Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis și Andrzej Duda au decis că România și Polonia vor elabora un nou plan de acțiune al Parteneriatului Strategic bilateral pentru perioada 2021-2025

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că a discutat cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre aprofundarea şi extinderea Parteneriatului strategic româno-polonez, anunţând că în a doua parte a anului va avea loc o nouă şedinţă comună a guvernelor celor două ţări la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului pentru perioada 2021-2025.

Președintele Poloniei efectuează luni și marți o vizită la București, unde participă la summitul formatului București 9 găzduit de Klaus Iohannis și la care vor lua parte online și președintele SUA Joe Biden și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Şeful statului a arătat, într-o conferință comună de presă cu omologul polonez, că discuţiile au vizat şi securitatea la Marea Neagră şi, în general, pe Flancul Estic, precum şi priorităţile pentru Summitul NATO din acest an.

“Astfel, ţările noastre vor continua să susţină consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum şi procesul NATO 2030 şi adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie. România şi Polonia acordă o atenţie deosebită întăririi rezilienţei NATO, a statelor aliate şi a celor partenere şi mă bucur că Polonia susţine proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti. În acest context, am reafirmat şi susţinerea puternică a ţărilor noastre pentru consolidarea relaţiei transatlantice”, a spus Iohannis, arătând că aceste aspecte de securitate vor fi discute mai pe larg în cadrul Summitului Formatului Bucureşti (B9).

Întrebați despre solicitarea, în cadrul viitorului summit NATO, a întăririi prezenței aliate în zona flancului estic, cei doi președinți au susținut că își doresc continuitatea politicii de realizare a capabilităților NATO din regiunea estică a Alianței, invocând situația din Ucraina, manevrele militare rusești și situația, pe larg, din regiune.

“Dacă ne uităm la politica neo-imperială a Rusiei, ne arată că această politică NATO de prezență intensificată pe flancul estic și de construire a acestei sfere de securitate este foarte importante. Să arătăm că Alianța Nord-Atlantică este vie și se adaptează la situația care se schimbă. Trebuie subliniat că suntem o alianță defensivă, o alianță de apărare, gândită pentru a nu permite atacarea statelor membre”, a răspuns Andrzej Duda.

“Este cunoscut faptul că și președintele Duda și eu ne-am implicat încă din 2016 pentru a produce o schimbare de atitudine în ce privește flancul estic și am reușit. Avem abordări specifice NATO pentru flancul estic, avem diferite forțe înaintate, avem forțe de intervenție rapidă, avem o întreagă strategie NATO pentru zona Mării Negre, ceea ce înainte nu a existat sub această formă. Și avem împreună formatul B9 care a venit în summiturile NATO și i-a convins pe aliați că aceste chestiuni sunt importante pentru întreaga Alianță. În continuare, noi ne implicăm foarte mult pentru a crește reziliența noastră pe flancul estic și pentru a crește efectul de descurajare a oricăror acțiuni îndreptate împotriva noastră. În acest fel, vom continua să întărim NATO, vom garanta securitatea națiunilor statelor noastre și vom fi în situația să jucăm împreună un rol foarte important în această regiune. Formatul B9 și prezența președintelui Statelor Unite astăzi în discuții și a secretarului general NATO arată nu doar că am reușit să povestim despre aceste chestiuni, ci am reușit să le mutăm în centrul Alianței NATO și să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic.

 

“În întrevederea pe care tocmai am încheiat-o, desfăşurată într-o atmosferă foarte deschisă de prietenie, am discutat despre extinderea şi aprofundarea Parteneriatului strategic româno-polon instituit în octombrie 2009 şi reînnoit în 2015. M-am bucurat să constat că acest parteneriat strategic a încurajat o dezvoltare susţinută a relaţiilor noastre bilaterale în ultimii ani. Organizarea în a doua parte a acestui an a unei noi şedinţe comune a guvernelor României şi Poloniei la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025 demonstrează încă o dată nivelul excelent al dialogului româno-polonez“, a spus şeful statului.

Iohannis a subliniat că dialogul româno-polonez s-a intensificat substanţial în ultimii ani, prin contacte la toate nivelurile şi în toate domeniile.

Şeful statului a arătat că a convenit cu omologul polonez necesitatea stimulării pe mai departe a schimburilor comerciale, precizând că acestea au însumat în 2020, în ciuda pandemiei, peste 7 miliarde de euro, precum şi a investiţiilor reciproce.

“Discuţiile au reliefat, totodată, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum industria de apărare”, a spus Iohannis.

El a indicat că discuţiile au vizat şi cooperarea în plan regional în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe implementarea proiectelor strategice de interconectare regională şi că a fost agreată continuarea promovării comune, cu prioritate, a proiectului de cale ferată Rail2Sea, care va lega porturile Constanţa şi Gdansk şi, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia.

Şeful statului a menţionat că o atenţie specială a fost acordată dimensiunii de securitate, o componentă esenţială a Parteneriatului Strategic.

“Dialogul româno-polon pe tema securităţii aduce beneficii reciproce certe pentru ambele ţări, pentru regiunea noastră şi pentru Alianţa Nord-Atlantică. Am convenit cu domnul preşedinte continuarea contribuţiilor militare pe care România şi Polonia le au fiecare pe teritoriul celeilalte în contextul implementării deciziilor adoptate la Summiturile NATO anterioare”, a declarat Iohannis, amintind că marţi, alături de omologul polonez, va participa la exerciţiul militar “Justice Sword 21”, la Poligonul Smârdan.

Potrivit preşedintelui Iohannis, discuţiile au vizat şi consolidarea Trilateralei România-Polonia-Turcia şi evoluţiile din Vecinătatea Estică.

“Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi am discutat situaţia îngrijorătoare de securitate din Ucraina şi din jurul Ucrainei, precum şi provocările legate de Belarus. Am convenit totodată coordonarea poziţiilor României şi Poloniei în vederea dinamizării şi substanţierii Parteneriatului Estic în perspectiva Summitului preconizat a fi organizat în acest an”, a conchis şeful statului. 

Președintele României și președintele Poloniei s-au angajat că vor continua să susțină consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum și procesul NATO 2030 și adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie.

Vizita președintelui Andrzej Duda are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 100 de ani de la încheierea Convenției de Alianță Defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă. Convenția a fost semnată la 3 martie 1921.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

Published

on

© MApN/ Facebook

Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă a participat joi, 23 septembrie, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cuvântul de deschidere, ministrul Ciucă a subliniat importanţa pe care o are România în regiunea Mării Negre ca pivot important pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii în zonă, alături de parteneri şi aliaţi.

În acest context, ministrul apărării naţionale a amintit că în luna iunie, la Summit-ul de la Bruxelles, NATO şi-a reafirmat hotărârea de a consolida în continuare poziţia de descurajare şi apărare a aliaţilor pe flancul său estic, iar relevanţa strategică specială a regiunii Mării Negre a fost confirmată la cel mai înalt nivel al Alianţei.

“Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanţă strategică atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul Ciucă, subliniind totodată că “prosperitatea în regiunea Mării Negre depinde în mare măsură de stabilitatea şi predictibilitatea regiunii, securitatea şi apărarea fiind strâns legate de economie”.

“Security and prosperity at the Black Sea” este cea a cincea conferinţă internaţională organizată de “Diplomacy 360”.

La deschiderea evenimentului au mai participat Dan Neculăescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, diplomaţi şi specialişti în domenii conectate la dezvoltarea durabilă a prosperităţii globale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

În cadrul unei vizite efectuate la Washington în luna octombrie a anului trecut,  ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Un astfel de memorandum a fost stabilit de țara noastră și cu Canada.

Prin Memorandumul semnat la 6 august se consolidează cooperarea dintre cele două țări în domeniul energiei nucleare deoarece industria canadiană are o experienţă de excepţie în proiectele CANDU şi deja a realizat cu succes lucrări de renovare şi proiecte noi de construcţie de unităţi CANDU.

Partenerii canadieni se vor implica astfel în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

”Mă bucur că în proiectul nostru de modernizare și construcție de noi reactoare nucleare, pe lângă partenerii din SUA și Franța, ni se alătură și partenerii canadieni, cu care avem o colaborare foarte bună și îndelungată în spate, în acest domeniu. Prin semnarea acestui memorandum ne exprimăm interesul comun în consolidarea și dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară. Și nu doar atât: vom încerca să colaborăm pentru a implementa noi tehnologii, care sunt viitorul energiei verzi. Vreau să le mulțumesc partenerilor canadieni, E.S. ambasadorul Canadei în România Annick Goulet și ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr. pentru suport și buna colaborare. Totodată, prezența prim – ministrului Florin Cîțu la acest eveniment demonstrează cât de important este acest proiect pentru ambele state”, a declarat la acel moment Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Memorandumul va întări, în egală măsură, colaborarea între companiile relevante pentru îndeplinirea cererii în creștere de forță de muncă foarte calificată, mobilă și adaptabilă, în rând cu nevoile actuale și viitoare din domeniul energiei și reducerea schimbărilor climatice. Acestea pot include instituții academice, producători, operatori și alte organizații din industrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE6 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU22 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending