Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut duminică sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali sub forma unor capacități sporite de apărare aeriană, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de locuitori ai Kievului fără electricitate și încălzire, în plină iarnă, informează AFP, preluat de Agerpres.

Aflat la Vilnius, unde participă la manifestările dedicate revoltei lituaniene împotriva Imperiului Rus din 1863, Zelenski a atras atenția asupra amplorii bombardamentelor lansate de Rusia în ultimele zile.

„Numai în această săptămână, rușii au lansat peste 1.700 de drone de atac, peste 1.380 de bombe ghidate și 69 de rachete de diferite tipuri”, a declarat Zelenski.

El a subliniat că aceste atacuri fac indispensabilă consolidarea urgentă a apărării aeriene.

„De aceea, sunt necesare rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană în fiecare zi și continuăm să colaborăm cu Statele Unite și Europa pentru a asigura o mai bună protecție a spațiului nostru aerian”, a adăugat președintele ucrainean.

Rusia continuă să vizeze centralele electrice și rețelele de distribuție ale Ucrainei, provocând întreruperi masive de curent și căldură. Din cauza situației critice, autoritățile de la Kiev au instituit stare de urgență în sectorul energetic.

Capitala rămâne una dintre principalele ținte ale bombardamentelor, iar atacurile aeriene au determinat evacuarea a aproximativ o jumătate de milion de persoane.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că mii de locuințe sunt în continuare afectate: „În prezent, în Kiev sunt 1.676 de blocuri fără încălzire, în urma atacului inamic asupra orașului pe 24 ianuarie”, a declarat edilul.

Echipele de intervenție lucrează fără întrerupere pentru a restabili alimentarea cu energie și căldură, însă temperaturile scăzute și noile atacuri aeriene îngreunează semnificativ operațiunile.

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă seară că trupele britanice „au fost printre cei mai mari războinici dintre toți” în războiul din Afganistan, la o zi după ce oficiali de la Londra și aliați NATO au reacționat dur la afirmația sa potrivit căreia militarii aliați ar fi stat „puțin cam departe de linia frontului”.

„Marii și foarte curajoșii soldați ai Regatului Unit vor fi întotdeauna alături de Statele Unite ale Americii! Este o legătură prea puternică pentru a fi vreodată ruptă. Armata britanică, cu o inimă și un suflet extraordinare, nu are egal (cu excepția celei a SUA!)”, a transmis Trump într-un mesaj publicat pe rețelele sale sociale.

Declarația vine după reacțiile puternice ale aliaților NATO, în special ale premierului britanic Keir Starmer, care a calificat afirmațiile inițiale ale lui Trump drept „insultătoare și, sincer, îngrozitoare”. Întrebat dacă i-ar cere scuze lui Trump într-o situație similară, Starmer a răspuns: „Dacă aș fi greșit în felul acela sau aș fi spus acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”.

Potrivit unui comunicat al Downing Street, Starmer a avut sâmbătă o convorbire telefonică cu Trump, în care cei doi au discutat despre „curajoșii și eroicii soldați britanici și americani care au luptat umăr la umăr în Afganistan.”

Cei doi lideri au vorbit, de asemenea, despre importanța relației dintre Regatul Unit și Statele Unite, precum și despre necesitatea ajungerii la un armistițiu în Ucraina. Totodată, au discutat despre „nevoia de consolidare a securității în regiunea arctică.”

Episodul se înscrie într-o săptămână marcată de tensiuni crescute între Washington și aliații săi din NATO, după ce Trump a amenințat unele state partenere cu tarife comerciale în contextul disputei legate de Groenlanda. Amenințarea a fost ulterior retrasă, după ce a fost încheiat un cadru de acord care ar permite Statelor Unite acces sporit pe insulă.

Dan Cărbunaru

Orice națiune, mai mică sau mai mare, mai tânără sau mai veche pe harta lumii, are nevoie de mari victorii, de proporții istorice, din care să își hrănească organismul social. Huiduiala care însoțește, de o bună bucată de vreme, celebrarea victoriilor noastre, ne arată cât de mici au devenit aceste zile, intrate în calendarul național tocmai pentru a nu ne lăsa să uităm cine suntem, de unde venim și încotro mergem.

Când uiți sau ignori propria istorie, chiar și marile victorii devin mici. Din ce în ce mai mici. Forța de atracție a istoriei este influențată de educația națiunii, de capacitatea liderilor săi de a transforma o ceremonie formală într-un ritual cu sens sau poate chiar într-unul care redă și consolidează, îmbogățește sensul.

Candoarea prezidențială care transformă momentele solemne în anecdote video confirmă că întîiul dătător de sens la ceremoniile cu cea mai înaltă participare a ales să fie natural, în loc să urmeze partitura protocolului. Să nu murdărească pe ploaie covorul roșu așternut în cale. 

Nu morga ne lipsește azi. Nici seriozitatea excesivă. Cred că avem nevoie de voință, de sens și de un plan care să lege marile noastre victorii din trecut de ceea ce putem realiza împreună noi, cei de acum. Dându-le ocazia generațiilor care vin să aibă ce continua. 

Ironia sorții face ca azi, în cele mai bune condiții ale istoriei noastre, dublate de încercări majore, să nu mai fim capabili să cunoaștem și să respectăm trecutul, să ignorăm șansa de a nu mai fi nevoiți să navigăm în propria bărcuță prin talazurile geopolitice. 

Nu putem ieși din această nefericită stare fără lideri capabili să inspire, să insufle curaj și dorință de a reuși pentru fiecare român. Și mica victorie a celor care ar dori, ar ști și ar putea să facă acest pas chiar de azi, ar putea readuce gustul marilor victorii pe care ar trebui să le celebram fără huiduieli. Începând cu Unirea.