Klaus Iohannis pledează pentru o soluție diplomatică a diferendului dintre Grecia și Turcia: Aceste tensiuni nu fac bine nici UE, nici NATO

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că situația tensionată dintre Turcia și Grecia în estul Mării Mediterane este îngrijorătoare și și-a exprimat susținerea pentru o soluție diplomatică și nu militară a diferendului.

“Evident că ne îngrijorează”, a spus șeful statului, întrebat dacă România este preocupată de conflictul dintre cele două țări aliate în NATO.

“Aceste tensiuni care au crescut în ultimele săptămâni nu ne fac bine şi nu fac bine nici Uniunii Europene, nici NATO. Noi am fost din capul locului de părere că orice diferend se rezolvă pe cale amiabilă, diplomatică nu prin înarmări și gesturi care pot fi prost înțelese”, a spus președintele.

Întrebat despre poziția României cu privire la acest diferend în contextul faptului că Turcia explorează în Marea Neagră în apropierea perimetrului românesc Neptun Deep, șeful statului a precizat că “acum” nu sunt motive de îngrijorare punctuale pentru România din această cauză.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările UE de la Berlin, ministrul Bogdan Aurescu a propus ca Turcia să înceteze operațiunile, urmând să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

Deși are un Parteneriat Strategic cu Turcia și un format trilateral de cooperare cu Ankara și cu Varșovia pe teme de securitate, România și-a exprimat susținerea față de Grecia, mai ales în contextul în care Turcia forează și în Marea Neagră.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. 

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.