Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că a discutat cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre aprofundarea şi extinderea Parteneriatului strategic româno-polonez, anunţând că în a doua parte a anului va avea loc o nouă şedinţă comună a guvernelor celor două ţări la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului pentru perioada 2021-2025.
Președintele Poloniei efectuează luni și marți o vizită la București, unde participă la summitul formatului București 9 găzduit de Klaus Iohannis și la care vor lua parte online și președintele SUA Joe Biden și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Şeful statului a arătat, într-o conferință comună de presă cu omologul polonez, că discuţiile au vizat şi securitatea la Marea Neagră şi, în general, pe Flancul Estic, precum şi priorităţile pentru Summitul NATO din acest an.
“Astfel, ţările noastre vor continua să susţină consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum şi procesul NATO 2030 şi adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie. România şi Polonia acordă o atenţie deosebită întăririi rezilienţei NATO, a statelor aliate şi a celor partenere şi mă bucur că Polonia susţine proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti. În acest context, am reafirmat şi susţinerea puternică a ţărilor noastre pentru consolidarea relaţiei transatlantice”, a spus Iohannis, arătând că aceste aspecte de securitate vor fi discute mai pe larg în cadrul Summitului Formatului Bucureşti (B9).
Întrebați despre solicitarea, în cadrul viitorului summit NATO, a întăririi prezenței aliate în zona flancului estic, cei doi președinți au susținut că își doresc continuitatea politicii de realizare a capabilităților NATO din regiunea estică a Alianței, invocând situația din Ucraina, manevrele militare rusești și situația, pe larg, din regiune.
“Dacă ne uităm la politica neo-imperială a Rusiei, ne arată că această politică NATO de prezență intensificată pe flancul estic și de construire a acestei sfere de securitate este foarte importante. Să arătăm că Alianța Nord-Atlantică este vie și se adaptează la situația care se schimbă. Trebuie subliniat că suntem o alianță defensivă, o alianță de apărare, gândită pentru a nu permite atacarea statelor membre”, a răspuns Andrzej Duda.
“Este cunoscut faptul că și președintele Duda și eu ne-am implicat încă din 2016 pentru a produce o schimbare de atitudine în ce privește flancul estic și am reușit. Avem abordări specifice NATO pentru flancul estic, avem diferite forțe înaintate, avem forțe de intervenție rapidă, avem o întreagă strategie NATO pentru zona Mării Negre, ceea ce înainte nu a existat sub această formă. Și avem împreună formatul B9 care a venit în summiturile NATO și i-a convins pe aliați că aceste chestiuni sunt importante pentru întreaga Alianță. În continuare, noi ne implicăm foarte mult pentru a crește reziliența noastră pe flancul estic și pentru a crește efectul de descurajare a oricăror acțiuni îndreptate împotriva noastră. În acest fel, vom continua să întărim NATO, vom garanta securitatea națiunilor statelor noastre și vom fi în situația să jucăm împreună un rol foarte important în această regiune. Formatul B9 și prezența președintelui Statelor Unite astăzi în discuții și a secretarului general NATO arată nu doar că am reușit să povestim despre aceste chestiuni, ci am reușit să le mutăm în centrul Alianței NATO și să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic.
“În întrevederea pe care tocmai am încheiat-o, desfăşurată într-o atmosferă foarte deschisă de prietenie, am discutat despre extinderea şi aprofundarea Parteneriatului strategic româno-polon instituit în octombrie 2009 şi reînnoit în 2015. M-am bucurat să constat că acest parteneriat strategic a încurajat o dezvoltare susţinută a relaţiilor noastre bilaterale în ultimii ani. Organizarea în a doua parte a acestui an a unei noi şedinţe comune a guvernelor României şi Poloniei la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025 demonstrează încă o dată nivelul excelent al dialogului româno-polonez“, a spus şeful statului.
Iohannis a subliniat că dialogul româno-polonez s-a intensificat substanţial în ultimii ani, prin contacte la toate nivelurile şi în toate domeniile.
Şeful statului a arătat că a convenit cu omologul polonez necesitatea stimulării pe mai departe a schimburilor comerciale, precizând că acestea au însumat în 2020, în ciuda pandemiei, peste 7 miliarde de euro, precum şi a investiţiilor reciproce.
“Discuţiile au reliefat, totodată, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum industria de apărare”, a spus Iohannis.
El a indicat că discuţiile au vizat şi cooperarea în plan regional în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe implementarea proiectelor strategice de interconectare regională şi că a fost agreată continuarea promovării comune, cu prioritate, a proiectului de cale ferată Rail2Sea, care va lega porturile Constanţa şi Gdansk şi, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia.
Şeful statului a menţionat că o atenţie specială a fost acordată dimensiunii de securitate, o componentă esenţială a Parteneriatului Strategic.
“Dialogul româno-polon pe tema securităţii aduce beneficii reciproce certe pentru ambele ţări, pentru regiunea noastră şi pentru Alianţa Nord-Atlantică. Am convenit cu domnul preşedinte continuarea contribuţiilor militare pe care România şi Polonia le au fiecare pe teritoriul celeilalte în contextul implementării deciziilor adoptate la Summiturile NATO anterioare”, a declarat Iohannis, amintind că marţi, alături de omologul polonez, va participa la exerciţiul militar “Justice Sword 21”, la Poligonul Smârdan.
Potrivit preşedintelui Iohannis, discuţiile au vizat şi consolidarea Trilateralei România-Polonia-Turcia şi evoluţiile din Vecinătatea Estică.
“Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi am discutat situaţia îngrijorătoare de securitate din Ucraina şi din jurul Ucrainei, precum şi provocările legate de Belarus. Am convenit totodată coordonarea poziţiilor României şi Poloniei în vederea dinamizării şi substanţierii Parteneriatului Estic în perspectiva Summitului preconizat a fi organizat în acest an”, a conchis şeful statului.
Președintele României și președintele Poloniei s-au angajat că vor continua să susțină consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum și procesul NATO 2030 și adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie.
Vizita președintelui Andrzej Duda are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 100 de ani de la încheierea Convenției de Alianță Defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă. Convenția a fost semnată la 3 martie 1921.