Connect with us

ROMÂNIA

MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Published

on

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

Published

on

© MApN

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Chișinău, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut sâmbătă, 1 octombrie, o serie de întrevederi cu premierul Natalia Gavrilița, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și cu ministrul apărării Anatolie Nosatîi, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

În cadrul discuțiilor cu prim-ministrul Gavrilița, a fost analizat stadiul cooperării bilaterale, precum și în context regional și al instituțiilor internaționale.  

„Putem afirma că stadiul cooperării dintre țările noastre este la cel mai înalt nivel din istoria relațiilor bilaterale, ceea ce creează premise dintre cele mai favorabile inclusiv pentru dezvoltarea colaborării dintre armatele noastre, în multiple domenii – instruire și exerciții comune, învățământ militar, asistență în domeniul planificării militare și dezvoltării de capabilități”, a declarat ministrul Dîncu.

Discuțiile au inclus și un schimb de opinii pe marginea situaţiei de securitate din zonă, pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în context fiind evidenţiate acţiunile întreprinse de ambele țări pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiaţi din Ucraina, precum și criza energetică generată de Rusia.

„Aş vrea să punctez un lucru foarte clar: Vestul, NATO nu caută o confruntare cu Federația Rusă. Ce dorim să transmitem este că există principii și valori de la care nu ne abatem. Susținem fără echivoc suveranitatea, integritatea şi independența Ucrainei şi, sub nicio formă, nu recunoaștem aşa-zisele referendumuri în regiunile ocupate”, a declarat, în acest context, ministrul Vasile Dîncu.

Acesta a amintit că Executivele celor două țări au condamnat ferm acțiunile barbare ale armatei ruse şi s-au implicat cu toate puterile în a sprijini umanitar Ucraina, prin gestionarea unui număr extrem de mare de refugiați.

„Vreau să felicit autoritățile Republicii Moldova pentru exemplul de solidaritate şi umanitate fără precedent demonstrat în toată această perioadă”, a mai spus ministrul Dîncu. 

În cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, ministrul apărării naționale a apreciat, printre altele, că războiul din Ucraina a declanșat crize multiple și a evidențiat rolul parlamentelor celor două țări în crearea cadrului legislativ pentru consolidarea rezilienței, în special în domeniul energetic. 

„Nu mai este o noutate pentru nimeni că Federația Rusă folosește energia ca pe un element de șantaj. De aceea, din punct de vedere al securității energetice, fiecare dintre țările noastre trebuie să facă mai mult, să creștem reziliența în acest domeniu vital pentru securitatea națională. România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de această criză energetică”, a declarat Vasile Dîncu. 

De asemenea, în cadrul întrevederii oficiale dintre cei doi miniștri ai apărării, Vasile Dîncu și Anatolie Nosatîi, au fost discutate stadiul și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul militar și situaţia de securitate regională. Totodată, au fost analizate stadiul implementării proiectelor comune şi priorităţile de cooperare, îndeosebi în contextul desfășurării celei de-a VII-a reuniuni a Comisiei militare mixte România-Republica Moldova, care a avut loc la Chișinău între 14 și 16 septembrie.

În plus, a fost menționată importanța instruirii în comun pentru creșterea interoperabilității între cele două armate, exercițiile recente „SCUTUL DE FOC”, care a avut loc în Republica Moldova, și „CETATEA”, desfășurat în România, fiind cele mai bune exemple. 

În același timp, a fost reiterată susţinerea deplină a țării noastre pentru avansarea traseului european al Republicii Moldova, dezvoltarea relaţiilor cu structurile euroatlantice, pentru participarea în cadrul misiunilor ONU și la proiectele subsumate iniţiativei regionale Procesul Reuniunilor Miniștrilor din Europa de Sud-Est (SEDM), a cărei președinție rotativă va fi preluată de România în anul 2023.

„Mă bucur că munca şi determinarea dumneavoastră, dublate de sprijinul nostru și al comunității statelor europene democratice, au adus Republicii Moldova statutul de candidat la Uniunea Europeană. Un mare pas spre bunăstare şi prosperitate. Astăzi suntem din nou împreună, în acest efort al Republicii Moldova de a se alătura marii familii europene. Suntem determinați şi încrezători să continuăm împreună. Istoria noastră atât de complicată şi tragică ne-a arătat că nu există altă cale decât cea a construirii unui viitor comun într-o Europă unită”, a afirmat ministrul Dîncu. 

În încheiere, cei doi oficiali au subliniat importanța menținerii unei dinamici constante a dialogului politico-militar, pentru o acţiune cât mai eficientă şi coordonată, şi continuarea eforturilor comune dedicate consolidării Parteneriatului Strategic.

„România este un contributor activ la Pachetul NATO pentru consolidarea capacității de apărare dedicat Republicii Moldova și vom menține același caracter constant al coordonării la nivel de experți, în spiritul menținerii eficienței derulării proiectelor. Am agreat să eficientizăm colaborarea pe mai multe segmente din domeniul apărării și securității, cum ar fi învățământul militar. Recent, am consolidat și am ratificat un nou protocol în acest domeniu. Sperăm în utilizarea unui capital uman instruit în România pentru a moderniza structura Armatei Naționale din Republica Moldova, în conformitate cu obiectivele pe care vi le-ați propus”, a concluzionat Vasile Dîncu.

Agenda vizitei oficiale a ministrului Vasile Dîncu la Chișinău include pentru duminică, 2 octombrie, vizitarea Agenției pentru Știință și Memorie Militară, respectiv a Muzeului Militar din capitala Republicii Moldova.

Continue Reading

ROMÂNIA

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că România are cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului, informează comunicatul oficial

Prim-ministrul a avut sâmbătă, 1 octombrie, o vizită la Sofia, în contextul participării la ceremonia de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria. Evenimentul, găzduit de președintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost marcat de o reprezentare la nivel înalt consistentă a statelor din regiune, precum și de participarea  președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  

„Am participat la ceremonia de inaugurare a interconectorului Grecia-Bulgaria, activitate care s-a desfășurat la Sofia, în prezența președintelui Bulgariei, a președintelui Comisiei Europene și a celorlalți președinți și premieri din Azerbaidjan, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este o activitate pe care o așteptam de mult timp, pentru că operaționalizarea acestui interconector, practic, pune în valoare demersurile pe care le-am făcut pentru identificarea de noi surse de energie și, desigur, pentru diversificarea rețelelor de transport a gazelor, astfel încât Coridorul Sudic să poată asigura conectivitatea proiectului pe care noi l-am demarat și l-am pus în aplicare odată cu Bulgaria, Ungaria și Austria – vorbim de proiectul BRUA”, a spus Ciucă, într-o declaraţie acordată presei la sediul Ambasadei României la Sofia.

Potrivit premierului, prin acest interconector se realizează punerea în valoare a proiectului BRUA și, totodată, „ne ajută să sprijinim Republica Moldova și Ucraina prin cantitățile de gaz care pot fi transportate prin acest coridor”.

El a precizat că în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut cu președintele Bulgariei, a discutat despre demersurile pe care le pot face împreună, astfel încât să poată mări capacitatea de tranzit a gazelor.

„Împreună am ajuns la concluzia că este nevoie ca societățile naționale de transport de gaz să poată să conlucreze mai bine și să folosească fondurile europene. Sporirea capacității de transport de gaz nu este doar în beneficiul țărilor noastre, ci este în beneficiul tuturor țărilor din regiune și, astfel, asigurăm o capacitate de transport mai mare pentru Europa Centrală”, a continuat Nicolae Ciucă. 

Mai mult, premierul a a discutat cu președintele Bulgariei despre proiectele pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre, despre proiectul Fast Danube și despre proiectul prin care ministere de transport din România și Bulgaria s-au angajat să realizeze o nouă construcție peste Dunăre, fiind vorba despre al doilea pod Giurgiu-Ruse. 

 „Totodată, sunt o serie întreagă de alte oportunități în relațiile bilaterale dintre țările noastre. Am subliniat cât se poate de clar că relațiile comerciale au ajuns la o sumă consistentă, aproximativ 6,5 miliarde, crescând până în acest moment cu 30% față de anul trecut. Sunt, de asemenea, de menționat elementele, concluziile în urma întâlnirii bilaterale cu președintele Azerbaidjanului. Am primit asigurări că există cantitățile de gaze necesare pentru a putea să asigurăm cantitățile necesare pentru această iarnă”, a adăugat șeful Executivului. 

De asemenea, Nicolae Ciucă a amintit că există și o serie de proiecte pe care România și Azerbaidjan le au în vedere în ceea ce privește tranziția către energie verde și a precizat că există un interes pentru accentuarea relațiilor bilaterale în ceea ce privește dezvoltarea unor proiecte de petrochimie, ținând cont că Azerbaidjanul are atât resurse, cât și o serie de investiții pe care vrea să le facă în țara noastră.

„Cu premierul Mitsotakis am discutat aspectele legate de operaționalizarea acestui Interconector și de posibilitatea ca în viitor să putem să fim beneficiarii transportului de LNG și descărcarea lui în terminalele din nordul Greciei. Vorbim de terminalul de la Alexandroupolis și există foarte mare disponibilitate astfel încât să putem să beneficiem și de acest suport tehnic. Ca atare, în acest moment pot să dau asigurări că avem cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului”, a conchis prim-ministrul. 

În discursul susținut la Sofia cu ocazia inaugurării interconectorului de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria, Nicolae Ciucă a declarat că  România este pregătită să-și joace rolul de partener de încredere în asigurarea securității energetice a Europei, în timp ce UE trebuie să își reducă într-un ritm mai rapid dependența de combustibili fosili din Rusia

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte la Sofia pe premierul Nicolae Ciucă fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, şi directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu. De altfel, în ajunul evenimentului, Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia au propus o inițiativă pentru a livra până la 5 miliarde de metri cubi de gaze anual către Europa de Est, Centrală și de Vest prin îmbunătățirea infrastructurilor existente.

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune, a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a participat sâmbătă, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze. 

„Mai mult chiar, o declarație publică prin care demonstrăm că împreună oferim un răspuns categoric: că nu permitem ca energia să fie folosită ca armă de șantaj. Astfel, ne asigurăm diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare și, totodată, întărim securitatea energetică, în vederea independenței energetice”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Ministrul a precizat că importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector vor reprezenta o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României și altor state aflate pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP).

„Am avut întâlniri de lucru cu președintele Republicii Bulgare Rumen Radev și cu premierul bulgar interimar, Galab Donev, cu președintele Ilham Aliyev – Azerbaidjan și cu premierul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis. Aș vrea să le mulțumesc și colegilor mei miniștri ai Energiei pentru buna colaborare pe care o avem”, a adăugat Virgil Popescu.

Citiți și: Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul ucrainean al apărării despre „modalitățile de consolidare” a capacităților trupelor ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA44 mins ago

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

ROMÂNIA17 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE19 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO19 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA19 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO21 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE22 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac22 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE5 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending