Șefii mai multor bănci centrale au emis o declarație comună prin care își exprimă „solidaritatea deplină” față de președintele Rezervei Federale a Statelor Unite, Jerome Powell, în fața celei mai recente amenințări la adresa independenței sale ce vine în partea Administrației Trump, informează The Guardian.

„Independența băncilor centrale este o piatră de temelie a stabilității prețurilor, a stabilității financiare și economice, în interesul cetățenilor pe care îi servim. Prin urmare, este esențial să se păstreze această independență, cu respectarea deplină a statului de drept și a responsabilității democratice”, se arată în declarație.

Declarația a fost semnată de nouă guvernatori ai băncilor centrale, printre care guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, și președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Ea a fost coordonată de Banca Reglementărilor Internaționale din Basel, care a adăugat președintele și directorul general al acesteia pe lista semnatarilor.

Printre ceilalți semnatari ai declarației fără precedent se află și guvernatorii băncilor centrale din Australia, Suedia, Danemarca, Elveția, Brazilia, Coreea de Sud și Canada.

Ei atestă „integritatea” și „angajamentul neclintit față de interesul public” al lui Powell, numindu-l „un coleg respectat, care se bucură de cea mai mare considerație din partea tuturor celor care au lucrat cu el”.

Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Powell, pe care l-a numit în 2018 în funcția de șef al Rezervei Federale a SUA, pentru că nu a redus suficient de repede ratele dobânzilor.

Dar conflictul dintre cei doi a luat o turnură dramatică la începutul acestei săptămâni, când Powell a emis o declarație video în termeni duri, spunând că este urmărit penal de Departamentul de Justiție al SUA.

Powell a calificat această decizie drept „o acțiune fără precedent care ar trebui privită în contextul general al amenințărilor și presiunii constante din partea administrației” cu privire la politica monetară.

El a spus că a fost luat în vizor deoarece consiliul de administrație al Fed a stabilit ratele dobânzilor „pe baza celei mai bune evaluări a ceea ce va servi interesului public, și nu în funcție de preferințele președintelui.”

Powell urmează să demisioneze din funcția de președinte al Consiliului Fed în luna mai, iar Trump este așteptat să anunțe succesorul său în următoarele săptămâni.

Perspectiva unei acțiuni în justiție a stârnit îngrijorarea unor legiuitori republicani. Thom Tillis din Carolina de Nord, membru al comisiei bancare a Senatului care supraveghează numirile în cadrul Fed, a declarat că nu va confirma niciun candidat „până când această chestiune juridică nu va fi complet rezolvată”.

Foștii președinți ai Fed, Alan Greenspan, Ben Bernanke și Janet Yellen, au condamnat deja luni amenințarea la adresa lui Powell, afirmând că această măsură ar putea avea „consecințe extrem de negative”.

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a afirmat că economia zonei euro traversează o transformare structurală, impulsionată de investițiile tot mai mari în inteligența artificială (AI), subliniind totodată că politica monetară va continua să fie decisă exclusiv pe baza datelor disponibile, într-un context marcat de incertitudini ridicate, relatează Euronews, preluat de Agerpres.

Potrivit analiștilor, unul dintre cele mai relevante mesaje transmise de șefa BCE la conferința de presă de joi a vizat rolul central al AI, pe fondul investițiilor realizate atât de marile companii, cât și de întreprinderile mici și mijlocii. Aceste investiții sunt direcționate tot mai mult către infrastructuri de calcul de înaltă performanță, rețele de telecomunicații și active necorporale, precum datele și software-ul, în detrimentul capitalului fizic tradițional.

Deși a recunoscut că inteligența artificială ar putea contribui, în timp, la creșterea productivității, Christine Lagarde a avertizat împotriva evaluărilor premature privind efectele acesteia asupra nivelului așa-numitei „politici monetare neutre”.

Într-un context dominat de tensiuni geopolitice, fragmentarea comerțului global și un grad ridicat de incertitudine, președinta BCE a explicat că astfel de parametri structurali sunt dificil de măsurat și nu au făcut obiectul discuțiilor în cadrul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor.

Referitor la euro digital, Lagarde a anunțat că BCE a finalizat faza tehnică și de pregătire a proiectului, responsabilitatea următorilor pași revenind acum factorilor politici. Inițiativa, care vizează crearea unui instrument public digital de plată, se află în prezent în analiză la nivelul Consiliului European și al Parlamentului European.

„Ambiția noastră este să ne asigurăm că în era digitală există o monedă care acționează ca o ancoră de stabilitate pentru sistemul financiar. Euro digital este mai degrabă un instrument conceput pentru suveranitatea monetară decât de dragul inovației”, a declarat oficialul BCE.

La finalul ședinței de joi, Banca Centrală Europeană a decis să mențină nemodificate ratele dobânzilor pentru a patra reuniune consecutivă, apreciind că economia zonei euro este suficient de robustă și nu mai necesită măsuri suplimentare de stimulare.

„Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% și, respectiv, 2,40%”, se arată în comunicatul publicat după reuniune.

Ulterior, Christine Lagarde a precizat că politica monetară „este într-o situație bună”, subliniind însă că această evaluare nu implică o traiectorie prestabilită a dobânzilor. Ea a exclus furnizarea de orientări viitoare, reiterând că deciziile vor fi luate înainte de fiecare ședință a BCE, în funcție de datele disponibile la acel moment.

De asemenea, oficialul a menționat că există consens în rândul membrilor BCE potrivit căruia „toate opțiunile rămân în discuție”.

Conform noilor prognoze publicate joi, BCE anticipează o creștere economică a zonei euro de 1,4% în 2025, urmată de un avans de 1,2% în 2026 și de 1,4% în anii 2027 și 2028, susținută în principal de o cerere internă mai puternică decât se estimase anterior.

În ceea ce privește inflația, aceasta este așteptată să ajungă la 2,1% în 2025, să coboare sub ținta BCE de 2% în 2026 și 2027, urmând să revină la 2% în 2028.

În final, Christine Lagarde a subliniat că BCE va monitoriza cu atenție evoluția salariilor și dinamica prețurilor din sectorul serviciilor, având în vedere rolul acestora în menținerea presiunilor inflaționiste pe termen mediu.

Europa își pune în pericol propriul viitor pierzând trenul în ceea ce privește inteligența artificială și trebuie să elimine rapid obstacolele care împiedică răspândirea acestei noi tehnologii, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, anunță Reuters, citat de Agerpres.

„Cu Statele Unite și China în frunte, Europa a ratat deja oportunitatea de a fi un pionier în domeniul IA. Încă suportăm costurile faptului că am adoptat cu încetineală în timpul ultimei revoluții digitale. Riscăm să lăsăm valul de adoptare a AI să treacă pe lângă noi și să pună în pericol viitorul Europei”, a declarat Lagarde într-un discurs ținut la Bratislava, Slovacia.

Președinta BCE a semnalat că simpla achiziție de soluții AI de la furnizori consacrați nu este suficientă pentru că Europa va deveni și mai dependentă de entități străine.

La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a prezentat două strategii menite să asigure menținerea Europei în fruntea clasamentului, stimulând adoptarea IA în industriile cheie și plasând Europa în avangarda științei bazate pe IA.

Strategia „Aplicați IA” stabilește modalitățile de accelerare a utilizării IA în industriile cheie și în sectorul public din Europa. Strategia „IA în știință” se concentrează pe plasarea Europei în avangarda cercetării bazate pe IA și a excelenței științifice.

Aplicarea strategiei privind IA

Strategia privind aplicarea IA vizează valorificarea potențialului transformator al IA prin promovarea adoptării IA în sectoarele strategice și publice, inclusiv sănătate, produse farmaceutice, energie, mobilitate, producție, construcții, agroalimentar, apărare, comunicații și cultură. De asemenea, strategia va sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în funcție de nevoile lor specifice și va ajuta industriile să integreze IA în operațiunile lor.

Măsurile concrete includ înființarea de centre avansate de screening bazate pe IA pentru sănătate și sprijinirea dezvoltării de modele de frontieră și IA de tip agent adaptate sectoarelor precum producția, mediul și industria farmaceutică.

Pentru a stimula adoptarea IA și a sprijini aceste măsuri, Comisia mobilizează aproximativ 1 miliard de euro. În viitor, noi inițiative în domenii precum finanțele, turismul și comerțul electronic ar putea completa aceste sectoare.

Strategia va contribui la consolidarea capacităților UE de a genera beneficii pentru societate, de la facilitarea unor diagnostice medicale mai precise până la îmbunătățirea eficienței și accesibilității serviciilor publice. Aceasta încurajează o politică care acordă prioritate IA, astfel încât mai multe întreprinderi să considere IA ca parte a soluției pentru a face față provocărilor, luând în considerare în același timp beneficiile și riscurile acestei tehnologii.

Strategia abordează, de asemenea, provocări transversale: accelerarea timpului de comercializare prin conectarea infrastructurii, a datelor și a instalațiilor de testare; consolidarea forței de muncă din UE pentru a fi pregătită pentru IA în toate sectoarele; și lansarea unei inițiative Frontier AI pentru a sprijini inovarea prin reunirea actorilor europeni de frunte din domeniul IA.

Reînnoirea și desfășurarea rețelei de centre europene de inovare digitală, transformate în centre de experiență pentru IA, va oferi companiilor acces privilegiat la ecosistemul de inovare al UE în domeniul IA.

Pentru a coordona acțiunile, Comisia lansează Alianța „Aplicați IA”, un forum care reunește industria, sectorul public, mediul academic, partenerii sociali și societatea civilă. Un observator al IA va monitoriza tendințele în domeniul IA și va evalua impactul sectorial.

În paralel, Comisia a lansat Serviciul de asistență pentru Legea privind IA, pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare fără probleme a Legii privind IA.

Strategia privind IA în știință

Alături de „Aplicați IA”, Strategia privind IA în știință poziționează UE ca un centru pentru inovarea științifică bazată pe IA. În centrul acesteia se află RAISE – Resursa pentru știința IA în Europa, un institut european virtual care are rolul de a reuni și coordona resursele IA pentru dezvoltarea IA și aplicarea acesteia în știință.

Acțiunile strategice includ:

• Excelență și talent: măsuri pentru a atrage talente științifice globale și profesioniști cu înaltă calificare să „aleagă Europa”. Aceasta include 58 de milioane de euro în cadrul proiectului-pilot RAISE pentru rețele de excelență și rețele doctorale, cu scopul de a forma, reține și atrage cele mai bune talente din domeniul IA și științific.
• Calcul: 600 de milioane de euro din programul Orizont Europa pentru a îmbunătăți și extinde accesul la puterea de calcul pentru știință. Această investiție va asigura accesul dedicat la gigafabricile de IA pentru cercetătorii și start-up-urile din UE.
• Finanțarea cercetării: obiectivul de a dubla investițiile anuale ale programului Orizont Europa în IA la peste 3 miliarde de euro, inclusiv dublarea finanțării pentru IA în știință.
• Date: sprijin pentru oamenii de știință în identificarea lacunelor strategice în materie de date și în colectarea, gestionarea și integrarea seturilor de date necesare pentru IA în știință.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei contribuie la ambele strategii, realizând evaluări tehnice, studii sectoriale și un nou raport privind impactul IA asupra științei și practicilor de cercetare.