Ministerul Sănătății, condus de prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a prezentat bilanțul celor 1.300 de zile de mandat, marcate de crize sanitare, reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice. Bilanțul de activitate a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, deschis de rectorul instituției, prof. univ. dr. Viorel Jinga.
„Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de sănătate reprezintă un proces care are nevoie de un parcurs clar și de un sprijin politic asumat. Ideea că lucrurile se pot schimba peste noapte, prin simple decizii administrative, este nerealistă și demagogică. Am avut ocazia ca, împreună cu o echipă de oameni tineri, entuziaști, dar și de profesioniști experimentați, să parcurgem etape consistente ale acestui proces, pe care l-aș dori finalizat și actualizat contiuu. Ceea ce ne-a motivat în toți acești ani au fost buna-credință, profesionalismul și loialitatea, având ca obiectiv principal îmbunătățirea infrastructurii și calității serviciilor medicale, un acces mai bun la medicamente, precum și debirocratizarea și descentralizarea, acolo unde a fost posibil, a competențelor Ministerului Sănătății”, a transmis ministrul sănătății Alexandru Rafila în documentul de bilanț al MS.
Care sunt principalele realizări ale Ministerului Sănătății în timpul celor 1.300 de zile de mandat:
Gestionarea pandemiei COVID-19:
- Reducerea semnificativă a mortalității (de 4 ori în valurile ulterioare)
- Înființarea a 230 de centre ambulatorii de tratament
- Extinderea accesului la testare și tratamente antivirale
Reforme în sănătatea publică:
- Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2023–2030
- Dezvoltarea asistenței medicale primare și preventive
- Extinderea Institutului Național de Sănătate Publică cu două centre regionale
Acces extins la vaccinare:
- Vaccinuri compensate și administrate în farmacii
- Vaccinare gratuită împotriva HPV și a altor boli infecțioase pentru categorii largi în rândul populației
- Strategii clare pentru distribuție și transport vaccinuri
Creșterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii medicale:
- Caravane medicale pentru zone izolate
- Centre de permanență și servicii medicale gratuite pentru neasigurați
- Creșterea numărului de centre pentru boli rare
Planul Național de Combatere a Cancerului:
- Introducerea screeningurilor gratuite pentru cancer mamar, colorectal, col uterin
- Acces extins la tratamente inovative, inclusiv CAR-T
- Investiții în infrastructura oncologică și radioterapie
Investiții în infrastructură și digitalizare:
- Deblocarea proiectelor pentru spitalele regionale și centrele de mari arși
- Registrul Național de Cancer și Registrul Unic al Unităților Sanitare
- Digitalizarea Agenției Naționale de Transplant și fluxurilor interne
Reformă în resursele umane:
- Strategia pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030
- Reforma rezidențiatului și extinderea atribuțiilor medicului de familie
- Organizarea de examene unice și simplificarea recunoașterii diplomelor străine
Acces la medicamente și politici farmaceutice:
- Introducerea a 103 noi medicamente compensate (26 pentru cancer, 19 pentru boli rare)
- Majorarea prețului medicamentelor ieftine și reducerea taxei clawback
- Creșterea cu 140% a studiilor clinice autorizate între 2021–2024
- Reglementarea monitorizării prescrierii și eliberării de antibiotice
Parteneriate internaționale și aderarea la OCDE:
- Colaborare extinsă cu OMS și pregătirea aderării României la OCDE în 2026
- Coordonarea rezoluției OMS privind forța de muncă din sănătate
- Participarea activă în grupurile de lucru internaționale
Sănătatea mintală:
- Asigurarea creșterii accesului la servicii medicale destinate persoanelor cu adicții.
- Creșterea capacității administrative a Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, pentru conturarea clară a rolului acestei instituții în prevenirea și tratamentul adictiilor – HG nr. 1.658/2024
- Reorganizarea centrelor de sănătate mintală din cadrul spitalelor publice prin preluarea atribuţiilor aferente centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, regionale şi judeţene din cadrul ANA – OUG nr. 147/2024.
- Prin OUG 147/2024 a fost stabilit cadrul organizării Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor și al reorganizării centrelor de sănătate mintală din cadrul spitalelor publice, prin preluarea atribuțiilor fostelor centre regionale și județene, ce vor asigura servicii medicale curative, psihoterapie, reabilitare psihosocială, terapie ocupațională și îngrijire comunitară pentru pacienții cu adicții și tulburări mintale.
Transplant și Donare de organe:
- Digitalizarea activităților Agenției Naționale de Transplant: Au fost demarate și implementate trei proiecte de digitalizare, cu impact direct asupra eficienței și transparenței în domeniul transplantului
- Digitalizarea procesului de autorizare pentru importul/exportul substanțelor de origine umană, printr-o platformă dezvoltată în cadrul programului Zero Birocrație – cu un volum operațional de aproximativ 5.000 de solicitări anual.
- Digitalizarea fluxurilor interne ale Agenției Naționale de Transplant (ANT) prin PNRR, inclusiv a proceselor de acreditare a unităților sanitare implicate în transplant, pe toate tipurile de proceduri.
- Registrul Național de Transplant, aprobat prin HG, aflat în faza de implementare, cu normele de aplicare în curs de elaborare. Acesta va asigura transparența și trasabilitatea completă a activităților de donare și transplant.
- Promovarea donării de organe și țesuturi: A fost lansată campania națională de promovare a donării și transplantului de organe și țesuturi, în parteneriat cu universitățile de medicină și farmacie și CMR. Campania a inclus: distribuirea unui material video informativ la televiziuni naționale și în rețelele de transport public, organizarea de conferințe și prezentări în instituții din întreaga țară, promovarea directă către publicul larg pentru creșterea gradului de conștientizare și acceptare socială a donării de organe.
- Extinderea capacității de donare și transplant: A fost realizată acreditarea a patru noi centre de donare și transplant de organe, țesuturi și celule în Cluj, Iași și Timișoara, care sunt deja funcționale și deservesc populația în aceste regiuni. Măsura contribuie la creșterea capacității naționale de răspuns în domeniul transplantului.
Proiecte strategice majore în infrastructura medicală
Printre principalele realizări se numără finalizarea proiectelor tehnice și demararea lucrărilor pentru cele trei Centre de Mari Arși, cu termen estimat de finalizare începând din primăvara anului 2026. Totodată, finalizarea și dotarea completă a 12 centre publice de radioterapie a reprezentat o altă prioritate majoră, contribuind la extinderea accesului la tratamente oncologice moderne.
- Investițiile realizate prin programul derulat cu Banca Mondială (Total investiții: 252,2 mil. euro):
- Spitalele Regionale:
Ministerul Sănătății a înființat Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și a coordonat întregul proces de pregătire și lansare a investițiilor pentru cele trei spitale regionale de urgență. Au fost finalizate licitațiile pentru realizarea proiectelor tehnice, s-au organizat și încheiat procedurile de atribuire pentru lucrările pregătitoare (amenajarea terenurilor, escavații, relocarea rețelelor, consolidări etc.) în toate cele trei locații.
La Craiova, lucrările de construcție au fost deja demarate. La Iași, licitația și soluționarea contestațiilor s-au încheiat, iar lucrările vor începe în iulie 2025. La Cluj-Napoca, licitația este finalizată, iar lucrările vor debuta, probabil, în luna iulie 2025.
Toate cele trei proiecte beneficiază de finanțare din surse multiple, inclusiv prin Programul Sănătate 2021–2027, valoarea totală cumulată depășind 10 miliarde lei.
Pentru toate cele trei spitale, sunt în curs de pregătire și lansare procedurile pentru achiziția de echipamente, sisteme IT, mobilier și instruire a personalului, cu implementări planificate în perioada 2026–2028. Obiectivul este ca toate cele trei unități să fie complet funcționale până la finalul anului 2028.
- Planul Național de Redresare și Reziliență:
Ministerul Sănătății, în calitate de coordonator de reforme/investiții în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionează Componenta 12 – Sănătate și Componenta 7 – Transformare digitală. Bugetul alocat în prezent, ca urmare a modificărilor PNRR din anul 2023, pentru componentele gestionate de MS este de 2.109.823.000,00 euro, fără TVA – asistență financiară nerambursabilă (grant).
Reducerea de buget din anul 2023 (peste 700.000.000 euro) nu are nicio legătură cu activitatea Ministerului Sănătății, fiind o decizie de reducere globală a fondurilor pentru granturi alocate României, ca urmare a analizei indicatorilor macroeconomici la nivelul Comisiei Europene, care a constatat o creștere a PIB mai mare decât cea estimată în momentul construcției PNRR, reducerea fiind de peste 2 miliarde de euro din bugetul pentru granturi alocat României.
Au fost finalizate procedurile de reabilitare și dotare pentru peste 2.500 de cabinete de medicină de familie și au fost îndeplinite în avans țintele pentru realizarea de ambulatorii de specialitate noi (69), precum și pentru reabilitări și dotări destinate combaterii infecțiilor nosocomiale în spitale (119).
De asemenea, sunt în stadiu avansat de reabilitare și dotare 25 de secții de neonatologie, alături de alte investiții de mai mică anvergură. Din lista de 49 de spitale eligibile pentru finanțare (în care nu au fost incluse 22 de județe din România de către responsabilii din perioada 2020–2021), au fost selectate 27 de obiective, dintre care s-au semnat 24 de contracte de finanțare, aflate în stadii diferite de execuție.
Unii dintre beneficiari (Municipiul Lugoj, MAPN etc.) au renunțat la finanțarea din PNRR, din diferite motive (nefinalizarea procedurilor de achiziție, schimbarea semnificativă a indicatorilor tehnico-economici). Există angajamente asumate contractual de către beneficiari pentru finalizarea, până la data limită de 31.08.2026, a unui număr de 15–19 obiective. În ceea ce privește reformele din cadrul PNRR – Componenta 12, în perioada 2022–2025, din totalul de 15 jaloane, 8 au fost implementate și aprobate de Comisie, iar 7 sunt în curs de implementare, demersurile tehnice necesare fiind deja realizate.
Îndeplinirea jaloanelor aferente Cererii de plată nr. 4 se află în grafic, cu anumite obiective realizate chiar înaintea termenelor stabilite, ceea ce permite depunerea cererii conform calendarului agreat.
Ministrul Sănătății reamintește că procesul de reformă și reconstrucție a sistemului de sănătate trebuie să continue: „(…) Le doresc celor care vor veni, la un moment dat, la conducerea sistemului de sănătate, să aibă parte de buni profesioniști și de o atmosferă de lucru colegială, cel puțin la fel de bună cum a fost cea pe care am avut-o în timpul mandatului meu. Este nevoie în continuare de vocația construcției și a continuității. Miniștrii sunt importanți, dar ceea ce contează pentru realizarea proiectelor sunt Echipa și Partenerii!”