de care am beneficiat din partea misiunii diplomatice a SUA la București și a echipei consulare din cadrul Ambasadei, fără de care ar fi fost mai dificilă atingerea acestui prag de 2,61% al ratei de refuz al vizelor.
CaleaEuropeană.ro: Ce impact au aderarea României la Visa Waiver și la Schengen asupra relațiilor economice și politice ale țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană?
Cătălin Predoiu: Prin includerea în Programul Visa Waiver, România demonstrează că este un partener de încredere și stabilitate, cu convingeri ferme în ceea ce privește garantarea libertăților și drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. Îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la consolidarea securității și a relațiilor de parteneriat strategic.
Pe de altă parte, într-o perioadă de creștere a interconectivității globale, Programul se remarcă ca o dezvoltare esențială în ceea ce privește călătoriile în SUA pentru cetățenii români, promovând astfel legăturile culturale și economice. Nu în ultimul rând, va conduce la dezvoltare economică și oportunități crescute pentru atragerea investițiilor americane.
Admiterea României ca membru deplin în Spațiul Schengen desăvârșește procesul de integrare a României ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.
Spațiul Schengen reprezintă cel mai important și mai tangibil proiect european, apartenența la cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Toate acestea contribuie la consolidarea profilului nostru ca partener economic și politic.
CaleaEuropeană.ro: Care este mesajul pe care autoritățile de la București îl transmit cetățenilor români prin realizarea în ultimele zece zile a două obiective majore naționale, după ani de așteptări?
Cătălin Predoiu: Visa Waiver este un beneficiu direct pentru cetățenii români. De asemenea, indirect, prin facilitarea călătoriilor comerciale, are un impact direct pozitiv în modul în care se vor derula contactele economice dintre operatorii publici și privați din cele două state.
Toate demersurile întreprinse nu au scăpat niciodată din vedere adevăratul beneficiar al acestora și anume cetățenii români. Răbdarea de care au dat dovadă în toți acești ani le-a fost răsplătită și încrederea pe care au avut-o în autoritățile guvernamentale au contribuit la acest succes.
Nu în ultimul rând, este important de evidențiat că facilitarea călătoriilor prin acest Program implică și responsabilitate din partea cetățenilor, prin respectarea condițiilor de acces pe teritoriul SUA, care în fapt reprezintă măsuri pentru propria siguranță.
După includerea în Visa Waiver, pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice documente de călătorie din lume, România urmând să ocupe locul șase în top.
Conform clasamentului Passport Index, România devansează țări precum Marea Britanie, Canada și chiar SUA în privința accesului liber la destinații globale.
Pașaportul românesc ne va da acces la 175 de țări unde putem călători fără viză sau cu formalități minime. România va ajunge în aceeași categorie cu Japonia, Slovenia, Letonia, Noua Zeelandă și Liechtenstein.
Alte 24 de țări se vor afla încă înaintea României. Emiratele Arabe Unite sunt pe primul loc în acest clasament, cu acces la 180 de țări, urmează Spania (179) și Finlanda, Franța, Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Olanda, Luxembourg, Austria, Portugalia, Elveția, Norvegia, Grecia și Irlanda (fiecare cu 178).
Conform Clasamentul Henley, însă, Singapore se situează pe primul loc, iar România pe 15. Diferența este data de metodologia de calcul.
INTERVIURI
INTERVIU Oana Țoiu avertizează că “nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul că oamenii văd risipiți banii lor din taxe. Ne unește ca partide drumul european, dar nu e suficient, partidele trebuie să arate că au înțeles lecția”
Published
2 months agoon
December 13, 2024By
REDACTIA
Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu
Indiferent de preferințele politice sau competiția politică, ne unește parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România, iar ceea ce ne diferențiază ca partide sunt problemele legate de risipa banilor publici și a reformelor, a declarat Oana Țoiu, deputat USR și vicepreședintă a Camerei Deputaților, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.
„Nu este o veste nouă faptul că o mare parte a românilor nu au fost și nu sunt mulțumiți de actuala guvernare. Ce este uimitor este că, această nemulțumire, această furie pe alocuri nu s-a dus toată spre un partid pro-european și s-a dus și în zona extremistă, care, trebuie să recunosc, a fost un pic mai bună decât noi în a folosi sclipiciul de pe TikTok, toate mecanismele, chiar și în afară a legii sau a legii electorale, pentru a reuși să ajungă cu mesaje care au fost atrăgătoare pentru niște oameni care se simt nedreptățiți, excluși, se simt poate furioși pe felul în care vechea clasă politică a folosit, de-a lungul timpului, puterea și resursele publice pentru a propaga mai departe niște privilegii nejustificate”, a subliniat Oana Țoiu.
Mai mult, ea a precizat că aceasta lecție este una foarte importantă, iar tema viitorului Parlament este să se asigure că reconstruiește încrederea între români și politicieni.
„Cred că se pot forma în continuare majorități pentru motive care să facă binele necesar în sănătate, în educație, în reforme, în administrația publică. Întrebarea e cu ce viteză, pentru că aici cred că putem foarte ușor să ne dăm seama că oamenii sunt nerăbdători. În special în educație și în sănătate, pentru că li se promit de peste 20 de ani anumite lucruri și răbdarea a ajuns la sfârșit”.
Făcând referire la nerăbdarea românilor, Oana Țoiu a avertizat că acest sentiment general al cetățenilor ne poate duce pe „un drum foarte greu pentru România, pe drumul extremismului, care să ne îndepărteze de calea europeană și să ne facă mai vulnerabili din perspectiva siguranței naționale”.
„Sau această lipsă a răbdării poate să fie și un lucru bun și să pună presiunea necesară pe decidenți. Nu cred că sunt foarte mulți oameni care se gândesc care a fost prezența la urne și care e legitimitatea pe care o are un politician atunci când ia decizii. Ce este clar este că ultimul vot față de Parlament și la prezidențiale, de altfel, a arătat foarte clar că majoritatea românilor este nemulțumită. O parte dintre ei s-au exprimat prin vot, o parte nu au venit la urne, dar este foarte clar că încrederea lor este extrem de fragilă în momentul acesta. Este o încredere extrem de fragilă înainte de un an care va fi foarte greu pentru România. Realitatea este că în ultimii 3-4 ani a crescut deficitul, a crescut datoria externă și a crescut, din păcate, și risipa, când trebuia să se întâmple opusul”, a punctat Oana Țoiu.
„Nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul ca oamenii văd risipa din banii lor. Ne unește ca partide drumul european dar nu e suficient, partidele trebuie să arate ca au înțeles lecția”, a adăugat ea.
Vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că este foarte important ca țara noastră să afle care sunt vulnerabilitățile sale în societate pe termen mediu și lung și a avertizat că subfinanțarea educației a dus la creșterea ratei de analfabetism funcțional.
„Asta creează niște vulnerabilități pe care le vedem foarte clar acum, că avem state care nu sunt prietene cu România, cum este Rusia, care nu sunt prietene cu calea europeană și cu NATO, care folosesc aceste vulnerabilități în moduri foarte clare de propagandă, de influențare, de interferență în alegerile democratice. Practic, e nevoie, în momentul ăsta, ca paradigma pe care o avem cu toții când ne uităm la siguranța națională și la apărarea României, să se lărgească, uitându-ne foarte clar la care sunt vulnerabilitățile care au fost generate în societate și cum poate să fie ele reparate. Acestea sunt lucruri care trebuie făcute imediat. Pentru că altfel vulnerabilitatea asta la propagandă rămâne, indiferent dacă este interzis sau nu TikTok. Avem nevoie de o populație care să fie rezilientă la asta. Asta înseamnă investiții în educație și inclusiv investiții în cultură”, a spus Oana Țoiu.
De asemenea, Oana Țoiu a avertizat că România trebuie să se gândească cum poate garanta libertatea presei și cum poate asigura acces la finanțare pentru presa mică și independentă.
„Am văzut de multe ori că o parte din amenințările la care e supusă România, o parte din rețelele de infractori sau cel puțin de propaganda și de influență, au ajuns să fie aduse la lumină, prima dată, de jurnaliștii de investigație, nu de instituțiile statului”, a explicat aceasta.
Deputata USR a precizat că România este în continuare o investiție sigură pe termen mediu și lung, chiar dacă „ne-a trecut glonțul pe la ureche, la o distanță foarte mică”.
„Faptul că toată societatea a văzut acest risc direct și a simțit îndeaproape această amenințare a dus la o transparență mai mare din partea fiecărui domeniu, fie că vorbim de mediul de business, de politic, de instituții și de societatea civilă. Indiferent de preferințele politice sau competiția politică ori adversari politici, există niște lucruri care ne unesc și ce ne unește este parcursul european, drumul occidental și certitudinea că apartenența la NATO nu este doar un lucru bun, ci și necesar pentru România și că în momente de criză asta poate să devină mai important pentru noi decât subiectele pe care suntem competitori sau adversari politici. Asta cred că este un semnal de stabilitate pe termen mediu și lung, care trebuie să conteze și pentru piețele financiare, pentru investitori și pentru partenerii strategici. Însă, trebuie să fim toți conștienți că ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni a fost doar amânarea unei bătălii, nu câștigarea ei (…) Unde sunt diferențe între noi, inclusiv acum, unde nu știm dacă va exista această coaliție și acest guvern de uniune națională, sunt legate de oprirea risipei. Noi credem puternic că sunt niște zone unde resursele publice au fost risipite”, a detaliat Oana Țoiu.
Mai mult, în cadrul interviului, Oana Țoiu a pledat pentru o României „stabilă” și pentru protejarea flancului estic: „Trebuie să asigurăm prezența NATO aici și să apărăm granița Uniunii Europene”, a spus ea.
Referindu-se la noua coaliție de guvernare, vicepreședinta Camerei Deputaților a subliniat că partidele trebuie să se așeze la masa dialogului și să încerce să găsească puncte comune.
„În interiorul partidelor care au guvernat până acum trebuie schimbate mai multe lucruri și cu siguranță felul în care sunt conduse instituțiile statului. O lecție pe care am învățat-o după anul 2021 este că nu e suficient totuși ca planul de reforme să fie clar, nu e suficient să existe finanțare pentru el. Odată ce ajungi la niște soluții, odată ce obții banii pentru ele, odată ce România și-a pus semnătura pe un contract, odată ce ai un calendar clar și instrumente să le îndeplinești, asta înseamnă că ai rezolvat 90% din probleme. Ce ne dăm seama acum, trei ani mai târziu, este că mare parte din ele au rămas blocate cum erau când le-am lăsat, cu câteva excepții. Un lucru pe care l-am învățat este că lucrurile acestea nu sunt suficiente”, a adăugat Oana Țoiu.
În finalul interviului, ea a punctat faptul că la masa deciziilor trebuie să existe oameni care au curajul să-și pună puterea politică în direcția acelor reforme și capacitatea, și tehnică, și politică de a le duce la bun sfârșit.
„Poate că ăsta ar fi motivul principal pentru care am reintrat la guvernare, dacă vom decide să facem asta. Credem că avem curajul și competența necesară să eliminăm aceste blocaje din calea reformelor, dacă sunt dispuse și celelalte partide politice să nu stea în drumul acesta ca piedici, ci să se alăture ca potențiale aliați”, a continuat Oana Țoiu.
Întrebată dacă partidul USR este pregătit pentru opoziție, Oana Țoiu a spus că scenariul acesta „este unul cât se poate de posibil”.
„Noi suntem principalul partid care a arătat, de-a lungul timpului, unde sunt greșite deciziile pe care le ia guvernarea și cum vor duce ele la un deficit crescut. Cum promisiunile din campanie electorală de creșteri peste creșteri nu au cum să fie sustenabile în buget fără ca asta să ducă și la apariția unor taxe noi”, a menționat aceasta.
Întrebată despre soluțiile pe care USR le are în vedere pentru a implica tinerii în procesul democratic și pentru a combate fenomenele periculoase care se traduc în extremism, în neo-legionarism, în antisemitism și în tot felul de forme care riscă să derapeze parcursul democratic al României, Oana Țoiu a spus că va continua programul „Parlamentul pentru Tineri”.
„Avem 1300 de alumnii care au trecut deja prin program. Cum e să fii deputat pentru o zi, să treci prin negocieri, să-ți vezi propunerile auzite, să poți să vezi cum arată comisiile și plenul. Este foarte important pentru noi ca tinerii să folosească mecanismele de acțiune pe care le au. Deși s-a discutat mult în spațiu public de dezangajarea lor politică, noi nu credem deloc asta. De fapt, tinerii sunt o generație implicată, doar că prin instrumente pe care ei le-au considerat că le au la îndemână. Votul sau reprezentarea politică nu a fost, pentru mulți dintre ei, acest tip de instrument unde să se simtă reprezentați sau să vadă că funcționează. Pentru noi e foarte important nu doar să intre în legătură cu noi ca parlamentari, dar să se vadă pe ei înșiși, în viitor, ca lideri care să împingă mai departe schimbarea pe care o văd. Eu nu cred că tinerii vor mai fi vreodată apatici față de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Vor alege instrumente și mecanisme de a-și face vocea auzită, de a încerca să le fie părerea luată în calcul și de a trece peste nedreptate și neputință, încercând să obțină mai multă putere cu instrumentele pe care le au. Noi asta vrem să facem, să ducem mai multe instrumente democratice în mâna lor”, a conchis Oana Țoiu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui